05.04.2007
-
Tarife mai mari, dar si costuri mai mari la Transelectrica
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania de transport al energiei electrice Transelectrica a anuntat o crestere a tarifului pentru serviciul de sistem cu 10%, in urma deciziei Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Serviciul de sistem reprezinta conducerea prin dispecer a Sistemului Electroenergetic National, de catre Transelectrica.
Influenta asupra profitului companiei va fi diminuata pentru ca majorarea tarifului are ca scop crearea unei 'piete de capacitati', care va duce la costuri suplimentare, sunt de parere reprezentantii Transelectrica.
'Majorarea nu are ca scop cresterea profitului, ci cresterea sigurantei. Tariful de sistem a fost majorat avandu-se in vedere introducerea unui mecanism suplimentar de siguranta, si anume, piata de capacitati.
Aceasta va permite ajustarea productiei de energie atunci cand se inregistreaza o crestere a consumului, si nu ajustarea consumului la productie. Probabil ca va exista si o influenta asupra profitului, dar va exista si cresterea costurilor, comparabil cu cea a veniturilor', a spus pentru ZF Razvan Purdila, directorul directiei piete de capital din cadrul Transelectrica.
O crestere cu 10% a tarifelor ar duce la o majorare a veniturilor totale cu 3,5%, in conditiile in care ponderea veniturilor din servicii de sistem in cele totale este de 30%.
'Categoric cresterea tarifelor va fi un element pozitiv in 2007 in ceea ce priveste profitabilitatea emitentului si veniturile incasate, un exemplu in acest sens fiind anul 2006, cand am avut o crestere de 72,53% a profitului operational, peste asteptarile din BVC, una dintre principalele cauze fiind cresterea tarifelor', spune Andreea Ciobanu, responsabilul departamentului de analiza Intercapital Invest.
Transelectrica a mai anuntat ieri ca este in cautarea unei finantari private pentru 25% din costurile studiului de fezabilitate pentru proiectul de constructie a cablului submarin de transport de energie electrica intre Romania si Turcia.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 aprilie 2007.' -
Romania ar putea ajunge media europeana a PIB/locuitor in 20-30 de ani
Gandul
___
In urma cu o saptamana, premierul Tariceanu spunea ca ambitia personala este sa transforme Romania in a 7-a putere economica din Europa. Nu a mentionat in al catelea mandat de premier
Romania ar putea egala media europeana a Produsului Intern Brut (PIB) pe locuitor in 20-30 de ani, in cazul in care inregistreaza o crestere economica medie anuala de 6-7%, iar avansul Uniunii Europene nu depaseste 2-3%, potrivit unui studiu al Centrului Roman de Politici Economice (CEROPE). Reducerea decalajelor Romaniei fata de UE, dar si a discrepantelor regionale depinde, in primul rand, de accelerarea vitezei avansului economic, insotit de o echilibrare a factorilor de crestere, inclusiv in profil teritorial, in primul rand prin majorarea contributiei formarii brute de capital, sustinuta de economisirea interna si transferurile UE, se arata in studiul CEROPE, realizat pentru Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Anul trecut, avansul economic al Romaniei a fost de 7,7%, pentru acest an CNP anticipand o crestere de 6,5%. In urmatorii ani, ritmul de crestere va incetini, urmand sa se situeze la 6,3% anul viitor, 5,9% in 2009, 5,8% in 2010 si 2011 si 5,7% in 2012 si 2013, potrivit prognozei pe termen mediu a CNP. Potrivit studiului CEROPE, Romania a ocupat, in 2005, locul 45 din 50 de state selectate in functie de PIB/locuitor, calculat la paritatea puterii de cumparare, cu 8.166 dolari. Dupa Romania s-au situat Brazilia, Turcia, Ucraina, China si Republica Moldova. Cu un loc inaintea Romaniei s-a situat Bulgaria, cu 8.361 dolari/locuitor. Primele pozitii ale clasamentului au fost ocupate de Luxemburg (65.994 dolari/locuitor), Irlanda (40.088 dolari/locuitor) si Statele Unite ale Americii (39.319 dolari/locuitor).
