19.12.2005
-
Electroputere Craiova, privatizare amanata
Curierul National EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a decis decalarea perioadei pentru depunerea ofertelor la privatizarea societatii Electroputere Craiova, pana la 5 ianuarie 2006, dupa ce o firma care a cumparat dosarul de prezentare a solicitat prelungirea datei limita. AVAS a anuntat, in data de 21 noiembrie, ca vinde prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 78 milioane de actiuni reprezentand 62,8% din capitalul social al Electroputere. In urma publicari anuntului, au fost cumparate patru dosare de prezentare, de catre o firma straina si trei din Romania. Structura actionariatului si pachetul de actiuni scos la vanzare se vor definitiva in functie de modificarea capitalului social al Electroputere, in urma iesirii din patrimoniu a unor active care au facut obiectul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, precum si a unor active cu caracter social. In aceste conditii, AVAS va vinde intreg pachetul de actiuni pe care il va detine la data incheierii contractului de vanzare-cumparare de actiuni.
Societatea din Craiova activeaza in domeniul productiei de motoare, generatoare si transformatoare electrice si are un capital social de 12,4 milioane de lei.
Sursa: Curierul National, 19 decembrie 2005. -
In 2005, privatizarea a adus doar 86 de milioane de euro
Cotidianul
___
Prestatia Aliantei in 2005 in materie de privatizare inseamna doar 86 de milioane de euro. Anul poate fi salvat cu pixul daca adunam cele 300 de milioane antamate de DIP in 2004, dar platite anul acesta, si cele trei miliarde care se vor obtine din privatizarea BCR.
Privatizarea companiilor care au mai ramas in portofoliul statului este gestionata de doua institutii: Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si Ministerul Economiei, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie. Daca in cel de-al doilea caz putem vorbi de ceva succese la vinzare, in cazul AVAS performanta din privatizare este aproape nula.
Societati mici si putine
AVAS a vindut, in acest an, pachete majoritare de actiuni la doar patru societati. Este vorba despre firme mici, nume putin cunoscute, cu impact redus asupra economiei romanesti: Senzorom Cluj, Moldoplast Iasi, Girobir Birlad si Haber Hateg. Cumparatorii au fost persoane fizice sau SRL-uri, iar sumele obtinute au fost mici. In total, s-au luat doar 4,9 milioane de euro.
De vina pentru aceste ‘’performante’’ este in primul rind portofoliul de societati al institutiei, jumatate din el ajungind la stadiul de fi socotit neprivatizabil. Aici mai pot fi vindute, in cel mai bun caz, doar activele. In al doilea rind, institutia s-a axat mai mult pe recuperarea datoriilor catre stat, activitate care a avut ceva mai mult succes: doar din executare silita, AVAS a incasat, in primele opt luni ale anului, 71 de milioane de euro.
Totusi, AVAS este institutia in portofoliul careia se afla “perla” numita BCR, privatizare care este prognozata a se incheia pina la sfirsitul anului. Cum declaratiile mai putin oficiale de pina acum indica un pret de cel putin 3,2 miliarde de euro, aceasta va fi cea mai banoasa privatizare din istoria Romaniei. Succesul tranzactiei nu este insa dat de extraordinara pricepere a vinzatorilor, ci de contextul pietei: BCR este ultima mare banca neprivatizata din estul Europei, iar interesul pentru achizitii din partea institutiilor financiare occidentale este maxim in acest moment.
Doar doua tranzactii
Ministerul Economiei sta ceva mai bine la privatizare. OPSPI a bifat, pentru acest an, citeva succese. In timpul actualului mandat, institutia a semnat contractul de privatizare a doua dintre cele doua societati de distributie a energiei electrice, Electrica Moldova si Oltenia. Privatizarea acestora a fost demarata de fosta guvernare, dar contractul si finalizarea tranzactiei (adica transferul actiunilor cumparate si plata pretului) s-au facut in acest an. Pachetele majoritare ale celor doua societati au ajuns in posesia nemtilor de la E.On Energie si a cehilor de le CEZ. Valoarea totala a tranzactiilor a fost de 203,6 milioane de euro, asta incluzind pretul pentru un pachet minoritar de actiuni si majorarea de capital necesara atingerii celor 51%. Statul a primit din aceste tranzactii 81,3 milioane de euro.
Succesele trecutului
Prin privatizarea facuta de Ministerul Economiei s-au scos mai multi bani, desi tranzactiile au fost parafate anul trecut. Asta pentru ca privatizarea din energie are un specific: afacerea se finalizeaza la mai multe luni dupa semnarea contractului.
Astfel, desi contractele de privatizare ale celor doi distribuitori de gaze (Distrigaz Sud si Distrigaz Nord) si ale primelor doua sucursale ale Electrica (Banat si Dobrogea) au fost semnate in 2004, finalizarea tranzactiei, adica transferul actiunilor si plata pretului s-au facut in 2005.
Valoarea totala a tranzactiilor prin care Gaz de France si E.On Ruhrgas au preluat cele doua Distrigaz se ridica la 614 milioane de euro, dar suma platita pentru actiunile vindute de stat se ridica la 253 de milioane de euro. Grupul italian Enel a platit, pentru cele doua Electrica, statului roman 35,1 milioane de euro, in conditiile in care valoarea totala a tranzactiei a fost de 111,8 milioane.
Restante
Privatizarea din energie a dovedit oarece succes doar la nivelul distributiilor. Toate capacitatile de productie sint inca in mina statului si nu exista decit intentii declarative de privatizare. Pina acum, nici o termocentrala n-a trecut in proprietate privata, desi pentru unele dintre ele (cazul Doicesti sau complexele energetice din Oltenia) s-a vehiculat deja interesul mai multor companii occidentale.
