03.02.2006
-
Activele BT au inregistrat o crestere de 189%
HotNews.ro TLV
___
Conform situatiei la 31 decembrie 2005, activele totale ale Bancii Transilvania erau de 4,928,635 mii RON, inregistrandu-se astfel o crestere de 189% fata de anul precedent. In ceea ce priveste capitalurile proprii, acestea au fost de 539,722 mii RON.
Profitul brut al Bancii Transilvania se ridica la suma de 110,142 mii RON, iar profitul net, la 99,665 mii RON. Putem vorbi, astfel, de un profit net mai mare cu 64% decat cel inregistrat in anul 2004, in conditiile in care in 2005 s-au realizat investitii de 64 mil. RON.
Investitiile BT au fost destinate in special extinderii teritoriale a bancii - fiind deschise nu mai putin de 100 de unitati in anul 2005 - si modernizarii unitatilor existente. De asemenea, s-a alocat o suma importanta pentru subsidiarele bancii, in vederea consolidarii pozitiei Grupului Financiar BANCA TRANSILVANIA.
Tot in anul 2005, BT si-a intarit pozitia pe piata creditelor, valoarea neta a acestora fiind, la data de 31 decembrie 2005, de 2,961,483 mii RON, din care aproximativ 61% reprezinta credite pentru persoane juridice, iar 39% pentru persoane fizice. Resursele atrase de la clienti se ridicau la 31 decembrie 2005, la valoarea de 3,431,210 mii RON.
In 2005, Banca Transilvania a incheiat contracte de finantare cu cateva institutii internationale, dintre care mentionam contractul cu KfW, in valoare de 15 mil. EUR, IFC (International Finance Corporation), in valoare de 20 mil EUR, ambele sume destinate creditelor ipotecare.
Tot anul trecut, Banca Transilvania a lansat, in premiera in Romania, o emisiune de obligatiuni in valuta, subordonate convertibile, in suma de 24 mil. USD, din care 20 mil. USD au fost subscrise de IFC.
'Datorita acestor rezultate vom propune Adunarii Generale a Actionarilor ca si in 2006 sa continuam politica de investitii din anul precedent.
Ne dorim ca anul acesta sa avem un buget de investitii de 30 milioane de EURO, care va fi destinat in special cresterii calitatii, perfectionarii sistemelor informatice si de carduri, programelor de training si, nu in ultimul rand, deschiderii a 85 de unitati, care sa aduca Banca Transilvania tot mai aproape de clientii sai' a declarat Robert C. Rekkers Directorul General al Bancii Transilvania
Sursa: HotNews.ro, 2 februarie 2006.' -
In 2006, un deficit comercial si mai mare
Gardianul
___
Deficitul comercial va continua sa creasca si in 2006, a declarat ministrul delegat pentru Comert, Iuliu Winkler. 'Cred ca nivelul exporturilor va creste cu mai mult de 15%, in acest an, iar din toate sursele reiese ca deficitul comercial va fi valoric mai mare decat in 2005, dar nu pot sa spun cu cat exact', a precizat Winkler. Anul trecut a fost inregistrat un deficit-record de 10,3 miliarde de euro.