Sursa: Gandul, 5 aprilie 2007. -
Petrolul verde atrage investitii de peste 100 mil. euro anul acesta
DailyBusiness.ro
___
Marii jucatori de pe piata carburantilor au anuntat ca vor investi peste 100 de milioane de euro in acest an pentru productia de biodiesel, Romania avand sanse sa devina in cativa ani principalul exportator din Europa.
In urma impunerii normelor europene, Romania trebuie sa se alinieze cerintelor europene in domeniu. Mai precis, UE si-a propus ca pana in 2010, 10% din totalul combustibilului consumat sa fie biodiesel.
Astfel, investitiile in domeniu au inceput sa apara. Daca pana anul trecut investitorii erau mai mult interesati sa cultive rapita in Romania, pe care apoi sa o exporte, lucrurile s-au schimbat fundamental, anul 2007 anuntand deschiderea primelor rafinarii de biodiesel 'made in Romania', inclusiv de catre companii cu capital autohton.
'Romania poate deveni, in 2-3 ani, principalul exportator de biodiesel din Europa, cu investitii relativ reduse si castiguri maxime', spune Dumitru Manoiu, vicepresedinte pe probleme de Cercetare-Dezvoltare la Grupul Rompetrol. Principalul avantaj pe care se mizeaza este calitatea naturala a terenurilor pe care se cultiva materia prima, rapita.
Biodieselul este un combustibil pentru motoare diesel 100% natural, realizat din ulei de rapita, palmier, soia, floarea-soarelui, masline etc. Mai exact, un carburant cu calitati superioare motorinei din punct de vedere al gazelor emise, obtinut din uleiul plantelor tehnice.
Biodieselul poate substitui dieselul obisnuit in motoarele moderne, fara a fi nevoie de modificari, in conditiile in care mentine capacitatea sarcinii utile. Si, cel mai important, nu este poluant. Biodieselul este biodegradabil, non-toxic si nu contine sulf. Pretul unui litru de biodiesel, fara taxe si accize, este la o treime din cel al unui litru de motorina. Un calcul simplu ce justifica, dupa cum afirma specialistii, cea mai mare afacere a mileniului III.
Ulerom Vaslui, firma controlata de omul de afaceri Adrian Porumboiu, pregateste o rafinarie in care vor fi investiti 18 mil. euro. De asemenea, Argus Constanta, Rompetrol, Petrom si Expur Urziceni sunt doar cateva dintre firmele care au anuntat investitii, totalul depasind 100 de milioane de euro. Si asta in conditiile in care suprafata cultivata cu rapita va depasi in acest an 200.000 de hectare fata de cele aproximativ 105.000 hectare anul trecut.
Cea mai mare investitie autohtona pe piata biodiesel-ului romanesc este preconizata de Rompetrol. Grupul petrolier detinut de Dinu Patriciu a anuntat alocarea a peste 19 milioane de euro pentru deschiderea unei instalatii de productie biodiesel la Navodari. Investitia va fi finalizata pina cel tarziu la finele lui 2007, contractor general urmand sa fie societatea Rominserv. Dumitru Manoiu, vicepresedinte Cercetare-Dezvoltare, Grupul Rompetrol, a declarat ca, in prima etapa, Rompetrol va produce biodiesel pentru utilajele proprii, iar apoi productia va fi extinsa - in special pentru export.
Instalatia Rompetrol va procesa peste 60.000 de tone de uleiuri vegetale pe an, pe baza unei tehnologii Desmet Ballestra Oleo. 'Avem un potential urias in Romania care trebuie exploatat. Practic, estimam ca in 2009 vom putea ajunge la aproximativ 400.000 tone/an', a mai spus Manoiu.