Ultimele pozitii ale oficialilor modifica strategiile de privatizare gindite anterior. Acum doua zile, secretarul de Stat din Ministerul Economiei, Ionel Mantog, a spus ca institutia doreste ca acele doua complexe de la Rovinari si Turceni sa fie vindute la pachet, anuntul de privatizare urmind sa fie publicat in ianuarie. Luate impreuna, ele vor deveni cel mai mare producator de energie din Romania.
Pentru un singur producator s-a semnat contractul de privatizare: CET Midia. Centrala a fost cumparata de grupul Rompetrol, dar finalizarea privatizarii treneaza, pentru ca tranzactia nu a fost inca aprobata de guvern. •
A plecat FMI, statul ramine proprietar
Marile restante ale Romaniei la capitolul privatizare se numesc Tractorul Brasov si Electroputere Craiova, ultimele mari societati din industrie aflate inca in proprietatea statului, in portofoliul AVAS. Cele doua societati au fost salvate de la inchidere de abandonarea acordului cu FMI, pentru ca acolo scria ca, daca ele nu se privatizeaza pina la sfirsitul anului, vor fi lichidate. Or, la nici una dintre ele nu se intrevede vinzarea in ultimele doua saptamini ale anului. Tractorul este in procedura avansata, AVAS negociind in prezent cu indienii de la Mahindra&Mahindra. Lucrurile sint insa complicate de o contestatie depusa de firma MYO-O (celalalt ofertant, exclus din cursa) si de spinoasa problema a ajutoarelor de stat. Initial, in contractul de privatizare pe care guvernul trebuia sa-l incheie cu Landini, se prevedea stergerea unor datorii ale Tractorul. Dupa esecul cu italianii, AVAS a anuntat ca respectivul contract va fi cel pe baza caruia se va face tranzactia cu viitorul proprietar, dar acele facilitati intra acum in contradictie cu cerintele UE. Electroputere este la a saptea tentativa de privatizare. Principalul impediment este marimea sa - nimeni nu vrea sa o cumpere pe toata. La inceputul anului s-a vehiculat ideea vinzarii separate a diviziilor de locomotive si transformatoare, pentru care ar fi existat, cel putin declarativ, ofertanti ca DAB (Grecia), General Electric (SUA), Siemens (Germania), dar AVAS a luat decizia ca si ultimul contract de privatizare sa prevada vinzarea societatii in intregime.
Sursa: Cotidianul, 19 decembrie 2005.
16.12.2005
-
2006: Cautam cu lumanarea profitul?
Banii nostri
___
Leul nu mai are acelasi potential de crestere, bursa va incheia un ciclu cu castiguri de basm, iar dobanzile au ajuns deja sub nivelul marii.
Este un scenariu pesimist, care ne pregateste insa pentru vremurile grele care pot veni pe piata de capital. Investitorii vor trebui sa foreze mai mult in cautarea castigului, iar speculatorii vor descoperi ca pierderile fac parte din regulile jocului. Lasand in urma profiturile de 100%, vom invata sa ne bucuram de fiecare procent smuls peste inflatie.
Dupa ce a revenit la nivelul din urma cu 3 ani, euro poate recupera treptat o parte din terenul pierdut. Oricum, exista un decalaj considerabil intre aprecierea monedei nationale si crestererile de productivitate sau dinamica PIB. Leul a luat-o inaintea economiei si avansul sau poate fi corectat curand, cu atat mai mult cu cat deficitul de cont curent creste continuu (aproximativ 7% din PIB, fata de 0,2% in Polonia. E adevarat, avem si noi falitii nostri, in Ungaria acesta ajunge la 8%). Fondurile speculative nu mai au motive sa mizeze pe leul romanesc, ba din contra; dupa reducerea spectaculoasa a randamentelor pe piata monetara - BNR ofera la facilitatea de depozit 1%, iar scadentele mai lungi sunt recompensate cu doar 3-5% - cei care mizeaza pe leu au doar argumentul aprecierii cursului. Un argument tot mai fragil, care nu contrabalanseaza riscul unor corectii negative si lipsa de atractivitate a dobanzilor autohtone, comparabile acum cu plasamentele in valuta (dobanda de interventie este in Statele Unite de 4%, iar dobanzile la termen urca peste acest nivel). Situatia poate deveni incomoda in momentul in care banii fierbinti intrati inainte si dupa liberalizarea contului de capital vor decide ca e timpul sa caute alte oportunitati, iar presiunea mare la cumparare va urca rapid cotatiile euro.
Depozitele provoaca depresie
Teoretic, intr-o economie care se lupta sa reduca inflatia, economisirea este stimulata, iar dobanzile la termen ar trebui sa aduca un castig palpabil. Banca centrala se lupta sa corecteze decalajul dintre creditul in lei si cel in valuta, iar excesul de lei din piata a determinat bancile sa taie prompt dobanzile, atat la credite, cat si la depozite: pentru un depozit la termen primesti cam 4-7%, iar imprumuturile se iau in general la dobanzi de 9-15%. La o inflatie de 8%, e cert ca economisind la banca pierzi, singura consolare este ca pierzi mai putin decat pastrand banii la saltea. Generozitatea bancilor ce se intrec in noi oferte de creditare in lei, care de care mai avantajoase, e sponsorizata insa de deponenti. Cui nu i-ar conveni sa atraga bani si sa plaseze cea mai mare parte cu un profit dublu? Intr-un sistem bancar bine dezvoltat, probabil ca nu ar exista aceasta anomalie, iar marjele de profit ar cobori sub 5%.
Nu credem ca dobanzile la termen vor mai cobori si in 2006, acestea fiind aliniate in prezent la inflatia estimata pentru anul viitor. Deocamdata, bancile autohtone mizeaza pe lipsa de alternative a deponentilor si nu par ingrijorate de un exod al economiilor. Pe masura ce gradul de cultura investitionala creste, bursa si fondurile mutuale pot deveni concurenti seriosi pentru clasicul depozit la termen.