Sursa: Gardianul, 3 februarie 2006.' -
Bursa din Sibiu a devenit un barometru al pietei de capital
Curierul National
___
In ianuarie, in piata la termen de la Sibiu au fost tranzactionate 261.231 de contracte futures si options, nou record de tranzactionare lunar, volumul lichiditatii depasind 125 milioane euro. Acest trend crescator s-a continuat si in prima sedinta din februarie cand au fost tranzactionate peste 18.000 de contracte, semn ca bursa sibiana devine un adevarat barometru influenta sa extinzandu-se si asupra pietei spot. 'Sentimentul de reusita este cu atat mai puternic cu cat, pe fondul acestor rezultate, CNVM a autorizat BMFMS ca operator de piata', a declarat presedintele institutiei sibiene, dl Teodor Ancuta. Luna trecuta, cel mai activ intermediar a fost SSIF Vanguard SA, liderul anului trecut, cu peste 50.300 contracte. Pe locul secund s-a aflat BT Securities SA cu 26.836 contracte iar pe trei SSIF Broker SA cu 25.726 contracte. In ianuarie, pe piata sibiana activau 26 de societati de investitii financiare dintre care 25 au fost active. 'Ianuarie s-a caracterizat printr-un debut in tromba al pietei la termen', precizeaza Mirabela Coos, trader la Broker SA. 'Pe fondul lichiditatii reduse de la BVB, de la inceputul anului, cotatiile futures au urcat in primele zile in mod surprinzator, apropiindu-se de maximele istorice din decembrie, in special cele trei SIF-uri care au avut o lichiditate echivalenta celei de la BVB'. Luna trecuta, cele mai cautate derivate au fost cele pe SNP, tranzctionandu-se 72.343 contracte. Preturile futures au avut o ascensiune apreciabila, cei care au cumparat putand obtine randamente de 178%, pentru martie si 138%.
In topul lichiditatii, locul doi apartine SIF 5 Oltenia cu 43.224 contracte, volumele tranzactionate in piata futures depasind, in unele sedinte, pe cele realizate la BVB. In acest caz cumparatorii pentru scadenta martie au putut obtine intr-o singura luna randamente de pana la 63%.
Pe derivatele cu actiunile TLV s-au realizat peste 41.000 contracte. Pe aceasta piata se remarca castigurile care puteau fi obtinute de vanzatorii pentru scadenta iunie, randamentul lunar fiind de pana la 280%. 'Doua dintre cele mai interesante evolutii le-au avut derivatele pe SNP si TLV cu scadenta martie', precizeaza Coos. 'Pe langa volumele deosebite, de exemplu, tranzactiile pe SNP depasind prin echivalent chiar volumul de la BVB, preturile celor doua contracte au pastrat o miscare constant ascendenta, micile corectii fiind nesemnificative. Evolutia preturilor in anumite tuneluri, SNP intre 0,61 si 0,62 lei iar TLV intre 1,40 si 1,44 lei, au dovedit ca pe cele doua titluri exista jucatori destul de mari, atat speculatori cat si dintre cei care urmaresc protejarea portofoliului'. La randul sau, Bogdan Ungureanu, broker la SSIF BT Securities considera ca, 'piata se afla intr-o evidenta crestere atat ca numar de contracte cat si ca maturizare a investitorilor. Ei manifesta insa o precautie exagerata, ajungandu-se ca unele derivate sa se tranzactioneze la cotatii mult prea apropiate fata de pretul activului suport sau chiar sub acesta, lucru curios avand in vedere ca mai sunt doua luni pana la scadenta'. Despre aceasta situatie, Mirabele Coos afirma ca, 'fenomenul s-a facut remarcat, cu precadere in a doua jumatate a lunii, ceea ce indica fie o prudenta ridicata, investitorii fiind probabil marcati de evolutia bursei din februarie trecut, fie o neincredere in posibilitatea inregistrarii de noi maxime istorice pana la scadenta martie'.
Sursa: Curierul National, 3 februarie 2006.'
02.02.2006
-
Investitorii la Bursa trebuie sa-si calculeze singuri impozitele
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Investitorii care realizeaza venituri din vanzarea actiunilor detinute mai putin de un an au obligatia sa-si calculeze si sa vireze singuri impozitul de 16% aferent castigurilor obtinute, potrivit unei instructiuni a CNVM, publicata ieri in Monitorul Oficial. Aceasta instructiune reglementeaza modul de aplicare a impozitului pe castigurile din operatiunile de capital, conform modificarilor din Codul fiscal intrate in vigoare la 1 ianuarie 2006.
Pentru valorile mobiliare achizitionate pana la 31 mai 2005, inclusiv cele dobandite in cadrul Programului de privatizare in masa, precum si pentru valorile mobiliare achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005 si detinute mai mult de un an, cota de impozitare care se aplica este de 1%, iar obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine societatilor de brokeraj care intermediaza tranzactiile respective.