Investitii straine in carburantul verde
Potentialul agricol al Romaniei a devenit atractiv si pentru investitorii straini. Astfel, grupul portughez Martifer si germanii de la DTK au cumparat vaste suprafete agricole pe care vor cultiva rapita pentru productia de biodiesel. Martifer a anuntat si ca va deschide o rafinarie in Romania. Investitia, estimata la 50 de milioane de euro, ar urma sa prelucreze peste 50.000 de tone de produse vegetale iar biodiesel-ul urmeaza a fi destinat exclusiv exportului in tarile UE.
Proiectul va fi realizat prin intermediul a doua societati, Biomart Energy SRL si Agromart Energy SRL, ambele cu experienta pe piata de profil. Mai mult, grupul portughez si-a anuntat intentiile de a extinde suprafetele detinute cu peste 50.000 de hectare de teren, pe care vor fi cultivate floarea soarelui, rapita si soia.
Un alt proiect a fost anuntat de grupul MAN Ferrostaal, parte a concernului german MAN, care pregateste pentru urmatorii doi ani investitii de peste 138 mil. euro in cateva fabrici si alte activitati agricole conexe producerii de biodiesel.
Romania, la standarde europene
Investitiile de pe piata biodieselului vin in conditiile in care Uniunea Europeana isi propune ca, pana in 2020, 10 procente din totalul combustibilului consumat sa fie biocombustibil.
Romania, in calitate de membru UE, trebuie sa se alinieze acestei politici. Ponderea totala de biocombustibili la nivelul UE s-a dublat din anul 2003 (0,5% din totalul combustibililor) pana in 2005 (1%), atingand la sfarsitul anului 2005 un total de aproximativ 4 milioane tone. Germania si Suedia au fost cei mai mari producatori de biocombustibili in anul 2005, urmati de Austria, Franta si Lituania.
Sursa: DailyBusiness.ro, 5 aprilie 2007.'
04.04.2007
-
Pragul de detinere la SIF-uri s-a impotmolit in probleme de semantica
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Banca Transilvania ar putea sa nu aiba obligatia de a vinde o parte din actiunile pe care le detine la SIF Banat-Crisana, desi a anuntat ca impreuna cu persoanele implicate detine aproape 8% din actiunile societatii de investitii financiare. Dreptul de vot pentru detinerea care depaseste 1% din capitalul SIF ar putea, de asemenea, sa nu fie suspendat.
Legea care reglementeaza detinerea la SIF-uri prevede ca nu pot detine mai mult de 1% din capitalul unei SIF 'persoanele care actioneaza in mod concertat'. Banca Transilvania a anuntat insa ca detine cele aproape 8% din SIF Banat-Crisana impreuna cu 'persoanele implicate'.
In conformitate cu legislatia pietei de capital, persoanele implicate reprezinta, in companiile controlate de aceleasi entitati, actionarii si conducatorii acestora impreuna cu rudele lor.
Conform acelaiasi legi, persoanele implicate sunt prezumate a actiona in mod concertat, dar asta numai pana la proba contrarie. Cu alte cuvinte, fie doua companii din acelasi grup, care fac parte conform legii din categoria persoanelor implicate. Daca acestea detin actiuni SIF, dar au o strategie diferita in ceea ce priveste detinerea, acestea nu sunt si persoane care actioneaza in mod concertat, spun experti din piata.
Reprezentantii Bancii Transilvania nu au dorit sa faca niciun comentariu in privinta actiunilor detinute la SIF Banat-Crisana si a raportarii trimse Bursei de Valori si CNVM.
Ceilalti actionari ai SIF-urilor care au raportat detineri de peste 1% au precizat in declaratii ca detin pachetele impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concerat. Au mai raportat detineri de peste 1% la SIF-uri omul de afaceri Catalin Chelu, grupul olandez ING, americanii de la Julius Baer si societatea cipriota Ampelus Holding.
Surse apropiate SIF Banat-Crisana afirma ca o hotarare privind o eventuala suspendare a dreptului de vot a actiunilor care depasesc 1% nu a fost luata, dar ca nici legea nu este foarte clara cum ar putea fi indeplinita aceasta cerinta.
Nu este clar de exemplu caruia dintre actionarii care actioneaza in mod concertat, sau dupa ce algoritm ar trebui sa i se suspende dreptul de vot, iar SIF Banat-Crisana a cerut lamuriri de la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, afirma sursele citate.