Actiunile nu ajung in stratosfera
Avem al cincilea an de crestere la bursa, iar pentru investitorii SIF, de pilda, doar 3 din ultimii 4 ani nu au adus profituri de peste 100%. BVB nu va incremeni in postura gainii cu oua de aur, iar cotatiile se vor stabiliza la un moment dat. Dupa ridicarea limitei de detinere la 1% si privatizarea BCR, interesul pentru SIF-uri poate pali pana la eventuala listare a bancii la bursa. Societatile petroliere vor fi mai putin atractive daca pretul barilului scade, iar bancile isi vor reduce profitabilitatea in al doilea semestru al acestui an in urma intrarii in vigoare a noilor norme ale BNR privind creditarea. Investitorii institutionali de calibru pot cauta noi oportunitati in cazul statelor care au inceput recent negocierile de aderare la UE (Turcia, Croatia) sau vor prefera siguranta data de randamentele in crestere din piata americana a bondurilor. In lipsa unor noi listari, nu se va paria cu acelasi succes pe acelasi manunchi de societati relativ lichide (banci, SIF, companii petroliere si medicamente). In plus, sa nu uitam ca in acest an o parte din fondurile speculative a folosit si parghiile bursei, aprecierea cotatiilor fiind, precum in cazul leului, mult peste rezultatele financiare raportate de emitenti.
Fondurile suna mobilizarea
Daca nu ar opera pe o piata saraca in instrumente de investitii, fondurile deschise ar putea deveni cel mai bine vandute produse in 2006. Din pacate, lipsa de lichiditate a majoritatii titlurilor e principalul obstacol pentru fondurile care vizeaza bursa, fondurile de obligatiuni sunt limitate de numarul redus de emisiuni, iar fondurile monetare sunt dezavantajate de randamentele scazute ale certificatelor de trezorerie. Fondurile sunt totusi o solutie mai profitabila decat depozitele bancare mai peste tot, iar flexibilitatea poate fi un atu in plus pentru acestea. Atasarea unor produse suplimentare, precum cardul, ori polita de asigurare le poate spori atractivitatea pentru investitorul mediu, iar oferirea unor strategii de plasament personalizate le va aduce clienti de top. Un moment important pentru industria fondurilor autohtone va veni o data cu decizia de a investi pe pietele externe, iar distributia fondurilor straine in Romania va intregi paleta optiunilor.
Forcepsul cotei unice
Din 2006, Finantele ne vor da peste degete cu cota unica si pe piata de capital. Dobanzile, profitul realizat in urma investitiei in actiuni si fonduri, dividendele se vor impozita cu 16% si nu cu 10% ca in prezent. Este o situatie dureroasa pentru deponenti, deja pozitionati pe pierdere, dar si pentru actionari, cei din urma fiind taxati in 2006 pentru profitul aferent acestui an, cand impozitul era totusi de 10%.
Iulian Panait, presedinte KTD Invest
Dobanzi Stabile, scad pe termen lung
Bursa Creste, pe volatilitate mai mare
Curs leu-euro Creste, depreciere nominala a leului
Inflatie 5+/- 1%? Obiectiv realizabil
Portofoliu recomandat 60% actiuni, 40% obligatiuni si fonduri
Razvan Pasol, presedinte Intercapital
Dobanzi Stabile
Bursa Creste
Curs leu-euro Apreciere usoara a leului
Inflatie 5+/- 1%? Limita superioara fragila
Portofoliu recomandat SIF, BRD, RRC, SSIF Broker
Radu Limpede, analist economic
Dobanzi Cresc, randamente real-pozitive
Bursa Creste numai daca apar noi emitenti
Curs leu-euro 3,3-3,7
Inflatie 5+/- 1%? 50% sanse realizare
Portofoliu recomandat Depozite 50%, actiuni 50%
Dan Marinescu, analist
Dobanzi Scad, 3-6%, mai jos pentru bancile ??â??corporate'
Bursa Creste, in principal blue-chip-urile
Curs leu-euro: Scade pe volatilitate mai mare: 3,4-3,5
Inflatie 5+/- 1%?: 6-6,5%
Portofoliu recomandat 90% actiuni lichide, 10% plasamente monetare
Radu Craciun, analist ABN AMRO
Dobanzi Cresc, stabile pentru certificatele de trezorerie
Bursa Creste doar daca apar noi listari
Curs leu-euro Scade, cu conditia cresterii dobanzilor
Inflatie 5+/- 1%? Limita superioara fragila
Sursa: Banii Nostri, 16 decembrie 2005.' -
Abuzurile contra Rompetrol costa 100 milioane dolari
Averea RRC
___
Grupul Rompetrol a dat ieri in judecata statul roman la Curtea de Arbitraj a Bancii Mondiale, cerand despagubiri evaluate la 100 milioane dolari, pentru a compensa pierderile financiare provocate de abuzurile autoritatilor. 'Autoritatile au provocat grupului, prin hartuieli judiciare si administrative, pierderi financiare evaluate la peste 100 milioane dolari', a explicat un comunicat al grupului. Reprezentantii Rompetrol afirma ca investigatiile si acuzele aduse grupului sunt nefondate si au la baza motivatii politice.
Firma de avocatura Salans, care reprezinta Rompetrol, a initiat procedurile la Centrul International de Solutionare a Disputelor legate de Investitii (ICSID) al Bancii Mondiale de la Washington, acuzand autoritatile de incalcare a tratatului bilateral de protejare reciproca a investitiilor incheiat de Romania si Olanda, tara in care este inregistrat grupul petrolier. 'Am cerut deocamdata daune evaluate la 100 milioane dolari. De dosar se ocupa avocatii din Bucuresti ai firmei Salans si cei din sucursala noastra din Paris, care au experienta vasta in astfel de spete', ne-a declarat ieri Obie Moore, partener executiv al Salans Bucuresti. Echipa de avocati este condusa de Obie Moore si Sarah Francois-Poncet, avocat asociat cu sediul la Paris. Un astfel de proces dureaza in general, unul sau doi ani, procedurile de-abia incep, a adaugat Moore. Avocatii Rompetrol au cerut Guvernului, in luna iulie, solutionarea disputei pe cale amiabila, solicitand plata daunelor materiale cauzate companiei si actionarilor acesteia, se mai arata in comunicat.
