14.02.2006
-
Pentru a fi privatizata, Termoelectrica va fi scutita de datoriile istorice
Gardianul
___
Ministerul Administratiei si Internelor a gasit o solutie in ceea ce priveste rezolvarea situatiei Termoelectrica, si anume trecerea centralelor detinute, aceasta in subordinea consiliilor locale. Dupa ce va fi facuta aceasta trecere, va urma privatizarea unor servicii si a retelei de distributie.
'Dupa ce vor fi trecute in subordinea Consiliului Local, sistemele de distributie si difuzare a agentului termic vor fi privatizate, cu tot cu infrastructura sau doar ca servicii. Sustin privatizarea Termoelectrica si cred ca acest lucru se va intampla in trei luni', a declarat Mircea Toader, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor. In opinia acestuia, cel mai usor mod de rezolvare a problemei datoriilor inregistrate de Termoelectrica este preluarea lor de catre Ministerul Finantelor si apoi introducerea in valoarea unitatilor. Cu alte cuvinte, aceasta metoda inseamna stergerea datoriilor si transformarea lor in actiuni. Ministrul finantelor Sebastian Vladescu a declarat recent ca are in vedere stergerea datoriilor unor intreprinderi cu mari datorii la stat, in conditiile in care acestea oricum nu au posibilitatea sa le plateasca. Aceasta declaratie a fost facuta in contextul unei discutii privind unele societati datornice, printre care si Termoelectrica. La randul sau, Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, vorbea in urma cu trei luni de o datorie care a ajuns la 44.000 miliarde lei, suma imposibil de achitat din activitatea actuala a societatii.
Dupa ce vor fi trecute in subordinea Consiliului Local, sistemele de distributie si difuzare a agentului termic vor fi privatizate, cu tot cu infrastructura sau doar ca servicii. (Mircea Toader, secretar de stat in MAI)
Centralele nu se vor privatiza in totalitate
Proiectul Ministerului Administratiei si Internelor exclude privatizarea totala a centralelor din subordinea Termoelectrica.
In ultimii patru ani, Termoelectrica a trecut printr-un program de restructurare, in urma caruia compania mai administreaza direct centralele de la Braila, Borzesti, Paroseni si Doicesti, fara personalitate juridica, precum si alte noua centrale, prin intermediul filialelor Deva, Galati si Bucuresti. Complexele energetice Rovinari, Turceni si Craiova au iesit din patrimoniul societatii.
In datoria de 44.000 miliarde de lei sunt incluse si obligatiile financiare termocentralelor care functioneaza in prezent separat de Termoelectrica.
S-a mai pus problema privatizarii
Problema privatizarii centralelor de termoficare a fost pusa inca din toamna anului trecut cand s-a hotarat intocmirea unui plan de reorganizare judiciara a Termoelectrica.
Codrut Seres a spus atunci ca in urma reorganizarii judiciare, 'vor fi indestulati creditorii'. Cel mai mare creditor fiind Ministerul Finantelor, ANAF avea in vedere recuperarea sumelor prin executare silita.
Potrivit ANAF, aceasta ar putea constitui chiar o forma de privatizare. Despre o astfel de solutie, Seres afirma ca este o procedura care necesita o perioada lunga de desfasurare. Dupa reorganizarea judiciara, societatile din cadrul Termoelectrica ar putea fi vandute si banii obtinuti sa intre in buzunarul Ministerului Finantelor. 'Nu am vindem active, ci afaceri', a precizat ministrul economiei. 'Compania prezinta factura de decont pentru 15 ani de imixtiuni ale politicului si restructurare inadecvata', a explicat Seres modul in care societatea a ajuns sa acumuleze o astfel de datorie. Acesta a mai precizat ca din considerente electorale diferitele guverne care s-au perindat in cei 15 ani 'comandau anumite politici de preturi' din cauza carora Termoelectrica a pierdut.
Sursa: Gardianul, 14 februarie 2006.' -
Un nou pas pentru demararea lucrarilor la oleoductul Constanta - Trieste
Curentul OIL
___
Comitetul Interstatal al proiectului Paneuropean Oil Pipeline a aprobat, la Zagreb, forma finala a Memorandumului de Intelegere privind sustinerea si accelerarea implementarii proiectului PEOP si infiintarea unei companii de dezvoltare a acestui proiect, se arata intr-un comunicat al Ministerului Economiei si Comertului. Urmatorul pas in evolutia oleoductului consta in semnarea Memorandumului de catre cele 5 tari tranzitate, ceremonie care va avea loc in perioada 21-22 martie 2006, la Trieste.