Pe de alta parte, instructiunea CNVM nu precizeaza expres ca actionarii trebuie sa precizeze cu cine actioneaza in mod concerat.
Ampelus Holding Limited din Cipru a raportat de exemplu ca detine impreuna cu persoanele care actioneaza in mod concertat 4% din SIF Banat-Crisana, fara sa precizeze cine sunt acestea.
Cum structura actionariatului unei companii inregistrate in Cipru nu este publica, conducerii SIF Banat-Crisana nu ii ramane decat sa ghiceasca cine sunt ceilalti actionari impreuna cu care aceasta actioneaza in mod concertat pentru a le suspenda dreptul de vot.
Reprezentantii CNVM nu au fost ieri disponibili pana la inchiderea editiei pentru a comenta raportarile trimise saptamana trecuta de actionarii SIF-urilor.
Pragul de detinere la SIF-uri a tinut in ultimele saptamani capul de afis pe piata de capital, din cauza intrarii in vigoare a reglementarilor emise de CNVM in aplicarea prevederilor privind pragul de detinere.
Conform instructiunii CNVM, actionarii care actioneaza in mod concertat si detin mai mult de 1% dintr-o SIF trebuie sa raporteze detinerea, dreptul de vot urmand sa fie anulat pentru detinerile de peste 1%. Acestia sunt obligati sa vanda o parte din actiuni in termen de trei luni, astfel incat detinerea sa scada sub 1%.
Daca nu o vor face, acestia sunt pasibili de amenda, instructiunea prevazand o procedura de anulare a actiunilor de catre SIF-uri cu plata contravalorii lor catre actionari.
Pe de cealalta parte, in Parlament au inceput dezbaterele pe seama unei initiative legislative a senatorului Ionut Popescu. El a propus ridicarea pragului de detinere de la 1% la 5%.
Aceasta a primit aviz pozitiv de la comisia juridica din Senat si aviz negativ de la cea de buget finante, urmand sa intre in dezbaterea Senatului. Camera Deputatilor este cea care va lua decizia finala in privinta initiativei legislative.
Ce spune legea
- Orice persoana poate dobandi cu orice titlu sau poate detine, singura ori impreuna cu persoanele cu care actioneaza in mod concertat, actiuni emise de catre societatile de investitii financiare, dar nu mai mult de 1% din capitalul social
- Persoane implicate sunt persoane care controleaza sau sunt controlate de catre un emitent sau care se gasesc sub un control comun, persoane care participa la incheierea unor acorduri in vederea obtinerii sau exercitarii in comun a drepturilor de vot, daca actiunile, obiect al acordului, pot conferi o pozitie de control, persoane fizice din cadrul societatii emitente care au atributii de conducere sau control, impreuna cu rudele acestora, persoane care pot numi majoritatea membrilor consiliului de administratie in cadrul unui emitent
- Persoanele care actioneaza in mod concertat sunt: doua sau mai multe persoane, legate printr-un acord expres sau tacit, pentru a infaptui o politica comuna in legatura cu un emitent
- Se prezuma a actiona in mod concertat pana la proba contrarie persoanele implicate, societatea-mama impreuna cu filialele sale, precum si oricare dintre filialele aceleiasi societati-mama etc.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 aprilie 2007.' -
Artrom, venituri cu 60% mai mari
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi TMK Artrom Slatina, parte a grupului rus TMK - al doilea producator de tevi la nivel mondial, estimeaza ca va realiza in acest an venituri totale de 244,2 mil. dolari (circa 185 mil. euro), cu 60% mai mari decat anul trecut, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli care va fi supus aprobarii in Adunarea Generala a Actionarilor din 26 aprilie.
Estimarea companiei privind profitul brut este mai conservatoare. Artrom si-a bugetat un profit brut de 8,95 mil. dolari (6,78 mil. euro), fata de 23,12 mil. dolari (17,5 mil. euro) anul trecut. Diferenta este cauzata de pierderile financiare de circa 6 mil. dolari (4,6 mil. euro) pe care compania le-a prognozat, fata de un profit financiar de 8,2 mil. dolari (6,2 mil. euro) in 2006.
