13.01.2006
-
Flamingo emite actiuni de 37 milioane euro pentru a prelua Flanco International
Averea
___
Flamingo International va emite actiuni de aproximativ 37 milioane de euro pentru a finanta achizitia companiei Flanco International, potrivit unui comunicat al companiei.
Vor fi emise 316,9 milioane de titluri la un pret de 0,437 lei/actiune, apropiat de cel cu care compania este cotata pe Bursa. Actionarii Flamingo vor avea drept de preferinta.
Flanco Holding si-a exprimat intentia de a subscrie pana la doua treimi din emisiunea de actiuni. â??Ne dorim sa devenim un actionar semnificativ in Flamingo si sa beneficiem impreuna de oportunitatile viitoareâ??, a declarat directorul general al Oresa Ventures, Erik Hallgren. Oresa Ventures este actionar majoritar, cu 65% din actiuni la Flanco, prin intermediul Flanco Holding Ltd.
Cele doua firme au incheiat la inceputul lunii decembrie a anului trecut un acord de intentie, neangajant, privind preluarea Flanco International in schimbul unei sume situata sub 20 milioane de euro, la care se adauga un pachet de circa 30% din actiunile Flamingo.
â??Achizitia Flanco inseamna prezenta pe piata a unui grup de retail cu o cifra de afaceri anticipata la peste 200 milioane de euro, in primul an dupa finalizarea tranzactieiâ??, a declarat presedintele Flamingo International, Dragos Cinca, care detine 61,53% din titluri Flamingo.
In urma operatiunii, Flanco va deveni o subsidiara a grupului Flamingo International si isi va pastra actuala forma de organizare juridica. Ambele marci, Flamingo si Flanco, vor fi mentinute in urma acestei achizitii.
Cifra de afaceri a Flamingo International estimata pentru anul 2005 va depasi 80 de milioane de euro.
Flanco a fost infiintata in anul 1992 de Florin Andronescu. Cinci ani mai tarziu, fondul de investitii Oresa Ventures a devenit actionar majoritar. Pentru anul 2005, cifrele preliminare arata vanzari de peste 90 milioane de euro.
Sursa: Averea, 13 ianuarie 2006.
12.01.2006
-
Clujana, de la faliment la listarea pe bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Conducerea companiei Clujana intentioneaza listarea actiunilor firmei la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti, incepand din luna august a acestui an. Pentru a indeplini conditiile necesare acestui proces compania clujeana va definitiva in primul semestru din 2006 investitii de aproximativ 400.000 de euro in utilarea si retehnologizarea fabricii, prin achizitionarea a patru noi linii de cusut. 'Capitalul social al firmei corespunde normelor de listare, singura problema cu care ne confruntam ramane cifra de afaceri si implicit productia, care nu sunt inca la nivelul necesar', a declarat pentru ZF Transilvania, Sabin Pop, director general Clujana. Conform reprezentantilor firmei clujene, scopul listarii la Bursa este pregatirea companiei pentru revanzarea profitabila catre un investitor strategic. Compania a inregistrat in 2005 o cifra de afaceri de 2,2 milioane lei (0,61 milioane de euro), avand un capital social de 18,9 milioane lei (5,2 milioane de euro). Conducerea societatii estimeaza pentru 2006 o cifra de afaceri de peste 1,5 milioane de euro, valoare insemnand o crestere de aproximativ 150% fata de anul trecut. In prezent, peste 90% din productia realizata de Clujana este de tip lohn. Produsele sub marca proprie au fost lansate in luna noiembrie a anului trecut, iar pentru 2006 conducerea companiei estimeaza o productie de 5.000 de perechi pe luna. In prezent, actionar majoritar la Clujana este AVAB, care a dobandit acest statut prin conversia datoriilor in actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 ianuarie 2006.
' -
In 2005, rata inflatiei a fost de 8,6 la suta
HotNews.ro
___
Potrivit datelor furnizate miercuri de catre INS, rata inflatiei in anul 2005 a fost de 8,6 la suta, peste tinta de inflatie stabilita initial, dar sub rata inflatiei de 9,3 la suta inregistrata in anul 2004, preturile de consum crescand cu 0,5% in luna decembrie a anului 2005 fata de luna noiembrie a aceluiasi an si cu 8,6% fata de luna decembrie a anului 2004.