Sursa: Curentul, 14 februarie 2006.
13.02.2006
-
Statul nu renunta la majorarea de la Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului nu au fost de acord ca Oltchim sa renunte la toate caile de atac imptriva unei hotarari judecatoresti care a declarat ilegala majorarea capitalului social al companiei prin coversia in actiuni a unei datorii in valoare aproae 100 milioane de euro. Conducerea Oltchim a propus actionarilor renuntarea la initierea unui apel impotriva unei hotararii, ceea ce echivaleaza cu anularea majorarii. Incertitudinea privind majorarea face imposibila scoaterea la privatizare a combinatului. Autoritatile doresc totusi anularea conversiei si reinscrierea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in calitate de creditor al companiei si executarea silita a unor active ale combinatului. Potrivit unei note comune a Ministerului Economiei si Comertului (MEC) si AVAS, citate de Mediafax, cele doua institutii propun elaborarea unui act normativ prin care MEC va fi mandatat sa voteze in adunarea actionarilor Oltchim revocarea majorarii. AVAS ar urma sa fie reinscrisa in calitate de creditor, creanta care va fi valorificata, partial, prin vanzarea unor active ale Oltchim, restul urmand sa fie platit de investitorul care va prelua combinatul.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 februarie 2006.
-
Strainii raman fanii SIF-urilor
Piata Financiara
___
Spre sfarsitul anului trecut, unii reprezentanti ai caselor de brokeraj s-au aratat ingrijorati de faptul ca multi investitori straini ar vinde titlurile SIF, tentati fiind de castigurile scriptice realizate pe aceste plasamente.
O astfel de tendinta ar fi constituit un semnal negativ pentru cei ce mizeaza pe SIF-uri, 'iesirea' treptata a strainilor putand sa induca un trend de scadere a cotatiilor pe termen lung.
Analiza ponderii rezidentilor si strainilor in structura cumpararilor si vanzarilor de actiuni SIF, nu confirma insa un astfel de scenariu. In vanzarile de actiuni, nerezidentii au ocupat cote de 13,7% in trimestrul I, 23% - trimestrul II, 13% - trimestrul III si 16% - lunile octombrie si noiembrie.
In acelasi timp, investitorii straini au detinut urmatoarele pozitii in cumpararile de actiuni SIF: 24% - trimestrul I, 27% - trimestrul II, 29% -trimestrul III si 30,6% - lunile octombrie si noiembrie.
Ca atare, nu exista indicii obiective ca in ultimele luni din 2005 ar fi intervenit o crestere semnificativa a intensitatii vanzarilor din partea nerezidentilor si deopotriva o scadere a apetitului pentru achizitii.
Evident ca anul trecut o parte a investitorilor straini si-a marcat profiturile, dar in acelasi timp alti investitori au alocat capitaluri in vederea achizitionarii de actiuni SIF, astfel incat in structura cererii si a ofertei pentru titlurile societatilor de investitii nu au intervenit mutatii spectaculoase.
Cumulat, la nivelul primelor 11 luni din 2005, nerezidentii au ocupat ponderi de 28% si 15,7% in cumpararile si respectiv vanzarile de titluri. Lunile in care strainii au fost mai activi in a face achizitii au fost ianuarie - 56,5% din valoarea cumpararilor, octombrie - 40,8%, mai - 37,2%.
De remarcat ca perioadele in care investitorii externi au fost mai retinuti au fost martie - 10,2% din valoarea vanzarilor, adica tocmai luna cand indicele BET FI a scazut cu peste 30%, si iunie - 9,4%.
Multi analisti socotesc ca actiunile SIF au un potential de crestere rezonabil, de peste 25%-30% in acest an in contextul in care BCR a fost evaluata prin tranzactia Erste la peste sase miliarde de euro, iar BRD si BCR pot sa-si mareasca activele cu minimum 20% anual.
De altfel, in prima saptamana a lunii ianuarie, doua dintre cele mai importante case de brokeraj, au facut recomandari ferme clientilor sa achizitioneze actiuni SIF, titlurile indicate a avea potentialul de apreciere cel mai ridicat pe termen lung fiind SIF2 si SIF3.
In aceste conditii nu sunt motive ca in 2006 interesul investitorilor straini pentru actiunile SIF sa nu se mentina la un nivel rezonabil.