'Pe data de 8 decembrie, Guvernul Romaniei a respins cererile de despagubire formulate de grupul Rompetrol NV, cu privire la pierderile inregistrate ca urmare a permanentei hartuiri judiciare si administrative la care a fost supusa atat compania, cat si unii dintre directorii acesteia de institutiile de stat si de reprezentantii procuraturii, pe parcursul ultimilor doi ani', se mai arata in comunicatul Rompetrol.
Purtatorul de cuvant al Guvernului, Oana Marinescu, declara, saptamana trecuta, ca Executivul a respins cererea Rompetrol, pe motiv ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii. Acesta este cel de-al patrulea proces deschis la ICSID impotriva autoritatilor romane. Primul dintre acestea, intentat de firma americana Noble Ventures, care a cerut daune in valoare de 353 milioane dolari, ca urmare a anularii privatizarii Combinatului Siderurgic Resita (CSR), a fost castigat de statul roman. Procesul continua, ca urmare a unei noi actiuni a Noble Ventures.
Pe rolul Curtii mai este inregistrat un dosar impotriva Romaniei, depus de fostul operator al magazinelor duty-free EDF. In luna octombrie 2005, fratii Ioan si Viorel Micula, principalii actionari ai grupului alimentar European Drinks, au anuntat ca au deschis un proces impotriva statului, in legatura cu decizia autoritatilor privind eliminarea unor facilitati fiscale acordate grupului pentru investitiile in zonele defavorizate.
Sursa: Averea, 16 decembrie 2005.' -
Industria aeronautica romaneasca a intrat in picaj
___
Vanzarea halelor si a unor halci din terenuri mai dau o gura de aer unor societati din aeronautica. Aceasta pana in momentul in care vor deveni parcuri industriale sau vandute in totalitate, bucata cu bucata, pentru afaceri imobiliare. Celebra IMRA-Metav, o bijuterie tehnica de un miliard de dolari, s-a transformat intr-un parc industrial, denumit bombastic Business Park, cu 8.000 de salariati. 'Nici macar nu se cunoaste adevaratul proprietar, dar Metav a avut 'norocul' sa se intinda peste 20 de hectare in Baneasa', declara o sursa din Blocul National Sindical - BNS. Uzina de Avioane Craiova a luat o gura de aer, transformandu-si o mare parte din hale in parc industrial. Si-a mai pastrat un mic nucleu de reparatii, pe care spera- sa-l privatizeze curand. La randul sau, IAR Ghimbav se afla la mare stramtoare. Pentru a scapa de colaps, a cerut un ajutor de 138 miliarde lei de la bugetul de stat.
Romaero se transforma in afacere imobiliara
Se pare ca aceeasi soarta o va avea si Romaero Baneasa, desi, oficial, nu se recunoaste acest lucru. In lunile mai-iunie, la Romaero au fost mari fierberi sindicale. Sindicatele acuzau ca se urmareste transformarea uzinei intr-o afacere imobiliara de lux. Intre timp, conducerea a fost schimbata, iar sindicatele au tacut. Dar suspiciunea persista. Directorul general al societatii, Dan Vulcan, a recunoscut ca Metav intentioneaza sa preia terenul pe care se afla grupul de apa rece curata al Romaero. 'Romaero nu are spatii verzi, ci doar cladiri industriale. Avem valoare industriala, nu comerciala'. Mai mult, desi este inclusa intr-un plan de privatizare al Ministerului Economiei, compania intentioneaza sa faca si schimburi de active. 'Este vorba de schimbul de terenuri intre Aeroportul Baneasa, ANL si Romaero. Aceste schimburi se vor face doar prin HG', sustine Aurel Cazacu, presedintele CA al Romaero.
Sursa: Adevarul, 16 decembrie 2005.'
15.12.2005
-
Cererea de petrol va inregistra cresteri majore pana in 2010
Curierul National
___
In ciuda preturilor ridicate, cererea mondiala de petrol ar putea inregistra cote inalte de crestere in urmatorii cinci ani, ceea ce va crea probleme pe piata de profil, releva raportul lunar al Agentiei Internationale de Energie (AIE), citat de Associated Press. Potrivit AIE, institutie ce ofera consiliere in materie de energie unui numar de 26 state industrializate, cererea va creste, pana in 2010, cu 1,8-2 milioane barili de petrol pe zi. 'Unele state consumatoare ce nu fac parte din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), cum ar fi China, se afla intr-o etapa de industrializare rapida, ceea ce va conduce la majorarea cererii, chiar daca preturile raman la niveluri inalte', precizeaza AIE.
Agentiile de presa anuntau marti ca petrolul de referinta pe piata americana a fost tranzactionat la 61,6 dolari barilul, in crestere cu 35 de centi fata de sedinta anterioara. AIE atrage atentia ca cresterea rapida a cererii pana in 2010 ar putea ridica probleme importante in 2007 si 2008 pentru sistemul global de distributie.
Desi Organizatia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) este decisa sa-si majoreze productia cu 3,1 milioane de barili de petrol pe zi pana la sfarsitul anului viitor, aceasta masura ar putea sa nu fie suficienta pentru a-i determina pe jucatorii de pe piata sa nu inceapa sa cumpere cantitati importante de petrol.