Pentru anul 2005, Guvernul stabilise initial o tinta de inflatie de sapte la suta, care a fost revizuita apoi la 7,5 la suta, ultimele estimari indicand un nivel de 8,3 la suta. Romania a avut in 2004, pentru prima data dupa anul 1990, o rata a inflatiei de sub 10 la suta, mai precis 9,3 la suta.
Potrivit datelor INS, fata de luna decembrie 2004, in luna decembrie 2005, cele mai mari scumpiri s-au inregistrat la servicii, unde tarifele au crescut cu 13,1%. In aceeasi perioada tarifele la marfurile nealimentare au crescut cu 9,8%, iar cele la marfurile alimentare cu 5,7%.
O comparatie intre decembrie 2005 si noiembrie 2005 arata ca cea mai mare crestere a tarifelor s-a inregistrat la marfurile alimentare, adica 1,1%. In aceeasi perioada preturile la servicii au crescut cu 0,3% iar cele la marfurile nealimentare au crescut cu 0,2%.
De remarcat ca in raportul trimestrial asupra inflatiei din noiembrie 2005, realizat de Banca Nationala a Romaniei, pentru 2006 se preconiza o tinta pentru rata inflatiei de 5%, plus/minus un punct, respectiv intervalul 4% - 6%.
Sursa: HotNews.ro -
Brokerii doresc aplicarea unitara a legislatiei legate de impozitarea castigurilor la Bursa
Curierul National
___
Companiile de intermediere considera ca este necesara realizarea unor conventii care sa stabileasca aplicarea unitara a instructiunii CNVM referitoare la determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Brokerilor remis agentiei Mediafax. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat, la sase luni dupa intrarea in vigoare a modificarilor Codului Fiscal, metodologia de determinare, retinere si virare a impozitului pe castigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare. Una dintre principalele modificari aduse de Codul Fiscal a fost majorarea cotei de impozitare a castigurilor obtinute pe piata de capital de la 1% la 16%. Aceste procente vor fi aplicate diferentiat, in functie de perioada detinerii titlurilor in portofoliu, dar si in functie de modul in care au fost obtinute titlurile respective. Astfel, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra castigului net realizat din transferul valorilor mobiliare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, dobandite incepand cu data de 1 iunie 2005 si instrainate intr-un interval mai mare de un an de la achizitionare. Cu acelasi procent va fi impozitat si castigul aferent valorilor mobiliare evidentiate in conturile clientilor la data de 31 mai 2005, considerandu-se ca perioada detinerii este mai mare de un an. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine in acest caz intermediarilor, iar termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Asupra castigului net obtinut din transferul valorilor mobiliare achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005 si instrainate de la 1 ianuarie 2006, intr-un interval mai mic de un an de la data dobandirii, se va aplica o cota de 16%. In aceasta situatie, persoana care detine si tranzactioneaza astfel de titluri de valoare va trebui sa calculeze si sa vireze impozitul, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator pentru anul fiscal incheiat. Castigul net se determina la sfarsitul anului fiscal asupra intregului portofoliu detinut de contribuabil in anul respectiv si reprezinta diferenta pozitiva dintre castigurile si pierderile obtinute pe categorii de venituri impozabile diferentiate in functie de cotele de impozit, inregistrate in cursul anului ca urmare a transferurilor titlurilor de valoare. Conform instructiunii CNVM, brokerii vor evidentia separat, in momentul incheierii tranzactiei de vanzare, castigul sau pierderea in functie de perioada de detinere a valorilor mobiliare, pe baze diferentiate dupa cotele de impozitare aplicabile, mentiunea daca actiunile provin din Programul de Privatizare in Masa, precum si impozitul retinut. Una dintre propunerile Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM) este ca, in lipsa documentelor justificative cu informatii suficiente pentru determinarea datei intrarii in portofoliu a titlurilor, pentru actiunile transferate de la registru, sa fie luat in considerare, in mod conventional, momentul in care intermediarul transfera actiunile pentru vanzare.
Sursa: Curierul National, 12 ianuarie 2006.
