10.05.2007
-
Bogdan Stanca, Avicola Buzau: Asteptam fondurile europene pentru a demara investitii de 26 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Bogdan Stanca, unul dintre cei trei actionari ai grupului de firme Aaylex, care detine Avicola Buzau, spune ca grupul va investi peste 26 mil. euro in dezvoltarea productiei de carne de pui, desi anul trecut cifra de afaceri obtinuta de Avicola Buzau a scazut cu 2,8 mil. euro fata de 2005.
Stanca a declarat ca cea mai mare parte a investitiei va fi destinata construirii unei noi ferme de pui si dezvoltarii distributiei. 'La Avicola Buzau avem in desfasurare in acest moment o investitie de 4,2 milioane de euro pentru un proiect greenfield, care consta in construirea unei noi ferme de pui in judetul Buzau, la 5 kilometri de sediul central al companiei', a declarat Bogdan Stanca.
Desi virusul gripei aviare a transformat anul 2006 intr-unul dificil pentru producatorii de carne de pui, Stanca este de parere ca acesta a avut un impact mai mare asupra preturilor decat asupra consumului de carne de pui.
'In Romania s-a creat o stare de panica inutila cu aceasta gripa aviara. In toata industria s-au pierdut multi bani. Anumiti producatori s-au speriat efectiv si n-au mai populat fermele. Cei care au populat in continuare ca noi, au avut pierderi, dar din cauza scaderii pretului de cost, deoarece romanii au continuat sa cumpere si sa manance pui, numai ca s-a facut presiune foarte mare pe pret' , a explicat actionarul Aaylex.
Producatorii de carne de pasare au fost nevoiti sa reduca preturile cu 1,5 si 2 lei pe kilogram, potrivit jucatorilor din industrie. Scaderea preturilor cumulata cu scaderea consumului intern si cresterea importurilor a adus la acel moment pierderi de 35 de milioane de euro, pierderi care s-au vazut si in rezultatele financiare pe 2006 ale producatorilor locali.
Repozitionarea preturilor i-a tinut in loc si pe ceilalti producatori din piata, atat Agricola Bacau cat si Transavia, doi dintre principalii producatori, inregistrand anul trecut rezultate sub estimarile initiale.
Noua ferma a Avicola Buzau va avea 18 hale si va fi cea de-a doisprezecea unitate a companiei, care mai detine zece ferme in Buzau si una in Galati. Potrivit reprezentantului companiei, o parte din aceasta investitie este realizata prin intermediul unui program Sapard in valoare de 2 mil. euro. Lucrarile la noua ferma au inceput in februarie 2007, iar Stanca estimeaza ca prima productie va avea loc pana la sfarsitul acestui an.
'Intentionam sa triplam capacitatea de productie pana la jumatatea anului 2009, pentru a face fata concurentei de pe piata locala in urma integrarii Romaniei in UE', a spus Stanca.
Reprezentantul Aaylex a adaugat ca anul trecut capacitatea totala de productie a companiei Avicola Buzau a fost de 10.000 de tone de carne abatorizata, ceea ce inseamna ca producatorul va atinge in urmatorii doi ani o capacitate de productie anuala totala de 30.000 de tone.
'Suntem putin intarziati cu investitiile. Desi deja avem terenurile necesare si proiectele pentru ele, din cauza faptului ca nu exista metodologie de a accesa fondurile postaderare nu stim exact cum sa procedam. Ar fi o greseala sa ne apucam de investitii acum si sa nu obtinem o parte din fonduri', a explicat Stanca.
Potrivit actionarului Aaylex, tendinta actuala din sistemul agricol romanesc este de a sparge in sume mici fondurile structurale pentru a ajuta la o dezvoltare rurala pe ferme mici familiale.
'Din punctul nostru de vedere acest lucru este o greseala, deoarece niciodata aceste ferme nu vor putea sa produca la nivel de cost redus si atunci incet-incet vor da faliment sau vor fi cumparate de investitori foarte mari din afara sau din tara, pentru a le reuni', a spus el.