Sursa: Piata Financiara, 11 februarie 2006.' -
Companiile, pesimiste privind profitul in 2006
Curierul National
___
Anul 2005 a fost un an foarte greu pentru firmele din industrie. Conform Buletinului Industrial nr. 1/2006 realizat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), jumatate dintre acestea au inregistrat o scadere a profitului, fapt care arata imposibilitatea de a beneficia de cota unica de 16%. Reducerea profitului, ca reactie generala la cresterea preturilor la utilitati, a cifrei de afaceri, scaderea numarului de angajati in industrie in 2005, vor continua anul acesta.
Rezultatul este ca indicele de incredere industriala calculat de GEA pentru primul trimestru inregistreaza, pentru prima oara comparativ cu 2005, o valoare negativa, singurele sectoare unde se asteapta o evolutie pozitiva fiind industria mijloacelor de calcul si metalurgia.
In conditiile in care 2006 a inceput cu alte scumpiri la utilitati, preconizandu-se alte cresteri pe parcursul anului, si avand in vedere reactia majoritara a firmelor, de reducere a profitului, este explicabil ca acest factor poate actiona in sensul reducerii gradului de optimism al managerilor din industrie.
Ritmuri negative de crestere
Indicele GEA este astfel negativ (-6), pe o scala de la -100 la +100, si in scadere fata de trimestrul precedent. Un indice negativ, dar mai bun decat media generala, se inregistreaza in industria de masini si echipamente, prelucrarea cauciucului si industria de confectii.
'Asistam la o deteriorare a increderii industriale. Aceasta inseamna ca ritmul de crestere a productiei industriale va incetini si mai mult in primul trimestru 2006, putand chiar sa inregistram ritmuri negative. Conjuncturile nefavorabile si rezultatele sub asteptari din 2005 s-au acumulat si au redus increderea managerilor din industrie. Restructurarea din industrie nu s-a incheiat, ba chiar merge greu si cu urmari neplacute. Asteptarile privind profitul pe primul trimestru 2006 sunt majoritar negative (-10,2%), la fel asteptarile privind numarul de angajati (-22%)', se arata in Buletinul Industrial GEA 1/2006. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, productia industriala a inregistrat anul trecut o crestere bruta de 2%, mai putin de jumatate din avansul consemnat in 2004 (4,5%).
Intervalul ianuarie-martie este primul trimestru, de la inceputul lui 2005 incoace, in care asteptarile privind profitul sunt preponderent pesimiste, mentioneaza GEA.
Cresterea preturilor la utilitati
Cresterea preturilor la utilitati a afectat firmele romanesti, pentru care, in medie, aceste costuri reprezinta intre 10-20% din costurile de productie. In industriile energofage, aceste costuri depasesc chiar 20% (pentru 14,8% din firmele respondente). Raspunsul firmelor romanesti la aceasta crestere a costurilor cu utilitatile a fost in principal unul defensiv: 43,8% dintre firme si-au redus marja de profit, iar 15,6% si-au redus alte costuri, intre care si costurile cu personalul. Doar 12,5% dintre firme s-au folosit de pozitia de consumatori eligibili (prin liberalizarea unor piete de utilitati), si au reusit sa reduca costurile de achizitie pentru utilitati, in timp ce doar una din zece firme a investit in tehnologii noi, mai putin energofage.Pe ansamblul anului 2005 se constata o egalitate intre firmele care au reusit cresterea profitului (45,3%) si cele care au inregistrat scaderea profitului (43%), soldul conjunctural fiind aproape de zero. Scaderea profitului inseamna automat limitarea resurselor financiare disponibile pentru reinvestire in 2006. Totusi, pe ansamblul anului, managerii sunt inca optimisti. Potrivit GEA, 57% dintre firme se asteapta la cresterea profitului in 2006, probabil in asteptarea unor conjuncturi mai favorabile (intre care si certitudinea aderarii Romaniei la UE). In ceea ce priveste cifra de afaceri, se inregistreaza acelasi pattern ca la profit - asteptari ponderate sau pesimiste pentru primul trimestru, dar optimiste pe ansamblul anului.
Aderarea ii prinde in ofside
Apropierea de momentul aderarii la UE creeaza anxietate in randul firmelor, pentru ca mai mult de jumatate dintre acestea nu respecta in prezent standardele europene de calitate si mediu.
Desi 95,3% dintre firme declara ca sunt informate despre aceste standarde, problema apare la aplicarea lor: 50,8% din totalul de firme declara ca nu aplica inca aceste standarde europene.