11.01.2006
-
AVAS vrea sa termine privatizarea portofoliului in 2006
Jurnalul National
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intentioneaza sa finalizeze anul acesta procesul de privatizare al societatilor pe care le mai are in portofoliu, potrivit bilantului pe 2005 al institutiei. In portofoliul AVAS sunt 1.097 de societati comerciale, cu un capital social, detinut de stat, de 18.519 de miliarde de lei. Dintre acestea 532 de companii sunt privatizabile, 544 neprivatizabile si 21 de companii au statut special. Dintre societatile de privatizat, cele mai importante sunt Tractorul Brasov, Electroputere Craiova si Rulmentul Brasov.
BANI. Activitatea AVAS s-a concretizat anul trecut prin atragerea la bugetul de stat si in fondurile speciale a 707,5 milioane de lei, adica circa 20 de milioane de euro. Sumele incasate au provenit din popririle instituite asupra debitorilor datornici, din executari silite, din valorificarea creantelor bancare, fiscale si comerciale, din incasarile directe ca urmare a licitatiilor organizate, precum si din alte metode specifice AVAS. Institutia s-a angajat, prin bugetul din 2006, sa valorifice creante in valoare de 170 de milioane de lei. In continuare, AVAS are de recuperat de la peste 73.600 de datornici creante in valoare de 12.043 de milioane de lei, adica peste 32 de milioane de euro.
Sursa: Jurnalul National, 11 ianuarie 2006. -
Cea mai mare emisiune de actiuni de la Bursa din Viena incepe astazi
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI EBS
___
'Erste Bank der Oesterreichischen Sparkassen AG' lanseaza astazi cea mai mare emisiune de actiuni din istoria Bursei din Viena, respectiv 58,95 de milioane de noi actiuni. Scopul acestei emisiuni este finantarea achizitiei Bancii Comerciale Romane (2,7 miliarde de euro) si consolidarea capitalului social. Acesta este in prezent este de 486.367.200 de euro, lansarea emisiunii de actiuni urmind sa genereze o majorare de capital de 24,2%. Pretul unei actiuni, la inchiderea ultimei sedinte de tranzactionare, era de 46,60 de euro pentru o actiune. Nivelul dividendelor pentru o actiune a fost, in 2005, de 0,55 de euro, ceea ce inseamna ca, in urma lansarii emisiunii de actiuni, va fi generata o acumulare de capital de aproximativ 2,75 de miliarde de euro pe pietele de capital.
Directorul executiv 'Erste Bank', Andreas Treichl, a declarat: 'Reactia actionariatului in urma anuntului cistigarii licitatiei la BCR a fost una pozitiva, reprezentind un semn al increderii dobindite de Erste Bank pe pietele de capital, incepind cu 1997, anul care a marcat inceputul listarii la Bursa. Aceasta incredere a reprezentat factorul care ne-a determinat sa initiem o majorare de capital de asemenea anvergura'.
Consiliul de Conducere al 'Erste Bank', cu aprobarea Consiliului de Supraveghere, a luat decizia finala privind majorarea de capital printr-o emisiune de actiuni. Acestei emisiuni i se adauga o emisiune suplimentara de 5,89 milioane actiuni extraordinare (over-allotment). Majorarea de capital se va desfasura sub forma unei vinzari la valoarea pe piata cu drepturi de preemptiune pentru actionarii existenti, carora le vor fi rezervate un numar de 4 noi actiuni pentru fiecare pachet de 15 actiuni detinute. Cota maxima pe actiune si limita superioara de pret nu vor depasi 55 euro. In plus, Consiliul intentioneaza sa propuna Adunarii Generale a Actionarilor o valoare superioara, de 0,55 euro pe actiune, a dividendelor pentru anul financiar 2006. Noile actiuni vor genera dividende pentru anul financiar 2006. Perioada de subscriere pentru achizitionarea de actiuni va fi intre 11-25 ianuarie, plasarea ofertelor si stabilirea pretului tranzactiilor facindu-se intre 11-26 ianuarie 2006.
Actiunile vor fi tranzactionate in Austria si se adreseaza atit investitorilor persoane fizice, cit si investitorilor persoane juridice. Investitorilor privati care subscriu pina la data de 20 ianuarie 2006 prin Erste Bank, caselor de economii austriece sau agentiilor de tip Brokerjet (Subsidiare Erste Bank ce ofera servicii on-line) le este garantata plasarea preferentiala a ordinelor de achizitie de pina la 250 actiuni. Pe piata externa, emisiunea se face printr-o plasare privata catre investitori institutionali.
