Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

09.11.2005

  • Pretul petrolului ar putea creste cu 30%

    Averea   

    ___
    Pretul petrolului ar putea creste cu o treime in urmatorii douazeci de ani, daca nu se investeste masiv in zona Orientului Mijlociu si daca nu se reduce consumul actual, arata un studiu al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA).

    IEA a schitat doua scenarii privind fluctuatiile preturilor pana in 2030. Primul scenariu ia in calcul ce se va intampla daca producatorii din Orientul Mijlociu si Africa de Nord nu cresc imediat si substantial investitiile in capacitati de extractie si rafinare. Fatih Birol, economist principal la IEA si unul din autorii studiului, a citat Arabia Saudita, tara cu cele mai mari rezerve de petrol, despre care a spus ca are stocuri si capital suficiente pentru a creste productia pana la 18 milioane de barili pe zi pana in 2030. Dar tara isi va mari productia doar pana la 12,5 milioane bpz pana in 2010, de la aproximativ 10,5 milioane bpz, cat extrage astazi. Sauditii au afirmat ca pot pompa 15 milioane bpz timp de 50 de ani, dar nu au trecut inca la a extrage un asemenea nivel. Pretul mediu al petrolului brut importat de statele membre ale IEA nu va cobori“, probabil, pana in 2010, de la valorile inalte actuale.

    In plus, el va continua sa creasca pana la 86 dolari pe baril (bpz), in termeni nominali, pana in 2030, se mai arata in comunicatul IEA.

    Al doilea scenariu prevede o majorare a investitiilor conform recomandarilor IEA. In acest caz, pretul mediu al titeiului se va situa in 2030 in jurul valorii de 65 dolari pe baril, mai mic decat in scenariul anterior, dar mai mare fata de anii trecuti, cand au fost consemnate preturi si de 20, 30 dolari pe baril. Pentru a satisface cererea crescuta de petrol, companiile de profil din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord ar trebui sa mareasca media anuala de investitii in proiecte petroliere pana la 23 miliarde dolari, incepand din acest an si pana in 2030, suma ce depaseste cifrele actuale, de 15 miliarde dolari.

    Lumea arde acum 85 milioane de barili de petrol pe zi. Daca apar chiar si tulburari mici in furnizare, pretul poate exploda, cum s-a intamplat in acest an cu cele doua uragane care au afectat zona Golfului Mexic.

    Agentia Internationala pentru Energie (IEA) a cerut tarilor industrializate sa micsoreze consumul de petrol, intrucat pretul acestuia ar putea ajunge la cote foarte ridicate in viitor. IEA a modificat estimarile sale pe termen lung privind pretul petrolului, afirmand ca acesta va creste cu inca o treime pana in 2030, daca nu se reduce utilizarea petrolului si a gazului natural la nivel global.

    In studiul sau privind energia lumii pana in anul 2030, IEA arata ca guvernele din aceasta zona ar putea diminua investitiile si productia, pentru a forta cresterea preturilor. Zona Golfului Persic detine doua treimi din rezervele totale de petrol ale lumii. Raportul este ultima dovada ca majorarea continua a preturilor la materiile energetice si inconstanta accentuata din Orientul Mijlociu altereaza viziunea asupra utilizarii de energie. Apelul agentiei este cu atat mai important cu cat acesta reflecta consensul dintre expertii americani, japonezi si ai altor state puternic industrializate.

    Sursa: Averea, 9 noiembrie 2005.

    mai mult

08.11.2005

  • Ardaf are din nou lichiditati

    Curierul National   

    ___
    Problemele legate de coeficientul de lichiditate al companiei Ardaf Cluj-Napoca par sa se fi incheiat. Peste 98% din actiunile emise in cadrul operatiunii de majorare a capitalului social au fost subscrise de actionari.

    Operatiunea de majorare a capitalului social a inceput de la sfarsitul lunii august. S-a ajuns astfel la un capital social de 50,4 milioane de lei, prin aport in numerar al actionarilor. Totodata, au fost emise circa 252 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei.

    'Data-limita pentru subscriere a fost 4 noiembrie. Dupa ce vom centraliza toate datele, vom avea o situatie mai clara a subscrierilor. In orice caz, este evident ca operatiunea a fost un succes si ca actionarii au incredere in aceasta companie. In prezent, coeficientul de lichiditate este de 1,22 si nu cred ca in urmatoarele sase luni vor mai fi probleme cu acest indicator', a spus presedintele Ardaf, Octavia Manastireanu.