Sursa: Cureirul National, 15 decembrie 2005.' -
Stergerea datoriilor, analizata pentru fiecare caz in parte
Curentul
___
Stergerea datoriilor bugetare acumulate de societati trebuie analizata pentru fiecare caz in parte, in vederea stabilirii compatibilitatii ajutorului de stat cu cerintele Uniunii Europene, a declarat, ieri, presedintele Consiliului Concurentei, Mihai Berinde (foto). 'Ideea referitoare la stingerea datoriilor unor companii este intr-un stadiu incipient. Nu a fost inca legiferata. Este clar ca orice subventie de la buget reprezinta un ajutor de stat. Trebuie vazut insa de la caz la caz', a afirmat Berinde. Societatile in dificultate trebuie sa intocmeasca un plan de restructurare pentru a putea sa beneficieze de ajutorul de stat. 'Depinde de situatia fiecarei companii. Poate exista sau nu posibilitatea compatibilizarii cu prevederile legislatiei UE in domeniul concurentei. Dar, pentru a putea sa ne exprimam punctul de vedere, trebuie sa existe un proiect de act normativ', a mai spus presedintele Consiliului Concurentei. Recent, premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, au anuntat ca majorarea capitalului social al Companiei de Infrastructura Feroviara reprezinta o varianta de stergere a unor datorii care nu mai pot fi recuperate din cauza lipsei de performanta a societatii. Acestia au afirmat ca o astfel de posibilitate este avuta in vedere si pentru alte societati, unde sunt inregistrate mari sume restante, acumulate de-a lungul anilor. Ministrul finantelor a precizat ca o astfel de procedura este acceptata inclusiv la nivelul Comunitatii Europene ca metoda prin care datoriile istorice ale unor companii pot fi anulate.
Sursa: Curentul, 15 decembrie 2005.' -
Rompetrol in Franta: Drumul catre o multinationala romaneasca?
Business Magazin RRC
___
La 24 de ore de la anuntul cumpararii companiei franceze Dyneff, Dinu Patriciu mai pastra un zambet victorios si marturisea ca poate pleca in vacanta de sarbatori linistit: a dublat cifra de afaceri a grupului Rompetrol si are in portofoliu cateva terminale cheie, la Mediterana si la Atlantic.
Tranzactia va fi finalizata in primul trimestru al anului viitor, cand va fi dezvaluita si valoarea acesteia. Analistii pietei petroliere cred ca aceasta se situeaza in jurul valorii de 100 de milioane de euro. Pentru acesti bani, Patriciu a preluat cel mai mare operator petrolier independent francez, cu o cifra de afaceri anuala de aproape doua miliarde de euro.
Este cea mai importanta achizitie efectuata de un om de afaceri din Romania in Occident, chiar daca Rompetrol ramane inca o companie cu sediul in Olanda. Acordul de preluare a fost semnat la mijlocul saptamanii trecute, la Paris. „N-am avut timp sa ciocnim nici macar o cupa de sampanie, trebuia sa mergem la aeroport“, zice Dinu Patriciu.
In urma achizitiei, Rompetrol va inregistra o cifra de afaceri de cinci miliarde de euro si va ajunge cea mai mare companie din Romania, depasindu-si rivalul direct Petrom. Rompetrol prognozeaza ca profitul operational inainte de depreciere, impozitare si dobanzi (EBITDA) va creste cu 20-25%, iar castigul net va cunoaste un avans de 10-12%. Totodata, activele grupului vor spori cu 25%.
„Dinu Patriciu a facut ceea ce se cheama confort strategic: daca esti un peste mic si vrei sa nu te inghita pestele mare, inghiti si tu repede ce poti, pesti mai mici sau mai mari, ca sa devii puternic. Asadar e un pas firesc pentru Rompetrol, care vorbeste de mult de extindere“, spune analistul economic Liviu Voinea. Compania franceza este controlata de omul de afaceri Antoine Lecea, in varsta de 73 de ani. Lecea va ocupa un post in consiliul de administratie al Rompetrol Franta, denumire sub care va opera Rompetrol in a doua mare economie a zonei euro. Multe din societatile medii din Franta sunt fie afaceri de familie, fie au inceput in anii ‘50, iar conducatorii acestora au ajuns la o varsta suficient de inaintata pentru a fi tentati sa vanda. Este si cazul lui Lecea, al carui fiu, avocat, nu a fost interesat sa continue afacerea. In demersul sau, Rompetrol a avut si concurenta, pentru ca pentru Dyneff au licitat si alte companii. „Ne-am luptat cu ursul, cu companii europene importante, dar am fost mai rapizi“, sustine Dinu Patriciu.
Yves Llorca, directorul France Presse Bucuresti, spune ca Dyneff este o firma privita cu incredere de piata franceza. „La inceput, a fost o simpla asociatie familiala, care s-a dezvoltat si a devenit cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franta. A fost pionier in domeniul carburantilor vegetali“, a declarat Llorca pentru presa straina.
Primele tatonari pentru preluarea Dyneff au inceput in urma cu circa opt luni, iar negocierile au fost initiate acum circa cinci luni, spune Patriciu. „La inceputul lunii august am inceput discutiile serioase si am angajat si consultantii. Au rezultat doi metri cubi de contract“, spune Patriciu. Cum a ajuns la Dyneff? „Am prospectat piata“, spune misterios seful Rompetrol. De ce o companie tocmai din Franta? „A fost o decizie strategica - in urma achizitiei am unit cele doua extremitati ale continentului, estul si vestul.“ Un rol important in decizia de cumparare l-au avut cele sase terminale portuare de care dispune compania franceza. „Terminalele au fost argumentul principal, mai ales ca din portul Fos avem acces la conducta strategica intre piata mediteraneana si cea nord-europeana“, adauga seful Rompetrol.