Reinhard Ortner, CFO al 'Erste Bank', a declarat: 'Ca urmare a achizitiei BCR, Erste Bank isi mareste portofoliul de clienti la aproximativ 15,3 milioane persoane in zona Europei centrale si de est. Achizitia BCR ne-a permis sa ne schimbam tintele privind venitul obtinut, noua cota de profit fiind planificata sa creasca cu peste 20% pe an in perioada 2005 - 2009'.
Principalul actionar in cadrul 'Erste Bank' - Die Erste Osterreichische Spar-Casse Privatstiftung, care detine 32,2% din actiuni - intentioneaza sa isi mentina cota de actionariat la peste 30% in urma incheierii majorarii de capital. Membrii Grupului de Banci de Economii, care detin impreuna 7% din actiunile 'Erste Bank', si-au exprimat intentia de a-si exercita dreptul de subscriere pentru actiunile nou emise.
'Erste Bank', Goldman Sachs si JPMorgan vor actiona in comun in calitate de Garanti Principali si Coordonatori Globali in cadrul procesului de vinzare de actiuni. Sindicalizarea include, de asemenea, Citigroup, Credit Suisse First Boston si ABN AMRO Rothschild.
ANALISTII RAIFFEISEN BANK
Profiturile/actiune ale 'Erste' vor creste, dar numai incepind cu anul 2009
Preluarea BCR va creste profiturile/actiune ale 'Erste', dar numai incepind cu anul 2009, potrivit unui raport emis ieri de 'Raiffeisen Research'.
Analistii 'Raiffeisen' au recomandat clientilor lor sa isi pastreze actiunile 'Erste', fara sa-i indemne explicit sa cumpere altele. 'Achizitionarea BCR a schimbat profilul Erste Bank in doua feluri', apreciaza Stefan Maxian, analist in cadrul 'Raiffeisen'. Domnia sa a subliniat ca este vorba despre cresterea concentrarii operatiunilor in Europa de Est, din care provin 75% din veniturile sale. Totodata, se poate vorbi despre o relativa crestere a importantei serviciilor catre persoanele juridice fata de cele catre persoanele fizice, din moment ce 65% din clientii BCR sint persoane juridice.
In concluzie, analistii 'Raiffeisen' cred ca riscul investitiilor in actiunile 'Erste' ramine mediu in perspectiva preluarii BCR. De asemenea se va mentine pretul tinta de 48 euro/1 actiune 'Erste' fata de cotatia actuala de 47,15 euro. Avind in vedere costurile integrarii BCR si provizioanele pe care trebuie sa si le faca pentru portofoliul romanesc de credite, specialistii se asteapta ca profitul/actiune sa scada in cursul acestui an si al anului viitor. Profitul este asteptat sa creasca din 2008 si sa aiba o evolutie pozitiva incepind din 2009. In aceste conditii, BCR ar trebui sa aduca 'Erste' o rata anuala de recuperare a investitiei de 10%. Analistii 'Raiffeisen' cred ca, daca cele doua institutii ar lucra separat si nu impreuna, rata de profitabilitate ar fi mai buna in 2006 si 2007.
In afara de costurile cu integrarea si cheltuielile cu provizioanele, 'Erste' se asteapta sa mai investeasca circa 100 milioane de euro in imbunatatirea unitatilor si a infrastructurii IT a BCR.
Sursa: Bursa, 11 ianuarie 2006.' -
Perspective bune pentru obligatiuni in 2006
Banii nostri
___
Daca in 2005 am asistat la maturizarea pietei obligatiunilor din punct de vedere calitativ, in 2006 am putea asista si la inceperea procesului de maturizare al acestui segment al pietei de capital si din punct de vedere cantitativ.
Cu doar sase noi emisiuni nationale si una internationala, anul 2005, ar putea parea, la prima vedere, unul mai putin spectaculos pentru sectorul obligatiunilor municipale. Daca lasam insa la o parte numarul de emisiuni si luam in considerare valoarea acestora de 385 miliarde lei vechi, la care adaugam alte 500 milioane de euro, concluzia este cu totul alta: 2005 a fost anul cu valoarea cea mai mare pentru emisiunile de obligatiuni municipale (e drept ca o mare contributie in acest sens a avut-o emisiunea internationala in valoare de 500 milioane de euro, lansata de Bucuresti).