    Banca Transilvania si Raiffeisen Zentralbank Viena cresc participarea la Ardaf

    In afara de actionarul majoritar, compania Tender SA, care a subscris circa sase milioane de dolari, si alti actionari au achizitionat noile titluri emise, in conformitate cu participatiile detinute.

    'Din informatiile noastre, Clairmont Holdings Limited (Cipru) a subscris actiuni conform cotei de aproximativ 12% din capital. De asemenea, doua banci, si anume Banca Transilvania, cu un pachet de 4%, si Raiffeisen Zentralbank Viena, cu o participatie de 6%, au subscris in cadrul operatiunii de majorare a capitalului', a afirmat presedintele Ardaf.

    El a explicat ca diminuarea coeficientului de lichiditate sub reglementarile legale a fost efectul combinat al majorarii investitiilor peste nivelul bugetat si reducerea subscrierilor pe segmentul politelor RCA. 'Ardaf a achizitionat de la inceputul anului o serie de cladiri, o parte dintre ele nefiind prinse in bugetul de investitii pe anul in curs. In total, compania a cumparat imobile in valoare de aproximativ 26 milioane de lei, cel mai important activ fiind unul dintre sediile fostei banci Columna, amplasat in cartierul Primaverii, pentru care societatea a platit 19 milioane de lei', a afirmat Manastireanu.

    Manastireanu a mai spus ca, in primul trimestru al anului viitor, ar putea avea loc o noua majorare a capitalului social, fondurile atrase urmand sa fie destinate consolidarii activitatii. 'Intr-o discutie personala cu Ovidiu Tender, proprietarul companiei Tender SA, suma avansata a fost de 10 milioane de euro', a spus presedintele societatii.

    Compania Ardaf a fost infiintata in anul 1992. Anul trecut, Ardaf a subscris din asigurari directe un volum de prime de 180,8 milioane de lei si a raportat un profit net de 400.000 lei.

    Sursa: Curierul National, 8 noiembrie 2005.'

    mai mult

  • CNVM a dat unda verde obligatiunilor Rompetrol

    Curentul   RRC

    ___
    Obligatiunile emise de compania Rompetrol Rafinare Constanta pentru transformarea obligatiilor bugetare ale companiei existente la data de 30 septembrie 2003 vor fi tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), in termen de cinci zile de la data inregistrarii titlurilor la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Prevederea este inclusa in Regulamentul 14/2005, aprobat de Comisie si intrat in vigoare la finalul saptamanii trecute prin publicarea in Monitorul Oficial. Potrivit regulamentului, Rompetrol va depune la CNVM prospectul, pentru aprobare, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a hotararii de guvern emise in aplicarea Ordonantei 118/2003. In termen de maximum 10 zile de la publicarea prospectului aprobat de CNVM, compania trebuie sa inregistreze la Comisie obligatiunile. Acestea vor fi tranzactionate la BVB in termen de cinci zile de la data inregistrarii lor la CNVM. Mentionam ca ordonanta emisa de guvern in anul 2003 a stabilit stingerea datoriei istorice la buget a rafinariei Petromidia, in valoare de 603 milioane dolari, inclusiv dobanzi si penalitati, prin emiterea de obligatiuni cu maturitate de sapte ani. Obligatiunile vor fi nominative, dematerializate, transferabile, cu o valoare nominala de 25 de euro. Prima rata a dobanzii, in valoare de 918 miliarde ROL, a fost achitata de Grupul Rompetrol in luna septembrie 2004. Compania va plati anual aproximativ 25 milioane dolari pana in anul 2010. Totodata, Rompetrol va putea alege sa rascumpere obligatiunile.

    Sursa: Curentul, 8 noiembrie 2005.

    mai mult

  • Bancherii se asteapta la cresterea dobinzilor

    Cotidianul   

    ___
    Pentru a contracara masurile BNR de limitare a creditului valutar, majoritatea bancilor comerciale au trecut la imprumuturi in lei. Dobinzile la depozite au scazut la unele banci mult sub inflatia prognozata. Ce urmeaza?

    Evolutia dobinzilor pe piata bancara romaneasca a fost, in ultima vreme, marcata de deciziile BNR care au vizat frinarea vitezei de crestere a creditarii, cu deosebire in valuta. Impiedicate sa mai acorde imprumuturi in euro, bancile s-au repliat rapid.