Brokerii considera ca este normal ca investitorii sa-si calculeze singuri si sa-si plateasca impozitele datorate statului, insa spun ca totusi forma adoptata este destul de greoaie si ca exista inca neclaritati cu privire la aplicarea impozitului. 'Inca de la momentul impozitarii cu 1% a castigurilor obtinute din tranzactiile cu actiuni, in anul 1999, brokerii s-au aratat nemultumiti de fatul ca au fost obligati sa se transforme in agenti fiscali si sa retina si apoi sa vireze impozitul aferent tranzactiilor realizate de clientii lor. Faptul ca impozitul de 16% este calculat si virat de catre client este un lucru normal pentru ca fiecare persoana trebuie sa isi gestioneze singura veniturile si cheltuielile, respectiv impozitul datorat statului', sustin reprezentantii Asociatiei Brokerilor (ANSVM).
Membrii ANSVM au sustinut modificarea Instructiunii 12 in sensul acceptarii de catre CNVM si Ministerul Finantelor ca impozitul pe castigurile de capital sa fie calculat, retinut si virat de catre intermediarii care efectueaza activitati de custodie (custozi), in calitate de administratori ai fondurilor si portofoliilor clientilor. Reprezentantii CNVM spun ca au cazut de acord impreuna cu ANSVM asupra unor posibile modificari si au inaintat propunerile Ministerului Finantelor.
Sursa: Ziarul Financiar, 2 februarie 2006.
' -
Statul isi joaca pe bursa controlul asupra datoriilor Petromidia
HotNews.ro RRC
___
Cand un cetatean are o rata de 200 de euro pentru un credit ipotecar, exista doua variante: ori plateste rata la scadenta, ori ii ia banca apartamentul. Rafinaria Petromidia a avut o datorie de 600 de milioane de dolari, dar statul nu isi va lua rafinaria inapoi, ci joaca datoria acesteia pe bursa.
Intr-o prima faza, la nivelul anilor 2000-2002, statul pasuia Petromidia prin reesalonari aprobate de catre Ministerul Finantelor. Legislatia s-a inasprit si a venit vremea cand reesalonarea la reesalonare nu a mai fost posibila.
Astfel a ajuns rafinaria Petromidia, cumparata de Dinu Patriciu, la mana guvernului Nastase.
In octombrie 2003, fostul cabinet aproba trei favoruri pentru Rompetrol Rafinare Constanta (RRC):
1. ii amana plata datoriei cu o dobanda de proximativ 4,16% (mai precis EURIBOR+1,5% sau 2%), considerata de unii analisti mica pentru ratingul de atunci al companiei.
2. plata datoriei se amana peste 20 de ani (!), timp in care RRC platea doar dobanda (aproximativ 25 de milioane de dolari pe an); e ca si cum, pentru creditul la casa, platesti 20 de ani doar dobanda si apoi integral suma imprumutata. Sau pierzi casa. Doar ca ultima parte nu se aplica la Petromidia.
3. la finele celor 20 de ani, daca rafinaria nu are banii, statul ramane cu actiunile, adica preia o parte din companie.
Dar cat? O analiza mai de profunzime, sub rezerva lipsei tuturor datelor din cauza opacitatii autoritatilor, indica o ipoteza interesanta: la scadenta, particica din rafinarie pe care ar prelua-o statul ar fi diluata sub o pozitie de control, ceea ce l-ar lasa fara argumente in recuperarea banilor.
Am descris mai sus ce a insemnat transformarea datoriei statului in obligatiuni, in conditiile trasate de Nastase.
Intre timp s-a schimbat puterea, insa, printr-o intelegere inexplicabila intre PSD si o parte din alianta la guvernare, Parlamentul a trecut ordonanta rapid, fara dezbateri - vocile care au cerut un ragaz pentru a intelege si parlamentarii despre ce era vorba au fost ignorate.
Singura schimbare semnificativa adusa prin legea de aprobare: scadenta nu mai este de 20 de ani, ci de sapte. Cu alte cuvinte, in 2010, rafinaria ar urma sa isi plateasca datoriile. Sau nu.