'Practic se poate afirma ca in 2005 piata a ajuns la maturitate din punct de vedere calitativ', declara Viorel Udma, managing partner la VMB Partners. Avem acum o emisiune internationala de obligatiuni municipale si o alta care se intinde pe 20 de ani (emisiunea Alba Iulia III). Cu aceasta din urma s-a facut trecerea catre produsele mai complexe prin faptul ca emisiunea Alba Iulia III este emisa in mai multe serii (o parte in 2005 si o alta in anul urmator, 2006). Avantajul pentru emitent este acela ca atrage banii atunci cand si doreste sa ii utilizeze, in vreme ce pentru investitor o astfel de procedura contribuie la cresterea lichiditatii pe piata secundara, in cea de-a doua faza (a lansarii celorlalte transe) si deci la cresterea interesului pentru respectiva obligatiune.
Un alt element specific anului 2005 pentru piata emisiunilor de obligatiuni municipale este si specializarea. Din cele sase emisiuni de obligatiuni doar doua sunt ale unor emitenti noi, in vreme ce pentru restul de patru aceste operatiuni s-au repetat. In continuare, localitatile din Transilvania au constituit principalii actori in domeniul emisiunilor de obligatiuni.
Tinand cont de toate aceste evolutii am putea previziona pentru 2006 un proces mai accentuat de maturizare a pietei si din punct de vedere cantitativ. Astfel, in acest an vom putea vedea cu siguranta aparitia de noi emitenti, dar si la revenirea pe piata a unora mai vechi. In aceste conditii, sumele ce se vor vehicula in 2006, pe piata obligatiunilor municipale ar putea sa le depaseasca pe cele contabilizate pe acelasi segment, in 2005. La acest trend va contribui si noua lege a finantelor publice locale care mareste pragul de indatorare maxim posibila la un nivel de 35% fata de unul de 20% cat este el in prezent. Plafonul de indatorare reprezenta pana acum principala problema in ceea ce priveste lansarea de noi emisiuni de obligatiuni. Din pacate, marirea gradului posibil de indatorare al municipiilor are si partile sale mai putin bune. 'Cresterea gradului posibil de indatorare pentru administratiile locale reprezinta un risc suplimentar pentru investitori. Ar fi trebuit mai degraba sa se recurga la calcularea unor riscuri operationale, specifice pentru fiecare municipalitate in parte, decat la stabilirea unui plafon fix valabil pentru orice localitate', declara domnul Viorel Udma. Altfel, riscul unor evenimente de genul intrarii unor municipalitati in incapacitate de plata, cel putin pentru perioade limitate de timp ar putea sa se iveasca si pe piata obligatiunilor municipale.
Investitori mai increzatori
'In 2005, se poate spune ca piata a ajuns la maturitate din punct de vedere calitativ. Avem o emisiune internationala si o alta care se intinde pe 20 de ani (emisiunea Alba Iulia II). In plus, avem in cazul obligatiunilor Timisoara o dobanda fixa sub 10%, fapt care arata ca increderea investitorilor atat in ceea ce priveste obligatiunile, cat si mediul de afaceri in general a crescut', spune Viorel Udma (foto), managing partner, VMB Partners (companie ce acorda consultanta primariilor in emiterea si structurarea emisiunilor de obligatiuni municipale.
Sursa: Banii Nostri, 10 ianuarie 2006.'
10.01.2006
-
Piata RASDAQ va fi restructurata intr-o luna
Romania libera
___
Piata RASDAQ va fi restructurata intr-o luna de zile, a declarat directorul Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache. Acesta a precizat ca dintre toate societatile tranzactionabile in prezent vor fi selectate acelea care indeplinesc cerintele pentru tranzactionarea pe piata reglementata, iar celelalte vor fi tranzactionate pe un sistem alternativ, cu reguli mai lejere.
Directorul BVB a estimat ca in final vor ramane circa 90-100 de societati care vor fi tranzactionate pe piata reglementata. In prezent, sunt 60 de societati la BVB si vor ramane 55, la care se vor adauga circa 30-40 de societati de pe RASDAQ, care vor fi tranzactionate pe piata reglementata, a explicat Farmache.