Din acest motiv, compania doreste sa dezvolte, incepand cu sfarsitul anului 2008, un proiect de colaborare cu mici investitori pentru reunirea unor ferme familiale de crestere a pasarilor.
'Ne-am gandit la un proiect financiar din care o parte din finantare este asigurata de noi, iar o parte din fondurile structurale. Proiectul va consta in formarea unei familii de ferme pe care le vom dezvolta, le vom oferi furaje si le vom asigura conditiile medicale necesare. In general, daca micii investitori au terenul necesar, un proiect poate costa si 200.000 de euro', a spus el.
Aaylex isi comercializeaza o parte din productie printr-un lant de 18 magazine proprii sub brandul Cocorico, 15 dintre ele fiind situate in Bucuresti, iar restul in Buzau.
'Evolutia acestui lant de magazine depinde foarte mult de cum se vor dezvolta marile magazine de retail si cele de cartier. Strategia noastra pe magazine a fost sa vindem numai in piete si sa avem magazine specializate numai pe carne de pui. Daca pietele agro alimentare vor disparea, este probabil ca si magazinele noastre sa dispara', a explicat el.
Compania nu este prezenta in toate lanturile mari de magazine din piata, produsele Aaylex fiind intalnite doar in Billa, Mega Image, Gima, Cristim, Kaufland, Cora, Angst, Can Serv, Pic sau Auchan. Aaylex este de asemenea furnizorul local al lanturilor de fast-food KFC.
'Am incercat sa pastram un balans, care se misca intre comercializarea produselor in proportie de 40% pe piata traditionala si 60% prin retail, iar uneori balanta atinge chiar 50% si 50%', a spus Bogdan Stanca.
Lanturile mari de magazine au inceput sa influenteze foarte mult afacerile producatorilor prin practicarea unor preturi scazute. Astfel, in timp ce preturile la materiile prime si utilitati au crescut, producatorii incearca sa mentina preturile la acelasi nivel ca in urma cu doi, trei ani.
'Am facut investitii pentru a reduce costurile si am reorganizat anumite departamente care aveau costuri mai mari, iar in prezent avem costuri similare cu cele ale firmelor din comunitatea europeana', a declarat Stanca.
Producatorul vinde in proportie de 90% carne refrigerata, sub brandul Cocorico, cele mai vandute produse ale companiei fiind puiul intreg si puiul transat.
Desi in ultimii doi ani investitiile totale in promovare media ale producatorilor de preparate din carne s-au dublat pana la 60 de milioane de euro (valoare calculata in rate card), Aaylex nu este interesat deocamdata sa investeasca in promovare.
'Noi facem marketing direct, nu prin reclama. Am avut pana acum un an-doi reclame, mai mult radio. Am participat la reclama generala facuta de Asociatia Crescatorilor de Pasari pentru a reda increderea consumatorului in carnea de pui, dar nu consider ca este necesara in acest moment reclama de brand. Poate vom face asta atunci cand vom creste productia', a declarat reprezentantul Aaylex.
Grupul de firme Aaylex este format din companiile Aaylex Trading (partea centrala a grupului, care actioneaza in toate domeniile in care actioneaza si toate celelalte firme), Aaylex Distribution (distributia pentru toate firmele Aaylex din industria alimentara), Avicola Buzau (cresterea pasarilor), Lipia(cu activitate in piata preparatelor din panificatie) si Simex (companie cu activitati in domeniul imobiliar).
Potrivit informatiilor oferite de companie, grupul Aaylex a inregistrat in 2006 o cifra de afaceri de 214 mil. lei (60,7 mil. euro), in crestere cu 12% fata de anul precedent si estimeaza pentru 2007 o crestere de 10%, ceea ce ar duce afacerile Aaylex la 235 mil. lei.