In cazul in care nu le plateste: statul are optiunea sa isi recupereze banii preluand o parte din rafinarie. Acest lucru devine posibil prin conversia obligatiunilor in actiuni - acestea din urma dau dreptul de proprietate.
Dar mai exista un element care a fost introdus in Ordonanta Nastase si a trecut ca prin branza prin Parlament: listarea la bursa.
Aceasta operatiunie este pe punctul de a se produce. CNVM a emis un regulament in acest sens, Consiliul de Administratie al Rompetrol a aprobat operatiunea. Totul tine de o hotarare a cabinetului Tariceanu, pentru ca acestea sa ajunga efectiv in ring.
Cu cat investitorii se vor inghesui sa achizitioneze aceste titluri, cu atat pachetul statului are sanse sa se dilueze. Daca investitorii se vor inghesui. La acest moment, analistii nu pot estima daca va exista aceasta cerere, intrucat nu au mai fost astfel de situatii pana acum, pentru a se face o comparatie.
'Nu a mai existat un precedent in acest sens, ba chiar nu va mai exista nici macar o urmare a acestei proceduri, particularitatea constand si in faptul ca Legislativul chiar a mentionat in mod expres ca ''CNVM va emite un regulament in acest sens..'' (al listarii obligatiunilor), cand era suficienta o decizie sau cel mult o instructiune....', spune Nicolae Gherghus, director general la Confident Invest.
Sa ne imaginam scadenta: la acea data, daca rafinaria nu are banii, statul ar putea sa isi schimbe obligatiunile in actiuni - adica sa devina proprietar pe o parte din Petromidia. Dar cu cat pachetul sau s-a diminuat, cu atat mai putin va avea statul. Desigur, aceasta este doar o ipoteza.
Asa cum au lipsit si in Parlament, prin urgenta impusa de votul PNL-PSD, analizele nu sunt dorite, iar transparenta nu pare sa caracterizeze Ministerul Finantelor Publice in acest subiect.
In aceste conditii, analistii pot emite unele interpretari sub rezerva datelor existente.
Catalin Dimofte spune: 'Daca le listeaza, statul POATE intr-adevar pierde controlul. Cel putin teoretic poate si sa nu-l piarda - pentru ca nu e suficient ca obligatiunile sa fie listate, ele mai trebuie sa fie si cumparate de cineva. Merita insa mentionat ca e vorba de un control mai mult ipotetic'.
Mai exista un element interesant de luat in calcul.
'In absenta accesului la conventia de emisiune si sub rezerva faptului ca citesc eu gresit legea, merita sa privim articolul 10.
Acesta spune 'Obligatarii, precum si obligatarii beneficiari ai conversiei in actiuni si/sau succesorii lor in drepturi nu se vor putea opune modificarilor aduse actelor constitutive ale Societatii Comerciale 'Rompetrol Rafinare' - S.A. Constanta care sunt facute in temeiul prevederilor contractului de privatizare.'
O interpretare posibila a acestui articol este si aceea in care TRG [The Rompetrol Group] POATE decide (si foarte probabil ca o va si face in anii urmatori) sa capitalizeze o parte din investitiile efectuate in rafinarie - si la care statul nu participa - fara sa modifice valoarea nominala a actiunilor, astfel incat sa diminueze ipotetica pondere a statului sub pragul majoritar.
Daca asa vor decurge lucrurile, atunci statul va pierde oricum controlul pana in 2010, cu sau fara listarea obligatiunilor pe bursa.' - observa Dimofte.
Cine castiga si cine pierde prin listarea pe bursa
Am intrebat cativa analisti ce castiga statul din aceasta operatiune - pentru ca pana la urma cele 600 de milioane de dolari ar trebui sa fie bani la buget, sume care sa se intoarca la contribuabil.
Andei Anghel, de la Confident Invest, considera: 'Sub o forma sau alta, statul a pierdut controlul RRC. [...] In cazul listarii, are si posibilitatea cumpararii de optiuni, si de rascumparare, si de convertire...'