Totusi, procentul de 45,5% din firme care aplica standardele europene este unul incurajator, dar el se datoreaza probabil intr-o masura importanta firmelor cu capital strain, in special european, care opereaza in Romania si cunosc aceste standarde din tara lor de origine.
Buletinul Industrial GEA nr. 1/2006 este bazat pe un sondaj in randul unui esantion reprezentativ de 170 de firme.
Chestionarul a fost administrat in perioada 11-25 ianuarie, soldul conjunctural reprezentand diferenta intre opiniile favorabile si cele negative.
Sursa: Curierul National, 13 februarie 2006.'
10.02.2006
-
Bancherii sustin ca ultimele decizii ale BNR vor slabi sistemul bancar
Gardianul
___
'Marirea dobanzii de politica monetara si cresterea rezervelor minime obligatorii pe care bancile comerciale sunt obligate sa le constituie la BNR vor avea efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar.'
Masura BNR de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o 'eroareâ?? si 'contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leuâ??, afirma analistul financiar Florian Libocor.
In ceea ce priveste marirea rezervelor, directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau, afirma ca 'ar fi mai simplu sa spuna «de maine nu mai dati credite in euro»â??.
Analistii se intreaba daca BNR a gresit atunci cand a redus dobanda in incercarea de a scadea inflatia sau acum, prin adoptarea ultimelor masuri.
Povete sau induceri in eroare?
Patrahau afirma ca dobanzile practicate de banci la creditele in lei ar putea creste. Si alti bancheri se asteapta la o marire a dobanzilor la imprumuturile in lei generata de marirea celor practicate la depozite sau, in cel mai fericit caz, la stagnarea acestora. «Sfaturile» date romanilor de guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, in septembrie se dovedesc astfel eronate.
La vremea respectiva, acesta ii indemna pe cei care doreau sa ia credite sa mai astepte doua-trei luni deoarece dobanzile la creditele in lei vor inregistra 'o cadere puternicaâ?? pana la finele lui 2005. 'Nu vreau sa dau cifre, dar pana la sfarsitul anului, dobanzile vor intra pe palierul corespunzator unei inflatii de 5% (n.r.: tinta de inflatie pentru 2006)â??, afirma guvernatorul BNR. 'Pentru a acoperi rezervele minime obligatorii pe care ni le cere banca centrala, noi trebuie sa aducem mai multi bani in tara, exact ceea ce nu vrea BNR. Cred ca ar fi mai simplu sa se spuna «de maine nu mai dati credite in valuita», sau dati credite numai in limita fondurilor propriiâ??, afirma directorul general al Bancii Transilvania, Ionut Patrahau.
El subliniaza ca masura adoptata de BNR va avea multe efecte secundare negative, printre care si slabirea sistemului bancar. 'Nici o masura artificiala nu are efect absolut este joc cu suma nula (...) Atat timp cat inflatia nu scade datorita cresterii economice si de productivitate, nu se va intampla nimicâ??, adauga Patrahau.
«Masurile nu vor avea efectul dorit de BNR»
'Sunt luate din nou masuri pe care le consider fara efect asupra domeniilor urmarite de BNR si de Guvern: reducerea deficitului de cont curent si reducerea creditelor in valutaâ??, afirma Radu Gratian Ghetea, presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor si presedinte executiv al Alpha Bank.
In ceea ce priveste efectul ultimelor masuri luiate de banca centrala, Ghetea s-a rezumat numai sa sublinieze ca foarte multe dintre masurile luate de banca centrala in ultima perioada nu au avut efectul scontat.
«Masura BNR, o posibila eroare»
'Masura de a majora dobanda de politica monetara ar putea fi interpretata ca o eroare si contrazice eforturile pentru intarirea increderii in leu, prin reluarea politicii de «stop and go» prezenta deseori in ultimii aniâ??, afirma Florian Libocor.
El sustine ca decizia ar putea avea la baza asteptarile BNR privind continuarea politicilor fiscale laxe si expectatii inflationiste in crestere dar atentioneaza ca preturile administrate, care au impact major asupra inflatiei, nu vor raspunde pietei deoarece sunt formate mecanic in baza unui program care nu are nimic in comun cu cererea si oferta din piata. Nu in ultimul rand, Libocor anticipeaza reluarea politicii interventioniuste a bancii centrale pe piata valutara.