Aaylex, companie din a carui actionariat fac parte Bogdan Stanca, Viorel Gavril Fetinca si Bogdan Gruia, detine 66,06% din actiunile producatorului de carne de pui Avicola Buzau. Din afacerile totale inregistrate anul trecut de Aaylex, 80,2 de mil. de lei(22,7 mil. euro) au fost obtinute de Avicola Buzau, in scadere cu 15% fata de 2005 cand obtinea 92,5 mil. lei(25,5 mil. euro). Scaderea a fost resimtita si in profit care s-a diminuat de aproximativ opt ori in 2006 comparativ cu anul precedent, de la 7,9 mil. lei pana la 900.000 de lei.
Principalii competitori ai companiei Aaylex din piata interna a carnii de pui sunt Agricola International Bacau, Agrisol International, Avicola Calarasi si Transavia Alba Iulia.
Aaylex in cifre:
# 3 - numarul actionarilor care detin Aaylex: Bogdan Stanca, Viorel Gavril Fetinca si Bogdan Gruia
# 5 - firme formeaza grupul Aaylex: Aaylex Trading, Aaylex Distribution, Avicola Buzau, Lipia si Simex.
# 10% - cresterea cifrei de afaceri estimata pentru 2007
# 18 - numarul magazinelor detinute de Aaylex sub brandul Cocorico
# 26 - mil. euro este suma care va fi investita de grup in urmatorii trei ani
# 60,6% - actiunile Aaylex la Avicola Buzau
# 60,7 - milioane de euro a fost cifra de afaceri a grupului Aaylex in 2006.
# 10.000 - de tone de carne abatorizata este capacitatea actuala de productie
# 30.000 - de tone de carne abatorizata este capacitatea de productie pe care compania vrea sa o atinga in 2009
Sursa: Ziarul Financiar, 10 mai 2007
' -
Afacerile Armax Gaz s-au dublat in primul trimestru, la 6,3 mil. lei
ZF RO - FONDURI MUTUALE ARAX
___
Afacerile Armax Gaz Medias au crescut in primul trimestru cu 97,8% fata de perioada similara din 2006, la 6,3 mil. lei, iar profitul s-a dublat, la 403.813 lei. Compania a inregistrat in primele trei luni din 2007 venituri de 8,2 mil. lei, mai mari cu 56% in comparatie cu aceeasi perioada din 2006, iar cheltuielile au crescut cu 54,1%, la 7,8 mil. lei. Veniturile firmei au atins anul trecut nivelul de aproximativ 60 de mil. lei, in crestere cu 62%, iar profitul net al companiei a crescut usor, de la 5,31 mil. lei la 5,43 mil. lei. Simona Olimpia Popescu a vandut, in sedinta de luni, un pachet de 7,89 mil. titluri Armax, respectiv 9,78% din capital, potrivit raportarilor pietei RASDAQ. La finele lunii aprilie, firma de constructii Aldona Medias si-a redus participatia la Armax Gaz sub 5%, dupa ce a vandut 6,93% din titlurile Armax. Principalul actionar al companiei din Medias este directorul general Mircea Simion Vescan, cu o participatie de 42,3%.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 mai 2007 -
BVB va pastra pe Rasdaq 150 de companii performante
Curierul National
___
Celelalte vor intra pe sistemul alternativ de tranzactionare
Bursa de Valori Bucuresti a transmis Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare un proiect de completare a Codului Bursei cu prevederi privind infiintarea unei noi categorii si autorizarea functionarii sistemului alternativ de tranzactionare, a declarat presedintele BVB, Septimiu Stoica.
Bursa a solicitat infiintarea unei categorii suplimentare, a patra, aceasta urmand sa reuneasca companii performante transferate de pe fosta Bursa Rasdaq, a spus Stoica.
'Bursa sustine ca anumite societati sa poata sa propulseze pe o categorie suplimentara denumita Rasdaq, pentru a pastra si brandul. Pe Rasdaq au fost multe companii listate. Doar circa 150 au capacitatea sa faca performanta. Celelalte ar urma sa ramana pe sistemul alternativ de tranzactionare (ATS)', a aratat Stoica.