Rompetrol apreciaza ca Dyneff are o situatie financiara buna, cu o lichiditate convingatoare, cu un nivel redus al datoriilor si fara datorii potentiale. Compania va comercializa in Franta si Spania, pietele pe care activeaza Dyneff, cantitati duble fata de cele livrate pe piata romaneasca. „Cheia acestei afaceri este rafinaria Petromidia. Nu vom comercializa insa direct produse Petromidia in Franta. De exemplu, vom vinde in Turcia produsele rafinate la Petromidia, vom cumpara din Italia si vom vinde in Franta“, a spus Patriciu, aratand ca astfel vor fi evitate cheltuielile prea mari de transport. Cele 226 de benzinarii detinute de Dyneff vor opera sub sigla Rompetrol, dar isi vor pastra si actualul logo - „Les Stations Soleil“. In urma tranzactiei, numarul de benzinarii detinute de Rompetrol va creste la circa 550, iar capacitatile de depozitare se vor tripla.
Un alt beneficiu vizat de Rompetrol este diminuarea riscului de companie, prin combinarea riscurilor asociate statelor est-europene cu cele ale Frantei si Spaniei. „Practic, fuziuni sau achizitii intre companii cu potential comparabil contribuie la cresterea capacitatii de a concura sau de a intra in acea piata, la consolidarea cotei de piata, a avantajului competitiv si la optimizarea costurilor“, spune Dan Farcasanu, manager Advisory Service la PricewaterhouseCoopers.
Achizitia a fost finantata atat din surse proprii ale Rompetrol, cat si dintr-un credit de la banca franceza Soci?©t?© G?©n?©rale. Patriciu nu a precizat valoarea creditului si nici daca Soci?©t?© G?©n?©rale a fost singura banca finantatoare.
Dyneff are cea mai mare cota de piata dintre distribuitorii independenti de carburanti din Franta, respectiv 3,5%. Piata franceza este controlata de companiile mari, cum ar fi Total, Exxon, Shell, BP Amoco, cu o cota cumulata de 54%, pe locurile urmatoare fiind supermarketurile - 36%, in timp ce operatorii independenti nu detin decat 8%.
In ceea ce il priveste pe Antoine Lecea, o simpla cautare pe Internet te poate duce la concluzia ca e un soi de procesoman: ani de zile s-a tot luptat in justitie cu gigantii petrolului francez. In 2003, Dyneff a depus plangeri la Ministerul Finantelor si la Comisia Europeana, acuzand grupul TotalFinaElf ca nu a respectat angajamentele luate fata de autoritati in momentul fuziunii TotalFina cu Elf. Dyneff a depus o plangere si la autoritatile care se ocupa de concurenta, pe motiv ca grupul nou creat a abuzat de noua sa pozitie de dominatie pe piata.
Ce se intamplase de fapt? Concentrarea gigantilor Total, Petrofina si Elf, la finele deceniului trecut, a pus micii jucatori de pe piata petroliera franceza pe pozitii de lupta cu un monopol gigant. Organizatiile europene de supraveghere a concurentei au obligat Total sa renunte la o serie de active, iar Lecea a cumparat atunci terminale si capacitati de depozitare, care au crescut atractivitatea firmei sale. In 2000 si 2001, Dyneff a preluat doua din depozitele TotalFinaElf din Port-la-Nouvelle (cu o capacitate totala de stocare de 160.000 metri cubi), pe care noul grup decisese sa le vanda din ratiuni de respectare a principiului concurentei pe piata.
Antoine Lecea a reclamat insa ca TotalFinaElf a decis sa inchida „linia maritima“ - o conducta petroliera subacvatica, a carei functionare permitea proprietarului depozitelor sa preia direct marfa de pe vase de pana la 30.000 de tone. Dyneff a negociat cu TotalFinaElf, care detinea concesiunea conductei, o impartire a drepturilor de folosinta a acesteia, insa discutiile au esuat. Antoine Lecea si-a acuzat mult mai marele rival ca „obstructioneaza negocierile“ si deci pune piedici liberei concurente, in timp ce TotalFinaElf si-a motivat decizia prin „respectarea normelor de mediu si de siguranta“.
Pentru Lecea, paguba era evidenta: lipsa conductei i-a adaugat, spune el, cate 5 euro in plus la fiecare tona de produse petroliere preluata. Dupa socotelile lui, in 2003 au trecut prin depozitul de la La Nouvelle 581.000 de tone de produse petroliere; daca ar fi functionat „linia maritima“, cantitatea ar fi putut ajunge la 900.000 de tone. In cele din urma, solutia pentru Dyneff a fost asocierea cu societatea Terminal Midi-Pyrenees, pentru deschiderea unui alt depozit in zona - la Realville-Caussade, cu aprovizionare prin portul Bordeaux-Bassens.
„O companie capabila sa se aprovizioneze din mai multe directii este in masura sa arbitreze preturile, iar rolul de arbitru duce la cresterea potentialului de dezvoltare. Actualul profit al companiei este redus, pentru ca nu au folosit la maxim capacitatile de depozitare de care dispun. Dyneff poate realiza profituri duble si chiar mai mari“, crede Patriciu. Pentru 2005, tinta de profit operational a Dyneff este de 20 de milioane de euro, la o cifra de afaceri estimata de 2,4 miliarde de dolari. „Cred ca achizitia Dyneff va fi bine primita pe plan international, fuziunile si achizitiile sunt normale in Europa si in ultimii ani a fost un val datorat extinderii UE.
Era firesc ca, la un moment dat, in acest val sa intre si tarile candidate, dupa noii membri. Oricum, nici noii membri, nici tarile candidate nu au intrat inca puternic pe piata vestica, fiind obisnuiti cu investitiile dintr-un singur sens. Acum s-a inversat directia“, spune Liviu Voinea, analist la Grupul pentru Economie Aplicata.
Daca valoarea de 100 de milioane de euro va fi confirmata in 2006, tranzactia efectuata de Dinu Patriciu s-ar situa pe locul patru in topul celor facute de companii din estul Europei in Vest in ultimii cinci ani. Pe primul loc se situeaza LUKoil, care a cumparat compania petroliera britanica Nelson Resources Ltd. pentru 1,7 miliarde de euro, in acest an.