'Piata RASDAQ este in faza de restructurare pe infrastructura in aceste zile', a mai spus Stere Farmache. Cresterea bursei va continua si in 2006, a apreciat directorul BVB, dar aceasta va fi mult limitata daca nu vor fi listate noi companii si se va mentine structura actuala de emitenti. 'Piata a cucerit noi redute in fiecare an. In 2005, tranzactiile au intrat pe palierul de 8-9-10 milioane dolari/zi, iar dupa primele sesiuni de tranzactionare din 2006 suntem peste media de anul trecut.
Bursa se asaza in fiecare an pe noi paliere si are o inclinatie de crestere, care va continua. Exista potential, dar ritmul de crestere depinde foarte mult de noile companii care vor fi listate', a afirmat directorul general al BVB.
Sursa: Romania Libera, 10 ianuarie 2006.' -
CEC-ul va fi privatizat... sau nu
Curierul National
___
Dupa ce timp de mai multe luni autoritatile au facut din vanzarea Casei de Economii si Consemnatiuni o chestiune de 'interes national', ministrul Sebastian Vladescu declara, surprinzator, ca privatizarea CEC nu mai este o prioritate. Motivul invocat: ofertele preliminare nu sunt la nivelul asteptarilor. Cu gandul probabil la pretul obtinut pe BCR, Vladescu uita ca, spre deosebire de Banca Comerciala, singurul atu al 'batranei doamne' este reteaua de sucursale si filiale. Conform Mediafax, surse bancare afirma ca incepe sa castige teren si un curent de opinie potrivit caruia n-ar fi rau ca statul sa-si pastreze o participatie in sistemul bancar, asa cum s-a intamplat pe alte piete din Europa Centrala.
Depunerea ofertelor, reprogramata
Potrivit documentului de solicitare de oferte pentru privatizare transmis investitorilor interesati, Ministerul Finantelor - ca reprezentant al statului in calitate de actionar unic al CEC - isi rezerva dreptul de a opri procesul oricand considera de cuviinta. Initial, cei sapte investitori ramasi in cursa pentru preluarea CEC erau invitati sa depuna oferte angajante pana pe 28 noiembrie 2005, insa termenul a fost amanat fara o reprogramare exacta, in asteptarea finalizarii privatizarii BCR. 'Vazand ofertele indicative, nu sunt foarte incantat. Astazi nu pot sa spun ce e cel mai bine pentru CEC. In prezent, Comisia analizeaza care e cea mai buna varianta', a declarat ministrul Finantelor, seful Comisiei de privatizare a CEC. El spune ca luna ianuarie nu mai reprezinta un obiectiv ferm pentru depunerea ofertelor finale angajante pentru CEC. Totusi, majoritatea analistilor financiari sunt de parere ca nu pretul ar trebui sa fie principalul factor in alegerea noului proprietar al CEC, ci capacitatea investitionala a eventualului castigator. 'Privatizarea se justifica daca aduce la CEC un management mai performant', declara Daniel Daianu, profesor universitar si fost ministru al Finantelor. Cu alte cuvinte, prin aceasta privatizare, ar trebui sa se urmareasca restructurarea si modernizarea CEC si nu neaparat obtinerea unui pret foarte mare. 'Structura pe care o ofera CEC are nevoie de un management performant, de un investitor strategic si de un nou viitor', este de parere Marinel Burduja, vicepresedinte al Raiffeisen Bank.
Bogdan Baltazar: In multe tari occidentale exista case de economii nationale in proprietatea statului
Un curent, nou creat in mediul bancar romanesc, sustine ideea conform careia pastrarea sub controlul statului a unei parti din activele bancare nu ar fi chiar un lucru rau. 'Aceasta privatizare ne-a tot fost ceruta dogmatic de FMI si Banca Mondiala, ignorandu-se ca in multe tari occidentale exista case de economii nationale si/sau locale, «banci ale omului simplu», cu garantia statului, dar cu o paleta redusa de plasamente care sa nu le puna in concurenta neloiala cu bancile comerciale', declara analistul financiar Bogdan Baltazar. Surse bancare citate de Mediafax arata ca autoritatile isi pun problema daca nu cumva ar fi mai bine sa continue sa pompeze anumite sume de bani in banca pentru a-i consolida pozitia subrezita in ultimii doi ani.