In prezent, piata reglementata la vedere administrata de BVB cuprinde trei sectoare, respectiv titlurile de capital, titlurile de credit si organismele de plasament colectiv.
Sistemul alternativ va cuprinde companii care nu indeplinesc criteriile legate de performantele financiare, lichiditate si alti indicatori, impuse pentru piata reglementata.
Codul Bursei, care a intrat in vigoare in luna septembrie a anului trecut, include toate reglementarile aplicabile pietei spot si urmeaza sa fie completat si cu prevederi referitoare la piata la termen, respectiv tranzactionarea instrumentelor financiare derivate. Procedura de aprobare a Codului de catre CNVM a durat circa un an, neintelegerile dintre autoritatea pietei de capital si BVB culminand in luna septembrie a anului trecut, cand Comisia a emis un comunicat prin care avertiza Bursa ca ar putea primi sanctiuni. Principala solicitare a CNVM a fost legata de obligativitatea inserarii in textul Codului a prevederilor ce tin de prevenirea si detectarea practicilor de manipulare a pietei.
BVB va propune Bursei din Tokyo dubla listare
Bursa de Valori Bucuresti va propune reprezentantilor Bursei din Tokyo dubla listare a anumitor companii, tranzactionate in prezent doar pe una dintre cele doua piete, a declarat presedintele BVB, Septimiu Stoica.
'Cooperarea cu alte Burse este foarte importanta pentru noi, in conditiile globalizarii pietei de capital. Nu exista nicio indoiala ca piata de capital este esentiala pentru dezvoltarea economiei. Bursele trebuie sa-si asume responsabilitatea. Totodata, trebuie sa colaboreze unele cu altele pentru promovare reciproca si dezvoltare', a spus Eisuke Nagatomo, director general al Bursei din Tokyo.
Reprezentantul Bursei din Tokyo a mentionat ca numarul companiilor listate la BVB este redus, subliniind ca ar trebui atrase si firme din domeniul industrial.
Totodata, Bursa din Romania va folosi experienta Bursei din Tokyo in ceea ce priveste instrumentele financiare si piata speciala pentru companiile de dimensiuni mici.
Bursa din Tokyo si-a aratat interesul pentru atragerea sectorului industrial romanesc si este dispusa sa acorde consultanta specialistilor romani pentru realizarea acestui scop, a declarat Nagatomo.
Memorandumul de Intelegere de acum 8 ani a constituit cadrul pentru colaborarea dintre cele doua institutii.
Reprezentii Bursei japoneze s-au declarat dispusi sa impartaseasca experienta pe care au acumulat-o in timp pentru ca sectorul industrial romanesc sa fie mult mai bine reprezentat la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Curierul National, 10 mai 2007'
09.05.2007
-
Transelectrica face prima investitie din banii de pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Transelectrica a semnat ieri, cu consortiul format din companiile Energomontaj si ABB Romania, contractul pentru modernizarea statiei de transformare de la Isalnita, proiect de 43,3 milioane de lei (12,7 milioane de euro), lucrarile urmand sa fie realizate in perioada 2007-2009. 'Aceasta este prima investitie care se realizeaza integral din fondurile obtinute de Transelectrica din listarea la BVB prin oferta publica initiala', au declarat reprezentantii Transelectrica. Un pachet de 10% din actiunile companiei sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 mai 2007.' -
East Capital: Este pacat ca vesticii nu au deloc informatii despre Romania
Wall-Street.ro
___
“Europa de Est ramane aproape necunoscuta pentru investitorii privati din restul continentului, ceea ce bineinteles ca afecteaza volumul investitiilor pe pietele de capital aferente. Majoritatea vesticilor nu au deloc informatii despre Romania si Bulgaria si este pacat: investitiile raman sub potentialul pietelor respective”, a aratat Karine Hirn, Managing Director la East Capital, cea mai mare companie de investitii specializata pe piata Est Europeana.