Artrom a finalizat la inceputul acestui an o investitie in valoare de 41,9 mil. dolari (31,7 mil. euro) intr-o noua linie de productie a tevilor, in urma careia capacitatea de productie a TMK Artrom s-a dublat la 200.000 de tone pe an.
Artrom a incheiat la sfarsitul anului trecut contracte in valoare de 189 mil. euro cu alte firme apartinand grupului rus TMK. Cele mai importante contracte sunt pentru vanzarea de tevi catre firmele Eurosinara din Italia si Sinara Handel din Germania, valoarea acestora ridicandu-se la 188 mil. euro. Contractele sunt valabile pana la 31 decembrie 2007, cu optiunea de prelungire pentru inca un an.
Compania estimeaza o crestere a veniturilor din exploatare cu 80% in acest an, pana la nivelul de 243 de mil. dolari (184 de mil. euro). Anul trecut, veniturile din exploatare ale Artrom au fost de 133,5 mil. dolari (circa 101 mil. euro).
Cheltuielile din exploatare vor urma insa o dinamica asemanatoare, astfel ca profitul din exploatare estimat de companie pentru acest an este de 15 mil. dolari (11,36 mil. euro), cu doar 1,1% mai mare decat cel de anul trecut.
Artrom a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 336 de mil. lei (95 de mil. euro), cu 11% mai mica decat in 2005. Profitul net al companiei s-a ridicat la 64,7 mil. lei (18,35 mil. euro), de aproape 10 ori mai mare decat in 2005. Conducerea companiei a propus insa actionarilor neacordarea de dividende din profitul net obtinut in 2006, intentionand sa utilizeze profitul in intregime pentru finantarea programelor de investitii. Compania va investi in perioada 2007-2011 circa 51,8 mil. dolari (39 de mil. euro), vizand atingerea unei capacitati de productie de 365.000 de tone de tevi pe an, fata de 200.000 de tone in prezent.
Artrom produce tevi pentru industria de automobile, precum si pentru transportul produselor petroliere si pentru domeniul constructiilor. Compania isi propune sa devina cel mai mare producator de tevi mecanice din Europa.
Actionarul majoritar al Artrom este Sinara Handel, o filiala a grupului TMK inregistrata in Germania, care detine peste 80% din actiuni, principalul actionar minoritar fiind SIF Oltenia, cu 11,8% din actiuni.
Actiunile Artrom sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori, numarandu-se printre cele mai profitabile plasamente de pe Bursa in ultimii ani. De la inceputul anului, titlurile Artrom au crescut cu 73%, ultimul pret de tranzactionare fiind ieri de 28 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 102 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 aprilie 2007. -
Asigurarile agricole ale Astra-Uniqa au crescut cu 200% in 2006
Wall-Street.ro
___
Compania Astra-Uniqa si-a marit cu 200% in 2006 portofoliul de asigurari pentru agricultura comparativ cu 2005, pana la suma de 2,9 milioane de lei, potrivit directorului companiei Astra-Uniqa, Ion Olteanu. Astra-Uniqa este cea mai capitalizata companie de asigurari de pe piata romaneasca si are un capital social de 55 milioane euro, a adaugat directorul companiei Astra-Uniqa.
in 2006, valoarea preliminata a primelor brute subscrise, totale (viata si non viata) a crescut cu 81,1% in 2006, fata de anul 2005 si s-a cifrat la 305,6 milioane lei, a spus Olteanu. Daunele platite de companie au inregistrat o crestere cu 41% in 2006 fata de 2005, insumand 123,1 milioane lei.