Sursa: Gardianul, 10 februarie 2006.' -
Societe Generale a strans 80 milioane euro pentru investitii
Curierul National
___
Societe Generale Asset Management Alternative Investments (SGAM AI), divizia de investitii private de capital a grupului Soci?©t?© G?©n?©rale, a strans 80 milioane euro prin intermediul noului sau fond de investitii, care are ca tinta tarile din Europa Centrala si de Est, inclusiv Romania, potrivit Mediafax. Potrivit unui comunicat al grupului, aceasta este prima inchidere a fondului, la care au participat Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si Soci?©t?© G?©n?©rale.
SGAM Eastern Europe Fund a fost lansat in cursul acestui an si are o tinta de capitalizare de 150 de milioane de euro, care va fi atinsa pana la sfarsitul anului. Fondul vizeaza preluarea pozitiilor de control in companii a caror valoare este cuprinsa intre 30 de milioane de euro si 100 de milioane de euro. Potrivit sursei citate, oficialii au apreciat ca fondul se va implica in total in 10-12 proiecte de investitii. SGAM AI a fost lansata in anul 1999 si administreaza proiecte in valoare de 1,2 miliarde de euro.
Compania a achizitionat recent fondul de investitii Baring Corilius Private Equity (BCPE), noua structura devenind astfel una dintre cele mai importante platforme de investitii din regiune. SGAM Alternative Investment este subsidiara a Soci?©t?© G?©n?©rale Asset Management, care la randul sau apartine grupului Soci?©t?© G?©n?©rale.
Sursa: Curierul National, 10 februarie 2006. -
Electroputere Craiova va fi vanduta pe bucati
Curentul EPT
___
La propunerea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), strategia de privatizare a intreprinderii Electroputere Craiova a fost schimbata printr-o decizie adoptata ieri de guvern. De asemenea, guvernul a hotarat revocarea ofertei de vanzare a actiunilor detinute de catre AVAS la intreprinderea din Craiova, cu restituirea integrala catre potentialii ofertanti a tuturor sumelor platite, care reprezinta contravaloarea dosarului de prezentare, garantii de participare si taxe de acces in respectiva societate comerciala.
Sursa: Curentul, 10 februarie 2006.
09.02.2006
-
SIF Muntenia a castigat 46% din Biofarm
ZF RO - FONDURI MUTUALE BIO SIF4
___
SIF Muntenia a avut un profit de 46% de pe urma investitiei facute in 2% din actiunile Biofarm acum un an de zile. SIF Muntenia si-a vandut participatia de 2% detinuta in cadrul producatorului de medicamente Biofarm Bucuresti, in urma unor tranzactii in piata prin intermediul carora a incasat 4,5 milioane de lei (peste 1,2 milioane de euro). Societatea cumparase actiunile la inceputul lui 2005, ceea ce inseamna ca in aproximativ un an de zile a castigat circa 46% de pe urma investitiei in Biofarm. Societatea de investitii financiare a vandut actiunile in perioada 3-7 februarie, la un pret mediu de 0,634 lei/actiune. In momentul cand a intrat in actionariatul Biofarm, titlurile erau tranzactionate la preturi cuprinse intre 0,54-0,57 lei/actiune. Investitorii care au cumparat Biofarm au putut castiga si de pe urma majorarii de capital derulate pe parcursul anului trecut de companie, majorare facuta prin distribuirea de actiuni gratuite.
Reprezentantii SIF Muntenia nu au fost disponibili ieri pentru a oferi comentarii suplimentare. Biofarm a fost, incepand de anul trecut, una din cele mai profitabile investitii de la Bursa, motivele fiind rezultatele financiare in crestere importanta si preluarea unui alt producator de medicamente, Sicomed Bucuresti, de catre cehii de la Zentiva, intr-o tranzactie care a evaluat compania la 200 de milioane de dolari, valoare la care unii dintre investitori nici macar nu sperau.
Actiunile Biofarm sunt listate la Bursa, ieri pretul acestora atingand un nou maxim istoric la nivelul de 0,68 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 67,7 milioane de euro, la ultimul pret, de 0,675 lei/actiune, la care titlurile au fost tranzactionate. Vanzarea realizata de SIF Muntenia este a doua operatiune de acest gen raportata in ultimele doua luni de un actionar important al companiei. La finalul anului trecut, omul de afaceri Dumitru Tudor, si-a vandut aproape toate actiunile pe care le mai detinea la Biofarm unor persoane care actionau in mod concertat, una din aceste persoane fiind ruda cu Tudor.