Profilul Casei de Economii si Consemnatiuni
Activele CEC se ridica la circa 1,43 miliarde de euro, corespunzator unei cote de piata de circa 5% din sistemul bancar, detine cea mai mare retea teritoriala, cu peste 1.400 de unitati, iar la sfarsitul lui septembrie 2005 inregistra un profit de circa 870.000 de euro, dupa o prima parte a anului cu pierderi. Banca este in plin proces de restructurare si dezvoltare de produse si servicii, avand nevoie de eforturi de modernizare si rentabilizare a operatiunilor. In acelasi timp, poate constitui o baza importanta de crestere, mai ales datorita retelei extinse din zona rurala si a oraselor mici, unde alte banci nu ajung. Conform declaratiilor anterioare ale ministrului Finantelor, privatizarea urma sa fie accelerata in aceasta luna, insa intre timp Vladescu s-a razgandit. Erste Bank, National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen sunt cele sapte institutii care figurau pe lista potentialilor investitori la CEC.
Cum stau altii
Dupa privatizarea BCR, statul mai controleaza CEC si Eximbank. Situatia nu este singulara in Europa Centrala si de Est, existand si alte tari care nu si-au privatizat complet sistemele bancare. In Polonia, statul continua sa detina o majoritate de peste 51% in cea mai mare banca de pe piata - PKO Bank Polski, cu o cota de peste 20% din activele sistemului bancar, desi in noiembrie 2004 si-a redus din participatie printr-o oferta publica de 37,7% din actiuni lansata pe Bursa de la Varsovia. In Slovenia, nu mai putin de 19% din activele sistemului bancar se afla in portofoliul statului, fara perspective de diminuare a acestei cote in viitorul apropiat. De asemenea, Cehia si-a pastrat doua banci cu capital majoritar de stat, a caror cota de piata cumulata nu trece insa de circa 4%, iar in Slovacia statul mai detine circa 1% din activele sistemului bancar. Bulgaria a incheiat privatizarea bancilor in 2003. In Croatia exista varianta ca statul sa cumpere HVB Splitska, pe care UniCredit/HVB trebuie sa o vanda in conditiile in care ajunge la o concentrare de 33% din piata prin fuziunea cu filiala locala a UniCredit, neacceptata de autoritatile croate.
Sursa: Curierul National, 10 ianuarie 2006.' -
Din martie, CCC Blue Telecom ar putea fi listata la BVB
Curierul National
___
Compania CCC Blue Telecom, al treilea jucator pe piata CATV, va fi listat la Bursa de Valori Bucuresti in urmatoarele trei luni, prin derularea unei oferte publice de vanzare de actiuni reprezentand 25% din capitalul social al companiei dupa incheierea operatiunii.
'Vor fi scoase la vanzare circa 20 milioane de actiuni, fiecare cu o valoare nominala de un leu. Speram sa primim autorizatia din partea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare in cursul lunii februarie sau cel mai tarziu in martie si, imediat, vom iesi pe bursa cu actiunile', a declarat actionarul majoritar al CCC Blue Telecom Galati (fost Cony-Sat SRL), Catalin Constantin Chelu, care detine 96,64% din titlurile operatorului.
El a adaugat ca este posibil sa majoreze pana la 40% cota actiunilor scoase la vanzare, pentru a asigura o buna lichiditate titlurilor. Dupa listare, capitalul social al companiei va fi majorat de la 59,6 milioane de lei la 80 milioane de lei. Oferta publica de vanzare de actiuni va fi intermediata de EldaInvest Galati. CCC Blue Telecom si-a inceput activitatea in anul 1992. Potrivit datelor prezentate, compania are un portofoliu de 180.000 de abonati si a incheiat anul 2004 cu un volum al afacerilor de 6,74 milioane de euro, cifra deja atinsa in primele zece luni ale acestui an. CCC Blue Telecom avea, la finele lunii octombrie, un profit net de 402.000 euro. 'Estimez pentru 2006 o cifra de afaceri cu 30-40% mai ridicata comparativ cu 2005, in timp ce rata profitului net se va situa intre 20-25%', a mai spus oficialul CCC Blue Telecom.
Catalin Constantin Chelu este actionar la cateva zeci de societati, fiind printre cei mai mari proprietari de spatii comerciale din Galati. Pe bursa, din ultimele informatii existente pe piata, omul de afaceri controleaza aproximativ 15% din actiunile SIF Moldova si SIF Oltenia, alaturi de pachete care reprezinta aproximativ 6% din SIF Muntenia.
Sursa: Curierul National, 10 ianuarie 2006.'
Pagina