Intrebat daca listarea obligatiunilor diminueaza potentialul pachet de actiuni al statului, Adrian Simionescu, director general Finans Securities, explica: 'Teoretic, acest rationament este corect. Insa nu vad nici un dezavantaj pentru stat in cazul in care isi va vinde obligatiunile. Astfel, statul ar obtine banii pe care i-ar primi in 2010 mult mai repede si sigur. Evident, nu va mai primi dobanda pentru aceste obligatiuni.
Pe de alta parte, trebuie mentionat un aspect extrem de important: Chiar daca la scadenta obligatiunile nu vor fi rascumparate (achitate), statul nu poate face nimic altceva decat sa transforme creantele pentru ca optiunea de a fi transformate (convertite) in actiuni nu-i apartine.
Aceasta apartine emitentului, iar emitentul este ROMPETROL, nu statul roman. Este evident ca Rompetrol va alege varianta cea mai avantajoasa pentru companie, dar nici statul nu va pierde.
In oricare dintre variante statul isi va recupera creantele: fie sub forma de actiuni Rompetrol (pe care le va valorifica), fie prin plata cash. Ambele variante pot fi realizate si inainte de scadenta.
Trebuie sa subliniez ca in acest moment, daca obligatiunile vor fi convertite in actiuni, statul ar fi majoritar in companie, dar pana in 2010 raportul se poate schimba si asa este de asteptat.
Ca urmare, pe masura ce compania se dezvolta si creste, valoarea ei creste, iar cota ce i-ar reveni statului in cazul unei conversii in actiuni s-ar diminua, insa valoarea pachetului ar putea fi mai mare (daca pretul de piata va creste si asa ar fi normal pe masura ce valoarea companiei creste). Acest scenariu este valabil in cazul unui raport de conversie de 1:1 la valoarea nominala.
Totodata, statul nu poate face nimic in acest sens pentru ca este obligat sa listeze obligatiunile prin legea 89/2005'.
Nicolae Ghergus crede ca nu este de dorit ca statul sa preia controlul majoritar. 'Este ceea ce eu unul nu imi doresc de la Stat, sub orice forma a lui, si mai mult de atat, vanzarea actiunilor (participatiilor statului, in general) pe bursa trebuie incurajata sub orice forma.' - Nicolae Ghergus.
'Lucrurile stau cam asa : statul imprumuta (nu ma intereseaza barfele/acuzele, nu sunt nici pro si nici anti Patriciu) Petromidia cu niste bani, la o dobanda, zic eu corecta, bani pe care ii doreste inapoi la scadenta.
Presupunind ca Petromidia isi va plati datoria (cuponul obligatiunilor), este o afacere corecta, si ok pentru ambele parti, iar noi nu discutam acest aspect.
Daca Petromidia nu va reusi sa plateasca acesti bani, statul are optiunea, dar nu si obligatia, de a alege bani sau actiuni... Este evident ca poate alege - chiar si cu lege si regulament de listare - varianta de a nu vinde obligatiuni si atunci vom avea statul potential majoritar la Petromidia...'
Catalin Dimofte nuanteaza: 'Daca le listeaza, statul POATE intr-adevar pierde controlul. Cel putin teoretic poate si sa nu-l piarda - pentru ca nu e suficient ca obligatiunile sa fie listate, ele mai trebuie sa fie si cumparate de cineva. Merita insa mentionat ca e vorba de un control mai mult ipotetic.
Problema nu este corect pusa, cred. Exista doua aspecte distincte - A. cel al cursului de actiune cel mai avantajos pentru stat, respectiv B. cel al controlului'.
Sursa: HotNews.ro, 2 februarie 2006.' -
Bank Austria: Amanarea privatizarii CEC ar putea fi o decizie eronata
Gardianul
___
Amanarea privatizarii CEC ar putea fi o decizie eronata, deoarece cresterea gradului de saturatie a sectorului bancar poate determina scaderea atractivitatii institutiei, se arata intr-un raport al Bank Austria Creditanstaldt (BA-CA), citat de Mediafax.