East Capital are peste 250.000 de clienti, majoritar persoane fizice, intre care 20.000 sunt clienti privati directi, restul fiind clienti privati care investesc via banci, companii de asigurari de viata etc. “Avem un numar din ce in ce mai mare de investitori institutionali, precum fonduri de pensii si “funds of funds”. tarile Europei de Est au un potential fantastic de investitii, dar perceptia riscului este superioara riscului real; de aceea, ar trebui schimbata aceasta perceptie prin campanii de informare si promovare a imaginii pe plan extern”, considera Karine Hirn.
Clientii privati care sunt deschisi “sa asculte” despre pietele Est Europene au de obicei o experienta considerabila in ceea ce priveste investitiile si cauta ei insisi- in mod activ- oportunitatile. Investitori din Suedia, Norvegia, Franta, Finlanda, Germania, Marea Britanie si alte tari vest- europene, dar si din Japonia si Statele Unite- sunt atrasi de fondurile administrate de East Capital, in conditiile in care aceste fonduri investesc exclusiv pe pietele Est Europene.
Doua dintre fondurile de investitii managerizate de East Capital cuprind si Romania: East Capital Balkan Fund, cu 12,3 % investitii pe piata romaneasca de capital si East Capital Eastern European Fund, cu 2,1% investitii in Romania; ambele au realizat profituri remarcabile in 2006, de 26,7% si, respectiv, de 28,7%.
“Pentru a promova investitiile in Romania, in urma cu doua luni am organizat un summit la Bucuresti, la care au fost peste 200 de participanti din 30 de tari. Feedback-ul a fost extraordinar, insa evenimentul nostru a fost doar “o picatura intr-un pahar cu apa”. Este nevoie de informare si promovare coerenta si continua pe plan international, prin care potentialii investitori sa-si formeze o opinie corecta in privinta oportunitatilor de investitii din Romania; beneficiul tarii ar fi uimitor.”, conchide directorul executiv East Capital.
Sursa: Wall-Street.ro, 9 mai 2007. -
Petrom preia afacerile cu GPL ale Shell in Romania
Gandul SNP
___
Petrom a decis sa-si exercite dreptul de preemtiune la achizitia pachetului majoritar de actiuni la firmele Shell Gas Romania si Trans Gas Services SRL, de la grupul Shell, operatiune in urma careia va deveni cel mai mare operator de pe piata locala de GPL. 'Achizitia ne va permite sa ne crestem cota de piata, care, in prezent, este de circa 17% pentru distributia de butelii si de 2% pentru autogaz', a declarat intr-un comunicat Tamas Mayer, membru al Directoratului Petrom.
Sursa: Gandul, 9 mai 2007.' -
Fercala: SIF-urile au pus ochii pe CEC
DailyBusiness.ro SIF3
___
Casa de economii si Consemnatiuni (CEC) a devenit o tinta pentru societatile de investitii financiare, care isi doreau de multa vreme o banca a lor, a declarat Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.
Fercala a anuntat ca SIF 3 este interesat sa cumpere actiuni la celelalte SIF-uri, daca Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) ar permite acest lucru. Totodata, Fercala a spus ca una din tintele investionale ale societatii sunt titlurile Erste. 'Anul acesta vom cumpara titluri Erste', a spus presedintele SIF Transilvania, citat de NewsIn.
'In acest moment, SIF-urile pot investi doar in actiuni si obligatiuni, pentru ca nu exista titluri de stat la Bursa si asta este o limitare pe care dorim sa o eliminam prin completarea obiectului de activitate', a mai spus Fercala fara sa dea detalii.
Titlurile SIF Transilvania sunt listate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti (BVB). Capitalizarea companiei este de aproape 2,026 miliarde lei (611 milioane euro), aferente cotatiei de 37,10 de lei, inregistrata la finalul sedintei de tranzactionare de joi.
CEC a ramas in proprietatea statului dupa ce comisia pentru privatizarea bancii de economii a refuzat, in decembrie 2006, oferta financiara imbunatatita depusa de catre National Bank of Greece, singurul investitor ramas in cursa, dupa ce OTP Bank Ungaria s-a retras.