Urmeaza croatii de la Pliva, companie producatoare de medicamente, care au cumparat, pentru 224 de milioane de euro, Sobel Holdings din Statele Unite, iar pe locul al treilea se situeaza compania poloneza PKN, care a cumparat in 2002 reteaua de benzinarii British Petroleum din Germania. Alte tranzactii importante sunt cea a polonezilor de la Elektrim (telecomunicatii si echipamente electrice) care au cumparat in 2001, pentru 45 de milioane de euro, doua divizii ale companiei olandeze Eastbridge, sau cea a producatorului de autobuze Nabi din Ungaria, care a achizitionat in 2000 producatorul britanic Optare Group.
„La noi e mai putin obisnuit, pentru ca nu am mai vazut asa ceva si miscarea poate parea iesita din tipare, dar doar pentru noi. Pentru Europa e normal, iar pentru Franta, oricat de nationalista ar fi, vanzarea unei companii private nu e treaba nimanui, decat a propriului patron“, conchide Liviu Voinea. Afirmatia lui Voinea e sustinuta chiar de Patriciu, care spune ca preluarea nu a implicat in nici un fel vreo autoritate a statului francez.
In prezent, Rompetrol are activitati in 12 tari, dar a depasit zona balcanica, zona care pana acum a fost tinta preferata a afaceristilor romani. Inceputul l-a facut Policolor, care in 1998 a cumparat fabrica Orgachim din Bulgaria, pentru cateva milioane de dolari. In continuare, printre companiile cu activitati in strainatate s-a aflat Flamingo, in distributia de echipamente IT, prezenta in Serbia si Bulgaria, cele doua state fiind si pe harta producatorului de mobila Mobexpert. Spre deosebire de cele doua companii, Softwin si GeCAD au abordat si pietele din vestul Europei si America. Apa din dozatoarele La Fantana se bea in Serbia. Produsul fanion al Softwin, antivirusul BitDefender, este distribuit in 90% din marile retele din Europa de Vest, avand birouri de vanzari in Germania, Spania, SUA si Canada, iar compania intentioneaza sa intre si pe piata asiatica. GeCAD a inceput sa vanda recent software in Marea Britanie si in Ungaria, avand in perspectiva si intrarea pe alte piete. Omul de afaceri Dan Ostahie, proprietarul grupului de retail Altex, se gandeste si el sa se extinda si in alte state din Europa de Est.
Dinu Patriciu spune ca in prezent apropierea geografica nu mai conteaza, comunicarea fiind instantanee. „Gestiunea Dyneff se va tine la Bucuresti. Este adevarat ca o rafinarie are nisa ei de piata, dar sunt posibile tot felul de conexiuni intre diversele regiuni.“ Patriciu a anuntat si posibilitatea ca holdingul Rompetrol sa-si mute sediul din Olanda in Romania, „atunci cand hartuiala impotriva grupului va inceta“. Omul de afaceri s-a referit si la posibilitatea listarii Rompetrol Grup BV la Bursa de Valori Bucuresti. Insa, intr-o interventie televizata, formularea folosita de Patriciu a fost „...si la Bucuresti“, fapt care indica intentia sa de a lista compania si la una din bursele internationale.
Hartuiala, cum o numeste seful Rompetrol, e insa departe de a se fi terminat. In aceeasi zi in care a anuntat preluarea Dyneff, Dinu Patriciu a primit si o veste proasta, ca urmare a cercetarilor in care este implicat in legatura cu dosarul Petromidia: Guvernul a respins solicitarea Rompetrol de a primi despagubiri de 100 de milioane de dolari, despagubiri cerute pe motiv ca date confidentiale din dosarul aflat la Parchet ar fi ajuns la concurenta. Guvernul a considerat insa nejustificata cererea, afirmand ca nu sunt indeplinite conditiile pentru atragerea raspunderii civile a statului roman. Presedintele Rompetrol s-a plans in ultima luna tuturor autoritatilor statului, prin scrisori, ca nu este tratat corect, deoarece la ultima vizita la Parchet nu i s-ar fi respectat prezumtia de nevinovatie.
Cercetarile in dosarul Petromidia au inceput anul trecut, cand dosarul a fost adus in atentia mass-media de catre liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, care mentiona existenta unui memorandum ce il incrimina pe Dinu Patriciu. Documentul provenea de la Departamentul Securitatii Nationale a Administratiei Prezidentiale, condus la acea data de Ioan Talpes. Memorandumul a ajuns la mai multe ministere, printre care si cel al justitiei, dupa care a ajuns la PNA, apoi la Parchetul General, care a declarat la inceputul cercetarilor ca investigheaza toate rafinariile din Romania. Acuzatiile vorbeau despre faptul ca Rompetrol n-ar fi platit la buget taxe de mai multe sute de miliarde lei si nu ar fi investit cele 15 mil. dolari pe care ar fi trebuit sa le investeasca dupa privatizarea rafinariei.
Ancheta a vizat si contractul de privatizare prin care FPS a vandut aproape 70% din actiunile Petromidia societatii Rompetrol, precum si modul cum a fost majorat capitalul social al societatii Petromidia, imprejurarile schimbarii actionariatului si o serie de transferuri de bani intre companiile grupului. Totul a culminat in primavara acestui an cu retinerea lui Dinu Patriciu, invinuit de evaziune fiscala, spalare de bani si inselaciune. Cercetarile si retinerea au venit chiar cand Petromidia incepuse sa faca profit, anuntand pe primele doua luni ale acestui an un profit net de 13,5 milioane de euro. Dinu Patriciu vorbea atunci despre faptul ca rezultatele grupului vor permite o dezvoltare puternica a retelelor de productie si distributie pe plan intern si regional si a anuntat o politica de puternica expansiune in sudul Balcanilor, unde fusese recent infiintata societatea Rompetrol Albania.