Intre principalii actionari ai Biofarm sunt, potrivit raportarilor cele mai recente, trei dintre SIF-uri, Oltenia, Moldova si Banat-Crisana cu participatii de 13,61%, 9,92% si, respectiv, 6%. Un pachet de peste 10% controla si societatea de intermediere financiara Broker impreuna cu clienti sai, conform ultimelor informatii disponibile. Investitorii locali au inceput sa intre puternic la cumparare pe Biofarm pe parcursul anului trecut, dupa ce omul de afaceri Robert Ferran, care detinea o pozitie majoritara in cadrul companiei, a inceput sa-si vanda actiunile detinute, lichidandu-si in final intreaga participatie.
SIF Muntenia a mai incasat peste 16 milioane de euro la inceputul acestui an de pe urma tranzactiilor prin care a vandut in cadrul ofertei lansate de Zentiva pentru a cumpara 49% din producatorul de medicamente Sicomed Bucuresti. Profiturile din aceste tranzactii urmeaza sa fie reflectate in situatiile financiare pe 2006. Anul trecut, SIF Muntenia a obtinut un profit net de 56,7 milioane de lei (15,6 milioane de euro), in crestere cu 32,2% fata de castigul din anul precedent.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2006.
-
Gelu Tofan a vandut 4 hectare de teren in sudul Capitalei
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Nou intrat in afacerile cu terenuri, omul de afaceri Gelu Tofan a vandut saptamana trecuta primele doua parcele, de cate doua hectare, dintr-o suprafata de 40 de hectare apartinand societatii Danubiana, cu 31,5 euro/mp.
Tranzactia a avut o valoare de aproximativ 1,25 milioane de euro.
'Este o dovada ca si sudul orasului Bucuresti are doza sa de atractivitate si ca interesul este in crestere. Preturile zonei au crescut in ultimul an de la 8 euro/mp la peste 30', a spus omul de afaceri. Cumparatorii sunt o companie germana si o societate din Romania detinuta de o companie multinationala, care au achizitionat terenurile pentru activitati de productie', a adaugat Tofan.
Cele 1,2 mil. euro obtinute in urma tranzactiei vor fi folosite pentru restrcturarea fabricii Danubiana, specializata in proiectarea si productia de anvelope pentru autoturisme de teren, camioane, autobuze, tractoare si masini agricole. Gelu Tofan a decis ca din cele circa 100 de hectare de teren, aflate pe platforma Danubiana, sa vanda circa 40 de hectare, iar pe alte 35 sa dezvolte un proiect rezidential, Diamant. Acesta prevede construirea a 476 de locuinte, acordul de finantare cu o banca din Romania fiind deja semnat la finele lunii februarie proiectul va obtine Planul de Urbanism General - PUZ. Initial, Gelu Tofan intentiona sa infiinteze la Danubiana un parc industrial, idee la care a renuntat.
'Am descoperit ce inseamna afacerile cu terenuri, investitorii au un sistem de punctaj pentru facilitatile oferite, pentru apropierea de calea ferata, pentru distanta fata de oras sau pentru rata de navetisti', spune Tofan. Danubiana se afla in orasul Popesti-Leordeni, la 8 kilometri de Bucuresti.
Terenurile aflate in zona de sud a Capitalei au preturi de zece ori mai mici decat cele din nordul Bucurestiului. Tot saptamana trecuta Gigi Becali, patronul clubului de fotbal Steaua, a vandut o suprafata de cinci hectare de teren pentru 16 mil. euro unui fond de investitii elen, Global Emerging Property Fund (GEPF), pentru dezvoltarea unui proiect comercial.
GEPF este administrat de Global Finance.
Gelu Tofan a decis sa isi restructureze afacerea cu anvelope, prin desprinderea acesteia din structura grupului sau de companii. Noua entitate se va numi Tofan Tyre Business, urmand sa grupeze fabricile implicate in afacerea de baza, cum ar fi Danubiana si Tofan Grup International.
Pentru conducerea afacerii Gelu Tofan l-a angajat pe Guido Castellucio, managerul care a restructurat Fibrex Savinesti. Suma totala pe care omul de afaceri vrea sa o investeasca in afacere este de circa 22 mil. euro, cu precadere la Danubiana si in reteaua de distributie.
Gelu Tofan spune ca grupul sau a traversat o perioada mai dificila in ultimii doi ani, din cauza mai multor schimbari in parteneriatul industrial si managementul asociat, atat la varf cat si la nivel operativ toate aceste schimbari au dus la lipsa unei continuitati si la rezultate nesatisfacatoare. Gelu Tofan este implicat in acest moment intr-o disputa cu unul dintre fostii sai parteneri.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 februarie 2006.
'
Pagina