Casa de Economii si Consemnatiuni pregateste o campanie de rebranding care se va derula pe perioada unui an, au spus pentru DailyBusiness oficialii bancii.
Bugetul campaniei a fost aprobat, insa valoarea nu a fost facuta publica. Oficialii CEC nu au precizat nici data la care va incepe campania de rebranding.
Ei au precizat insa ca schimbarile de imagine ale CEC vor implica un nou logo, o suma importanta fiind destinata investitiilor in modificarile operate asupra sucursalelor bancare.
Trecerea la noul look face parte dintr-un amplu proces de investitii pe care banca in va derula in acest an, CEC urmand sa investeasca 170 de milioane lei (circa 50 milioane euro) in sistemul informatic, oferta de carduri, modernizarea serviciilor si a sediilor, anul acesta. 6 milioane de lei (circa 1,8 mil. euro) vor fi cheltuiti pentru pregatirea personalului.
Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC) a obtinut un profit brut de 24 milioane lei (7,25 milioane euro) in primul trimestru al acestui an, cu 60% mai mare fata de valoare inregistrata in acelasi interval al anului trecut, potrivit raportului financiar al bancii.
Cresterea inregistrata a venit pe fondul avansului portofoliului de credite cu 60% in ultimul an. In primul trimestru din 2005, banca a afisat pierderi.
Creditele acordate institutiilor financiare nebancare au crescut cu 60% fata de primul trimestru al anului trecut, pana la 3,5 miliarde lei (1,04 miliarde euro) la 31 martie 2007. Volumul creditelor acordate populatiei si firmelor de CEC in primele trei luni ale anului a crescut de peste cinci ori (425%) fata de intervalul similar din 2006.
Banca a anuntat un program de investitii in valoare de 50,8 milioane de euro pentru 2007, suma ce va fi utilizata pentru sistemul informatic, imbogatirea ofertei de carduri, modernizarea serviciilor si sediilor. Din total, 1,8 milioane de euro vor fi utilizate pentru pregatirea personalului.
In plus, presedintele CEC, Eugen Radulescu, a declarat ca banca are la dispozitie un capital de aproximativ 150 de milioane de euro, obtinut printr-o majorare de capital anul trecut, pentru a finanta investitiile bancii din urmatorii doi ani.
CEC avea, la sfarsitul lunii martie, un capital social de 649,7 milioane lei (195,3 milioane euro) si active totale de 7,5 miliarde lei (2,25 miliarde euro). Dupa active, CEC este a noua banca din sistemul romanesc.
Sursa: Dailybusiness.ro, 9 mai 2007.' -
Grupul Chimcomplex, controlat de Vuza, va fi singurul ofertant pentru Carom
Curierul National
___
Combinatul Chimcomplex Borzesti va fi unicul participant la licitatia de astazi pentru vanzarea activelor Carom Onesti, cu un pret de pornire de 154,7 milioane de lei, au declarat reprezentantii Finconta Consulting, lichidatorul fabricii de cauciuc sintetic, citati de Mediafax.
'Chimcomplex este singurul participant la licitatia de maine (azi - n.r.), prin depunerea documentelor de participare, care contin si garantia de 10% din valoarea pretului de pornire. Ramane sa vedem daca ne vor face o oferta', a declarat Adrian Marghescu, reprezentantul Finconta Consulting. Potrivit lui Marghescu, caietul de sarcini a fost achizitionat, alaturi de Chimcomplex, de firma Remat Botosani, o societate de avocati si o persoana fizica, care nu au depus insa documentele de participare la licitatie. Chimcomplex face parte din grupul Serviciile
Comerciale Romane, alaturi de companii precum Nova Textile Bumbac Pitesti, Caromet Caransebes (utilaj tehnologic), Somes SA (producator de hartie si celuloza), Sinterom si Contactoare Buzau (ambele din domeniul subansamblelor auto). Grupul SCR este controlat de omul de afaceri Stefan Vuza. Compania a anuntat, anterior, ca intentioneaza sa contracteze o serie de credite bancare pentru achizitia platformei Carom.