'In prezent Astra-Uniqa are un portofoliu care cuprinde peste 60 de tipuri de asigurari, atat generale, cat si de viata, acoperind toate clasele de risc, de la incendiu si calamitati naturale pana la raspunderea civila si profesionala, accidente de persoane, auto sau risc financiar. Asigurarile agricole au inregistrat o crestere substantiala in 2006 fata de 2005 (aprox 200%), cand a fost reactivati aceasta linie de asigurari', a mai declarat potrivit NewsIn, directorul Astra-Uniqa.
Sursa: Wall-Street.ro, 4 aprilie 2007.' -
Banca Romaneasca vrea cota de 5%
Romania libera
___
Banca Romaneasca a raportat pentru anul trecut un profit inainte de impozitare de 43,74 milioane de lei (12,41 milioane euro), in urcare cu 194% fata de 2005, potrivit datelor anuntate marti de actionarul principal al bancii, grupul elen National Bank of Greece.
Banca Romaneasca avea, la finele lui 2006, un portofoliu de credite de 2,26 miliarde de lei, valoare in crestere cu 55% fata de anul precedent, in timp ce depozitele, desi au urcat cu 98%, totalizau 1,13 miliarde lei. 'Anul trecut, profitul a crescut substantial, cu 194%, pe baza avansului activelor si a dezvoltarii afacerilor. In acest an, cresterea nu va mai fi atat de substantiala, intrucat intentionam sa investim masiv si sa crestem cota de piata', a declarat directorul general al bancii, Andreas Maragkoudakis.
Potrivit Ioannis Pechlivanidis, directorul general adjunct al National Bank of Greece, actionarul majoritar al institutiei de credit romanesti, strategia pentru Romania in intervalul 2007-2009 prevede atingerea unei cote de piata de 5%, la finalul intervalului, si majorarea retelei teritoriale la 190 de unitati, fata de 90 de in prezent. Banca avea la finele anului trecut o cota de piata de 2,1% in functie de activele nete.
'Pentru a creste trebuie sa sacrifici profitabilitatea, intrucat cota de piata este mult mai importanta. Strategia NBG pentru Romania prevede o crestere organica', a spus Pechlivanidis.
Principala tinta, in ceea ce priveste extinderea teritoriala a Bancii Romanesti, o reprezinta localitatile cu peste 50.000 de locuitori.
'Strategia privind zona rurala poate fi implementata in mod realist numai daca exista o retea de distributie stabila. Daca am fi avut o retea precum CEC, atunci puteam vorbi realist despre acest subiect', a afirmat Pechlivanidis. NBG a fost unul dintre ofertantii din cursa pentru privatizarea CEC, stopata de autoritatile romane la finele anului trecut. Pechlivanidis a declarat ca, in cazul in care privatizarea CEC va fi reluata, grupul NBG 'va lua in calcul aceasta posibilitate'.
Grupul NBG opereaza in Grecia si in sud-estul Europei si este cea mai mare companie listata la Bursa de Valori din Atena, dupa valoarea de piata. Eforturile grupului sunt canalizate spre dezvoltarea afacerilor din tarile sud-est-europene, unde este prezent in Bulgaria, Romania, Serbia, Albania si Macedonia.
Sursa: Romania Libera, 4 aprilie 2007.' -
Petrom vrea sa cumpere resurse din estul Europei
Curierul National SNP
___
Societatea Petrom va investi in 2007 aproximativ 400 milioane de euro prin divizia de Explorare si Productie, a declarat, in cadrul congresului Romania Oil&Gas, directorul diviziei pentru regiunea centrala din cadrul companiei, Florin Mocanescu.
Potrivit acestuia, cele circa 400 milioane euro vor fi investite in achizitia de noi tehnologii si pentru cresterea capacitatii de extractie a companiei.
'Pana in 2010, trebuie sa inlocuim rezervele de petrol si gaze in proportie de 70%, iar pentru asta intentionam sa cumparam companii sau perimetre petroliere in Rusia, Ucraina, Bulgaria sau in oricare din tarile est-europene', a explicat directorul diviziei pentru regiunea centrala din cadrul Petrom. Potrivit directorului, compania are rezerve limitate de petrol si gaze in Romania si tocmai de aceea se va orienta spre achizitia de perimetre in aceste tari pentru a-si creste productia de petrol.