Tot atunci, oficialii Rompetrol anuntau ca grupul vizeaza „completarea retelei de distributie de pe piata interna prin achizitia unei retele externe de benzinarii, dupa integrarea Rompetrol Downstream in structura Rompetrol Rafinare“.
Aceasta explica de ce retinerea lui Patriciu, urmata imediat de caderea actiunilor Rompetrol la bursa, a fost inceputul unui sir de speculatii potrivit carora grupul isi va pierde credibilitatea in comunitatea financiara internationala si va intampina dificultati nu numai in a gasi bani pentru o eventuala extindere, dar si in a-si asigura derularea normala a afacerilor curente. Acum, la sapte luni de la momentul retinerii sale, achizitia Dyneff, finantata partial pe credit, pare un soi de razbunare fata de astfel de speculatii.
E adevarat, ancheta in jurul Petromidia si al conducerii Rompetrol nu s-a terminat, iar finantistii privesc ambitiile expansioniste ale lui Patriciu cu o prudenta fireasca. In urma achizitiei Dyneff, agentia Fitch a pus sub supraveghere ratingul B minus acordat Rompetrol, cu posibilitate atat de crestere, cat si de scadere. Ratingul actual al grupului, dupa Fitch, reflecta „un profil financiar agresiv“, reflectat atat in programul semnificativ de investitii si achizitii, cat si in nivelul ridicat de indatorare (este vorba aici si de atat de comentata transformare in obligatiuni a unor datorii fata de stat in valoare de 600 de milioane de dolari). Agentia de rating spune insa ca ratingul ar putea fi diminuat numai daca analistii vor constata ca achizitia Dyneff „va creste semnificativ datoriile grupului si ii va afecta lichiditatea“.
Pentru Dinu Patriciu, al carui scop declarat este sa faca din Rompetrol prima multinationala romaneasca, achizitia Dyneff ramane insa o victorie pur si simplu. Este un pas in planul sau strategic de dezvoltare, iar acesta merge inainte. Ca sa devina o multinationala ca la carte, Rompetrol are nevoie, in afara de distributie in alte tari, si de productie in strainatate, iar prima activitate posibila este o rafinarie. Cumva o rafinarie din Rusia? „Ma simt mai atras de nordul continentului“, spune Patriciu, cu ochii pe harta.
Sursa: Business Magazin, 15 decembrie 2005.
14.12.2005
-
Petrom se gandeste sa concureze bancile
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Petrom, companie aflata in portofoliul grupului OMV, analizeaza posibilitatea de a introduce servicii de transfer de numerar in reteaua sa de benzinarii, dupa modelul recent anuntat de proprietarul sau austriac. 'Petrom evalueaza continuu posibilitatile de a dezvolta noi servicii si analizeaza diferitele posibilitati de a implementa un sistem de transfer de numerar in cadrul statiilor', au raspuns reprezentantii companiei unei intrebari adresate de ZF.
In iulie, OMV Mineraloel Romania, care opereaza statiile sub brandul OMV, a anuntat lansarea serviciilor de transfer de bani intre localitatile din tara prin intermediul sta-tiilor proprii. In prima faza, serviciul a fost introdus in 31 de statii, urmand sa fie extins in intreaga retea de circa 70 de statii. Petrom opereaza acum 537 de statii, din care 51 de statii sunt de tip PetromV, noul concept de statie introdus pe piata din octombrie. Pachetul de 51% din actiunile celei mai mari companii din Romania a fost preluat in 2004 de catre austriecii de la OMV in urma unei tranzactii cu o valoare totala de 1,5 mld. euro.
Aportul de capital in Petrom, de peste 800 mil. euro, a fost plasat in cea mai mare parte in banci din Romania - 600 mil. euro, iar alte 200 mil. euro sunt plasamente in fonduri garantate in proportie de 95% pe pietele internationale de capital. Austriecii au schimbat aproape tot managementul Petrom si au liberalizat politica de preturi a companiei. Apoi au inceput procesul de restructurare prin reevaluarea personalului existent si a activitatilor din portofoliu. Pana acum, au fost evaluati circa 800 de angajati de la toate nivelurile ierarhice, precizeaza reprezentantii Petrom, companie cu 50.000 de angajati. Capitalizarea Petrom este de 7,27 mld. euro la un pret de 0,483 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 decembrie 2005.
' -
Obligatiuni Sacele, tranzactionate de joi la BVB
Curierul National
___
Incepand de joi, obligatiunile emise de municipiul Sacele vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), valoarea totala a emisiunii fiind de 3 milioane de lei. Potrivit comunicatului transmis de BVB, municipalitatea din Sacele a emis 30.000 de obligatiuni cu valoarea nominala de 100 de lei.
Dobanda este calculata dupa formula folosita in cazul obligatiunilor municipale, ca medie intre dobanda medie pe piata interbancara pentru depozite (BUBID) si credite (BUBOR), la trei luni, la care se adauga 1%. Titlurile au fost emise la 28 iulie 2004, iar data scadentei este 15 iunie 2007. Din categoria obligatiunilor listate la cota bursei fac parte titlurile a 11 municipalitati, majoritatea emise in 2003. Municipalitatile s-au imprumutat pe termene cuprinse intre un an si jumatate si sase ani, cele mai multe angajamente avand o scadenta cuprinsa intre doi si trei ani. Primele obligatiuni au fost listate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) la sfarsitul anului 2001, apartinand oraselor Mangalia si Predeal. Noua emisiune de obligatiuni va fi inscrisa la Cota Bursei in cadrul 'Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati', se specifica in comunicatul transmis de Bursa de Valori Bucuresti. Obligatiunile vor fi tranzactionate zilnic intre orele 11.00 si 13.00.
Sursa: Curierul National, 14 decembrie 2005.'
Pagina