'Avand in vedere sumele din privatizarea BCR, autoritatile de la Bucuresti nu au fost satisfacute de ofertele primite pana in prezent pentru CEC, situate in jurul valorii de 300 milioane de euro. Oficialii romani se asteptau ca pretul de vanzare a CEC sa fie de 500-600 milioane de euro', sustine sursa citata.
Potrivit acesteia, recenta decizie a Executivului de a amana privatizarea CEC pentru cel putin doi ani s-ar putea dovedi una eronata. 'Interesul investitorilor pentru CEC ar putea sa se reduca mai tarziu, datorita faptului ca gradul de saturatie al sectorului bancar este in crestere', avertizeaza specialistii BA-CA.
Mai mult, autorii raportului apreciaza ca, daca reducerea drastica a cotei de piata a CEC, de la 9,8% in 2000 la 4,5% in septembrie 2005 va continua si in viitor, este discutabil daca autoritatile vor obtine un pret peste cel oferit in prezent.
Sursa: Gardianul, 2 februarie 2006.'
01.02.2006
-
Castigurile la Bursa s-au mutat pe actiunile mici
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Actiunile din 'esalonul al doilea' al Bursei, precum IAR Brasov, Mecanica sau Socep, au revenit in ultimele doua saptamani in atentia investitorilor, dupa ce pareau uitate de cumparatori de mai bine de un an. Odata cu cresterea puternica a SIF-urilor, a bancilor sau a Petrom, investitorii romani au inceput sa caute oportunitati si printre companiile mai mici.
Astfel, doar in ianuarie, actiunile producatorului de elicoptere IAR Brasov au avansat, de exemplu, cu aproape 50%, iar cele ale producatorului de hartie si carton Vrancart Adjud au adus un castig de 40%. Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau a avansat cu 30%, in timp ce companii ca Rompetrol Well Services, Socep Constanta sau Petrotub Roman au urcat cu peste 20%. Petrotub a avansat doar ieri cu 14%. Producatorul de aluminiu Alro Slatina, care in ciuda capitalizarii mari nu este urmarit de investitori din cauza lichiditatii reduse, a avansat de asemenea cu peste 25% anul acesta. Anul trecut multi dintre investitorii romani au mers dupa regula 'cumparam ce cumpara si strainii', ceea ce a fost de altfel o strategie profitabila. Strainii prefera titlurile cu lichiditate ridicata: Petrom, BRD, SIF-urile, Banca Transilvania sau Petromidia.
Asta a facut ca societatile mici si cele cu lichiditate redusa sa fie evaluate la doar de doua-trei ori profiturile anuale, in timp ce companiile-vedeta se tranzactioneaza de pana la de 30 de ori profitul.
Anul trecut indicele BET, care cuprinde companiile preferate de straini, a urcat cu peste 50%, indicele BET-C, care include si companiile mai mici, a urcat cu 38%, iar indicele RASDAQ, dominat de companii mici, a scazut cu 1%.
In ultimii ani, cresterea mai puternica a companiilor din esalonul al doilea a fost un semn ca trendul de crestere se apropie de sfarsit, investitorii, orientandu-se catre companiile care au crescut cel mai putin. Tendinta de crestere a continuat si ieri in randul principalelor companii listate, dar intr-un ritm mai lent. Indicele BET a avansat cu 1% aceasta fiind cresterea si in cazul SIF-urilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 1 februarie 2006.' -
BRD umbla la dobanzi
Curierul National BRD
___
Banca Romana de Dezvoltare Societe Generale reduce, incepand cu 1 februarie, dobanzile in lei si valuta pentru credite imobiliare si ipotecare, potrivit unui comunicat al bancii. Dobanda pentru credite imobiliare sau ipotecare in euro va ajunge la 7,9 la suta, scazand cu 2,1 la suta, iar dobanda pentru acelasi tip de credite contractate in lei va ajunge la 8,9 la suta pe an, scazand cu 9,6 procente. De asemenea, banca imbunatateste conditiile de creditare, extinzand gama de venituri care se iau in calcul, simplificand procedura de punere la dispozitie a creditelor si introducand optiuni de refinantare.