Petrom va investi in 2007 peste 900 de milioane de euro, suma fiind impartita intre diviziile de explorare si productie si cele de rafinare si marketing, a declarat recent directorul general executiv al companiei, Mariana Gheorghe.
Petrom a inregistrat, anul trecut, un profit net de 2,285 miliarde lei, cu 61% mai mare decat cel din 2005, ca urmare a cresterii preturilor produselor petroliere si gazelor, dar si a majorarii vanzarilor companiei.
Sursa: Curierul Financiar, 4 aprilie 2007.'
03.04.2007
-
SIF Muntenia, cea mai curajoasa la estimarile de profit
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia este singura dintre societatile de investitii financiare care si-a bugetat pentru acest an un profit mai ridicat decat cel obtinut anul trecut, potrivit proiectului de venituri si cheltuieli publicat pe site-ul propriu.
Astfel, SIF Muntenia mizeaza in acest an pe castiguri brute in suma de 83,1 mil. lei (circa 24,8 mil. euro), in crestere cu 7% fata de cel realizat in 2006.
Asteptarile de profit ale SIF Muntenia sunt insa mai mici decat anul trecut, cand societatea de investitii si-a bugetat un profit cu 24% mai ridicat.
SIF Muntenia asteapta in acest an venituri de 114,5 mil. lei (34,2 mil. euro), in scadere cu 5% fata de anul trecut.
De altfel, societatile de investitii financiare au fost in ultimii ani mai rezervate in estimarile de buget, si in 2006 acestea depasindu-si bugetele pana la jumatatea anului.
Dintre SIF-uri, pana ieri, doar SIF Oltenia nu a publicat pe Internet materialele cu privire la prevederile de buget pe anul in curs, ce urmeaza sa fie discutate la urmatoarea Adunare Generala.
Castigul previzionat de SIF Muntenia pentru acest an il intrece pe cel al SIF Banat-Crisana, care s-a plasat in anul precedent pe locul doi la profit, dupa SIF Oltenia. SIF Banat-Crisana se asteapta in acest an la un castig de 75 mil. lei (22,4 mil. euro), cu circa 10% mai scazut decat cel obtinut in 2006.
Acest profit ar urma sa fie realizat din venituri totale de 106,3 mil. lei (circa 31,8 mil. euro).
SIF Banat-Crisana are ca obiectiv obtinerea unei rentabilitati din tranzactii de 50%, care sa le aduca la sfarsitul anului venituri de 45 mil. lei (circa 13,4 mil. euro).
Pentru 2007, cele mai mari venituri le-a programat SIF Transilvania, in suma de 125 mil. lei (aproximativ 37,4 mil. euro), totusi prognozele acesteia sunt printre cele mai rezervate, veniturile estimate fiind cu 15% sub nivelul inregistrat anul precedent. Societatea de investitii financiare si-a mai bugetat pentru aceeasi perioada un profit net in scadere cu 11%, de 45 mil. lei (13,4 mil. euro).
SIF Moldova, care a realizat anul trecut un profit apropiat de cel al SIF Transilvania, asteapta in acest an castiguri totale de 49,5 mil. lei (circa 14,8 mil. euro).
SIF Moldova este si cea mai 'generoasa' la capitolul investitii pentru anul in curs, cu un volum total de 70 mil. lei (circa 21 mil. euro).
Societatea de investitii va cauta sa plaseze acesti bani mai ales in actiuni, precum si alte produse financiare cu randamente superioare celor monetare.
Sursa principala a acestor investitii o reprezinta sumele atrase din vanzarea unor participatii din portofoliul propriu, pentru cresterea ponderii portofoliului speculativ de actiuni, spun reprezentantii societatii.
SIF Moldova se asteapta in acest an la o cresterea a activelor cu 20%, respectiv pana la un valoarea unitara neta a acestora de 3,1387 lei/actiune.