A cincea oara, si cu 10% mai ieftin
Lichidatorul Carom va organiza miercuri a cincea incercare de vanzare a activelor firmei, printr-o licitatie publica cu strigare, cu un pret de pornire de 154,7 milioane lei fara TVA. Pretul de pornire este cu circa 9% mai mic decat cel de la prima licitatie, organizata in a doua jumatate a anului trecut. Licitatia vizeaza vanzarea in bloc a fabricii, care cuprinde zece active si este amplasata pe un teren in suprafata totala de circa 2,5 milioane de metri patrati. Pretul de pornire a fost stabilit de evaluatorul Sierra Quadrant Consulting Grup Bacau, in a doua jumatate a anului trecut, la aproape 49 milioane euro, din care circa sapte milioane euro reprezinta obligatii de mediu neachitate. Daca niciun participant nu va oferi pretul cerut, fabrica va fi vanduta pentru cel mai bun pret, dar nu mai putin de 84,19 milioane de lei (25,1 milioane de euro), fara TVA. Vanzarea Carom a fost amanata de mai multe ori, ultima data in 29 martie.
Carom este singurul producator de cauciuc sintetic din Romania si cea de-a doua firma de pe platforma din Onesti, ca marime, dupa rafinaria Rafo. Fabrica a fost privatizata in iunie 2003, cand fosta APAPS a vandut 51% din actiuni catre societatea Tender din Timisoara, pentru 5,5 milioane euro. Firma a intrat in faliment in noiembrie 2005, dupa ce Tribunalul Bacau a hotarat lichidarea judiciara, la cererea administratorului judiciar si a creditorilor. La momentul declansarii procedurii falimentului, actionarul majoritar era Balkan Petroleum, proprietarul Rafo, care a preluat in septembrie 2004 pachetul de actiuni de la Tender si si-a majorat ulterior participatia la 74%.
Compania Calder-A, care si-a exprimat anul trecut interesul pentru preluarea Carom, a renuntat sa participe la licitatie, motivand ca pretul este prea ridicat.
Sursa: Curierul National, 9 mai 2007.'
08.05.2007
-
East Capital joaca 109 mil. euro la Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondurile administrate de suedezii de la East Capital au ajuns la investitii de 109 mil. euro pe Bursa de Valori, principalele investitii ale fondurilor fiind in actiuni Petrom, Impact si in titluri SIF, potrivit unei raportari a companiei.
Investitiile pe piata romaneasca reprezinta circa 2,5% din totalul activelor nete administrate de East Capital, care se ridica la peste 4,2 mld. euro. Principalele sectoare care au atras interesul companiei de administrare a investitiilor East Capital au fost cel petrolier si imobiliar, actiunile companiilor Petrom si Impact clasandu-se in topul celor mai importante detineri, potrivit raportului anual de administrare emis de companie.
Marile absente de pe lista de investitii ale companiei East Capital sunt actiunile bancilor autohtone, considerate de suedezi 'investitii prea scumpe'. East Capital detine insa actiuni la Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, care s-ar putea lista la BVB pana la finele anului.
La inceputul anului 2007, reprezentantii East Capital estimau la 90 mil. euro valoarea investitiilor proprii in Romania si prognozau o dublare a investitiilor in Romania, pana la 200 de mil. euro in acest an.
Potrivit reprezentantilor East Capital, extinderea investitiilor in Romania este conditionata de listarea de noi companii la Bursa si a Fondului Proprietatea, lichiditatea redusa si concentrarea capitalizarii bursiere fiind principalii factori care descurajeaza fondurile de investitii straine sa intre pe piata autohtona de capital. Un alt factor este lipsa de promovare a potentialului pe care il reprezinta pietele din sud-estul Europei.