La sfarsitul lui septembrie 2005, BRD Societe Generale detinea active de peste 5,2 miliarde de euro, o retea de 320 de unitati si 1,7 milioane de clienti.
Sursa: Curierul National, 1 februarie 2006. -
Afacerea 8%: salariatii Petrom aveau dreptul la actiuni gratuite
Cotidianul SNP
___
â??Cotidianulâ?? a intrat in posesia Contractului colectiv de la Petrom, care contine o prevedere incendiara, ce poate arunca in aer legatura dintre cei 50.000 de salariati si influentul lider de sindicat Liviu Luca. Conform unui articol din acest contract, salariatii pot primi actiuni Petrom gratuite - si nu contracost! -, iar de negocierea acestui pachet ar fi trebuit sa se ocupe chiar Liviu Luca, in calitate de sef al sindicatului.
In contractul colectiv de munca al Petrom, negociat de companie cu reprezentantii sindicatului, scrie negru pe alb ca salariatii au dreptul la un numar de actiuni gratuite, in caz de privatizare. Contractul colectiv de munca al Petrom a fost incheiat in 2004, trebuia renegociat dupa un an, insa, printr-un act aditional, valabilitatea sa a fost prelungita pina in luna mai a acestui an. Cu toate acestea, in prezent nu se stie decit ca salariatii au dreptul la un pachet de 8% din actiunile Petrom, din ceea ce detine statul, pentru care vor plati acelasi pret platit de OMV la privatizare, adica cinci centi/actiune. Conform Contractului colectiv de munca, alineatul 6 al art. 168 prevede ca, â??in situatia trecerii la o forma de privatizare, salariatii parte in prezentul contract vor beneficia de un numar de actiuni negociat de FSLI PETROM cu PETROM SA - acordate gratuit - si de facilitati de participare directa la privatizareâ??.
Adica salariatii pe care i-a preluat OMV, odata cu Petrom, au dreptul la un numar necunoscut de actiuni gratuite, pe care ar fi trebuit sa le negocieze Federatia Sindicatelor Libere si Independente - FSLI Petrom (sindicatul petrolistilor, condus de Liviu Luca) impreuna cu Petrom SA.
Pachetul de 8% este gratuit?
De aici incep sa apara o serie de necunoscute. In primul rind, nimeni n-are habar de asa ceva, sau nu vrea sa raspunda la intrebari pe aceasta tema. Nu se stie daca Luca a negociat deja acest numar de actiuni cu Petrom, daca este vorba despre pachetul de 8% din actiuni sau despre altceva. Si daca este vorba despre acele 8%, de ce trebuie sa dea bani pe ele salariatii Petrom, din moment ce Contractul colectiv de munca, in vigoare, le da dreptul sa le primeasca gratuit? Toata lumea se fereste ca de foc de aceasta problema, iar raspunsurile variaza intre â??nu stiuâ??, â??n-am auzitâ??, â??am treaba, ne auzim altadataâ?? si â??ma plictisitiâ??, urmate de tonul telefonului.
Incompetenta la Ministerul Economiei si la Petrom
Prevederea din Contractul colectiv de munca este una cum nu se poate mai serioasa, dar despre care se pare ca toti factorii implicati nu stiu nimic.
â??Poate daca obtii nu stiu ce performante sa ai dreptul la un anumit numar de actiuni, ca un stimulent. Nu-mi dau seama ce s-a vrut cu aceasta prevedere, ce anume s-a urmaritâ??, ne-a declarat Mihai Bogdan Catuneanu, seful OPSPI (Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie), din cadrul Ministerului Economiei si Comertului. Va reamintim faptul ca OPSPI este institutia care a vindut Petrom SA catre OMV, este singura institutie de Stat care detine contractul de privatizare a Petrom si este institutia care tocmai lucreaza la ordonanta care va reglementa modul in care salariatii vor cumpara pachetul de 8%. Catuneanu ne-a asigurat ca pachetul de 8%, pe care salariatii vor da bani, nu este rezultatul negocierilor dintre FSLI si Petrom (adica nu e vorba despre acele actiuni gratuite, negociate totusi pe bani de Luca, din motive necunoscute), din motiv ce aceasta prevedere face parte din legea care a aprobat privatizarea Petrom.