Planuri ambitioase de investitii pentru anul curent are si SIF Transilvania, care si-a programat realizarea unui volum de cel putin 51,3 mil. lei (15,3 mil. euro), o mare parte a acestora vizand sectorul de turism, sursele urmand sa fie atrase in totalitate din fonduri proprii.
SIF Banat-Crisana are in plan pentru acest an investitii de 43 mil. lei (12,8 mil. euro), prin care doreste sa urce ponderea detinerilor in actiuni la 79% din totalul portofoliului pe care-l administreaza.
In acelasi timp, societatea de investitii vizeaza reducerea numarul societatilor la care are participatii cu 10%, pentru o mai buna adminstrare a acestora.
SIF-urile au avut in acest an una dintre cele mai slabe evolutii de pe Bursa, acestea pierzand in medie de la inceputul anului aproape 8%.
SIF Transilvania a vandut ieri un pachet de 45,4% din Aromet Buzau (ARMS), companie specializata in turnarea fontei, printr-o tranzactie pe piata RASDAQ in valoare de 2,7 mil. euro (9 mil. lei). Pretul de vanzarea a participatiei a fost de 21,2 lei/actiune, de peste 30 de ori mai ridicat decat ultimul pret la care acestea s-au tranzactionat ultima data. La finele lui februarie, pachetul se regasea in portofoliul societatii de investitii financiare la o valoare de aproape 6 mil. lei (1,79 mil. euro). Compania este controlata de Romtem din Buzau, cu o detinere de 51,65% din actiuni.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 aprilie 2007.' -
Fondurile de investitii vad randamente de 20% in Romania
Wall-Street.ro
___
Fondurile straine de investitii mizeaza pe randamente de 20%-30% pentru plasamentele din 2007 in Romania, potrivit raportului prezentat de compania de consultanta fiscala si consultanta pentru afaceri PricewaterhouseCoopers (PwC).
'Rentabilitatile asteptate si acceptate de catre fondurile de investitii ce vor intra pe piata in acest an sunt preconizate sa scada catre valori situate in jurul a 20%-30% pe an', se precizeaza in raportului companiei de consultanta, potrivit NewsIn. Sectoarele cele mai atractive pentru fondurile de investitii sunt: farmaceutic, servicii financiare, constructii si materiale de constructii, conform declaratiilor facute in presa de catre reprezentanti ai diverselor fonduri, se mai arata in comunicat.
Sectorul asigurarilor si cel al serviciilor bancare sunt prevazute sa faca obiectul unor consolidari viitoare, ca urmare a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana (UE).Potrivit studiului PricewaterhouseCoopers, constructiile (in special materialele de constructii), imobiliarele si comertul en-detail vor reprezenta principalele domenii in care se vor desfasura viitoarele fuziuni si achizitii in 2007, dar si pe termen mediu.
Cea mai importanta privatizare din acest an este preconizata a fi vanzarea producatorului de medicamente Antibiotice SA Iasi (ATB), companie listata la Bursa de Valori Bucuresti (BVB). O alta companie asteptata a fi scoasa la vanzare este producatorul din industria chimica Oltchim SA Ramnicu Valcea (OLT), de asemenea listat la BVB.
Fosta fabrica de automobile Daewoo Craiova si producatorul de locomotive Electroputere SA Craiova (EPT), listat pe BVB, au fost scoase din nou la privatizare, la inceputul lunii martie. Trei filiale de furnizare si distributie de energie electrica ale Electrica sunt asteptate la vanzare. Vanzarea uneia din filiale, Electrica-Muntenia Sud, a fost deja agreata de catre Enel, si se estimeaza sa atinga un miliard de dolari, reprezentand vanzare de actiuni si majorare de capital.
Dupa finalizarea strategiei energetice (mai-iunie), sunt planificate privatizarile complexelor energetice Craiova, Turceni si Rovinari, conform declaratiilor Ministrului Economiei si Comertului. Pe langa aceste privatizari, sunt asteptate tot mai multe vanzari de active apartinand unor companii detinute de stat (ex. Tractorul, Carom etc).
Sursa: Wall-Street.ro, 3 aprilie 2007.'
Pagina