'Europa de Est ramane aproape necunoscuta pentru investitorii privati din restul continentului. Majoritatea vesticilor nu au deloc informatii despre Romania si Bulgaria si este pacat: investitiile raman sub potentialul pietelor respective', spune Karine Hirn, Managing Director la East Capital.
La sfarsitul anului trecut, investitiile East Capital in Romania insumau 72,2 mil. euro, mai exact 2,3% din activele nete de peste 3 mld. euro. Fondul Balkan Fund, administrat de East Capital, avea la finele anului trecut investitii in actiuni Petrom reprezentand 4,7% din activele totale de 327 mil. euro. Actiunile dezvoltatorului imobiliar Impact reprezentau 2,8% din active. Actiunile Petrom au adus anul trecut un randament de circa 18%, in timp ce titlurile Impact au oferit castiguri de pana la 65%.
Balkan Fund mai avea investitii in cele cinci societati de investitii financiare (SIF-uri) in limita pragului de detinere de 1% din active permis de legislatie, precum si in actiunile Flamingo International, Cocor, Comvex si Azomures, totalizand la finele lui 2006 investitii in Romania de 48,4 mil. euro.
Al doilea fond administrat de East Capital cu investitii in Romania este East Capital Eastern Fund. Cu active nete in valoare de 851 milioane euro, fondul Eastern Europe a obtinut in 2006 un randament de 23,9%, performanta sustinuta de cresterea economica a Rusiei, care este principala piata de investitii a fondului.
In Romania, Eastern Fund avea plasamente reprezentand 2,8% din active, mai exact 23,8 mil. euro investiti in actiunile Petrom, Impact, Fabian Romania Property, Rompetrol Rafinare si cele cinci SIF-uri. Principalele sectoare de investitii ale Eastern Fund sunt cel petrolier si bancar, Rusia si Turcia atragand 45%, respectiv 13%, din totalul activelor nete ale fondului.
Contactata de ZF, Karine Hirn, managing director la East Capital, a declarat ca este destul de greu de estimat valoarea investitiilor pe care East Capital le va face in Romania pana la sfarsitul anului.
'Majoritatea fondurilor de investitii pe care le administram au caracter deschis si sunt tranzactionate zilnic, astfel ca marimea si portofoliul de investitii consacrat unei tari depind de subscrierile si rascumpararile facute de cei 250.000 de investitori din intreaga lume. Ceea ce putem estima este cresterea interesului prentru fondul Balkan Fund, investitorii fiind increzatori in potentialul de crestere al pietelor din sud-estul Europei', spune Karine Hirn.
Un alt fond de investitii, administrat de East Capital, care investeste in Romania, este East Capital Bering Balkan Fund.
'Bering Balkan Fund este un fond de investitii offshore. Astfel ca nu putem face publice investitiile fondurilor noastre offshore din motive legate de competitie', spune Hirn.
Eastern European Convergence Fund, fond de investitii cu capital variabil din Luxemburg, investeste in Romania aproximativ 4% din active. East Capital si-a anuntat intentia de a distribui acest fond si in Romania.
Sursa: Ziarul Financiar, 08 mai 2007' -
Nuclearelectrica: Listarea la bursa trebuie sa vizeze 15-20% din titluri
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Listarea Nuclearelectrica la bursa ar trebui sa vizeze intre 15% si 20% din actiuni, pentru a finanta o parte din investitiile pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, de 2,2 miliarde de euro, a declarat directorul general al firmei, Teodor Chirica. 'Datorita caracterului strategic al Societatii Nationale Nuclearelectrica, in opinia managementului executiv al companiei procesul initial de listare la bursa poate fi initiat cu circa 15%-20% din numarul total de actiuni', a spus Chirica. Listarea ar atrage o serie de avantaje, printre care finantarea pe termen lung a unor proiecte, o bonitate corespunzatoare fata de institutiile financiare si partenerii contractuali, precum si o separare clara intre actionari si angajati.
Sursa: Ziarul Financiar, 08 mai 2007'
Pagina