Imediat dupa aceasta, seful OPSPI s-a contrazis singur si ne-a declarat ca este pentru prima oara cind aude de o astfel de prevedere in Contractul colectiv de munca al Petrom.
Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Economiei si Comertului, ne-a raspuns scurt: â??Nu stiu. Trebuie sa citesc, ca sa-mi dau seama. Imi pare rau, dar nu stiu despre ce este vorbaâ??.
Gheorghe Constantinescu, directorul general executiv al Petrom SA, fostul director general al companiei, ne-a spus ca este â??in drum spre o intilnireâ??, ca nu poate vorbi, dar ne-a promis un raspuns elaborat in cursul zilei de astazi, â??pentru a putea analiza problemaâ??.
Sursa: Cotidianul, 1 februarie 2006.
31.01.2006
-
Petrolul a prabusit profitul la Oltchim
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea a anuntat ieri o scadere abrupta a profitului pe anul trecut in comparatie cu cel din 2004, in ciuda faptului ca a reusit in continuare sa isi majoreze vanzarile, care au atins aproape 400 de milioane de euro. Anul trecut a fost insa cel de-al doilea an consecutiv in care compania obtine profit dupa un sir lung de ani cu pierderi.
Oltchim a anuntat pentru anul trecut un profit net neauditat de 24,8 milioane de lei (6,8 milioane de euro), cu aproximativ 70% mai mic fata de cel din anul anterior. Cifra de afaceri a combinatului a urcat cu 17,4% in euro pana la 398 milioane de euro. Oltchim a fost puternic afectata anul trecut de cresterea pretului la materiile prime din cauza cresterii pretului petrolului pe pietele internationale. Principalul furnizor de materii prime al combinatului este rafinaria Arpechim Pitesti, operata de Petrom, companie controlata de austriecii de la OMV.
Pe de cealalta parte, afirma reprezentantii Oltchim, preturile produselor combinatului au crescut nesemnificativ in aceeasi perioada. Printre principalele produse ale companiei se numara PVC-ul (policlorura de vinil), utilizat in constructii si in domeniul maselor plastice, alaturi de soda caustica sau acidul clorhidric.
Compania si-a propus pentru anul acest, conform bugetului de venituri si cheltuieli, o cifra de afaceri de 1,7 miliarde de lei (470 milioane de euro), una dintre cele mai mari din Romania si un profit de 44 milioane de lei (12 milioane de euro), aproape dublu fata de cel de anul acesta.
Oltchim este una din putinele mari companii romanesti ramase in proprietatea statului, acesta fiind in conflict cu actionarii minoritari care contesta o majorare de capital, nefiind astfel clar daca statul detine 95% sau 53% din actiuni.
De Oltchim s-au aratat interesate fondul austriac de investitii Vienna Capital Partners, care detine un combinat similar in Ungaria, dar si compania petroliera poloneza PKN Orlen. Oltchim mai detine active in industria agoalimentara, cum ar fi fabrica de conserve Raureni, si care ar urma sa fie separate de combinat inainte de privatizare.
Actiunile Oltchim se numara printre preferatele speculatorilor de la Bursa datorita posibilitatii de anulare a majorarii de capital din 2003 prin care statul a primit un pachet de actiuni in schimbul unor datorii. Anularea ar duce la cresterea participatiilor detinute de minoritari, mai ales ca Oltchim a pierdut procesul in prima instanta. Actiunile Oltchim au evoluat pe o traiectorie ascendenta anul acesta, in ciuda faptului ca societatea anuntase de mai mult timp ca va avea rezultate in scadere. Cotatia a atins ieri un nou maxim istotric de 0,5 lei/actiune si au incheiat ziua la 0,487 lei/actiune, cu 3,6% mai sus fata de ziua precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei este de 576 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 ianuarie 2006.
Pagina