    Aceasta repliere a insemnat o reducere importanta a dobinzilor la creditele in lei, care au coborit in unele cazuri sub 10%, dar si o cadere abrupta la cele pentru depozite, care au devenit neacoperitoare la inflatie.

    Economisirea e descurajata

    Desi a reusit limitarea creditului in valuta, BNR se confrunta, in prezent, cu situatia nedorita de a vedea dobinzi la depozitele in lei care nu incurajeaza economisirea.

    Dobinzile la depozitele in lei pe 6-9 luni sint, in majoritate, cuprinse intre 6 si 6,5%, dar exista si institutii de credit care remunereaza aceste tipuri de depozite cu dobinzi de 4-5%, in vreme ce inflatia prognozata pentru sfirsitul acestui an va depasi, probabil, 8%.

    Profesorul de economie Daniel Daianu a sustinut, recent, in cadrul Forumului Bancar Roman, ca aceasta situatie nu se poate perpetua si ca dobinzile vor trebui inevitabil sa creasca. „Trebuie sa fim foarte ingrijorati de descurajarea economisirii. Nu ne putem baza pe economiile atrase din import, pentru ca este periculos din punct de vedere macroeconomic', sustine Daianu.

    Dobinzile ar putea urca usor

    Desi miscarea dobinzilor la imprumuturile in lei pare in acest moment sa evolueze intr-o singura directie, si anume in jos, trendul s-ar putea inversa. Recent, Nicolae Danila, presedintele BCR, opina ca unele banci practica un dumping de dobinda pentru a smulge clienti.

    „Tot mai multe banci s-au vazut blocate in a mai oferi credite in valuta si, ca urmare, acum arunca pe piata credite in lei aproape la orice cost. Este evident ca nu pot rezista in ritmul acesta, avind in vedere ca nu exista surse de finantare in lei pe termen mediu si lung', sustine Danila.

    „In ce priveste dobinda la depozitele in lei, consideram ca in urmatoarele doua-trei luni exista sanse mici ca acestea sa scada in continuare, media lor situindu-se, probabil, intre 3 si 4%. E posibil ca, din cauza profilului diferit de lichiditate al bancilor, plaja dobinzilor oferite la depozite sa ramina la fel de larga ca acum.

    In ce priveste dobinzile la creditele in lei, este de asteptat ca ele sa scada catre o medie de 11-12%, concomitent cu o ingustare inca foarte larga a plajei de valori in care se incadreaza in prezent.

    Dincolo de trei luni, credem ca sansele inducerii de catre BNR a unei cresteri a dobinzilor sint ridicate, ceea ce ar putea duce la o reasezare a dobinzilor in sistemul bancar pe un nivel superior', sustine Radu Craciun, analist-sef ABN-Amro.

    Sursa: Cotidianul, 8 noiembrie 2005.'

    mai mult

07.11.2005

  • Aproape tot profitul Braiconf s-a dus in China

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   BRCR

    ___
    Brainconf, unul dintre principalii producatori autohtoni de textile, a inregistrat un profit de 56 ori mai mic in primele noua luni ale anului curent fata de perioada similara din 2004, pana la valoarea de 94.514 lei (26.000 de euro). Pe primele trei trimestre din anul trecut, compania realizase un profit de 5,3 milioane de lei (1,3 milioane de euro).

    Reprezentantii Braiconf nu au comentat rezultatele publicate de RASDAQ, insa rezultatele la sase luni aratau o scadere de aproape sase ori a profitului pentru companie. Cifra de afaceri a Braiconf pentru perioada vizata a fost de 35 de milioane de lei (9,5 milioane de euro), in scadere cu 8% fata de cea realizata anul trecut. In euro, cifra de afaceri este mai mare cu 2% fata de cea de 9,3 milioane de euro din primele noua luni ale lui 2004.

    Compania a avut venituri totale de 37,6 milioane de lei (10,27 milioane de euro) si cheltuieli totale de 37,5 milioane de lei (10,24 milioane de euro) pe primele noua luni. In acel moment, oficialii Braiconf anuntau o schimbare de strategie, indreptandu-si atentia catre piata interna si micsorand volumul exporturilor. Cifra de afaceri pe cele sase magazine proprii ale companiei a crescut in primele sase luni cu 70% fata de rezultatul semestrial din 2004.

    Compania explica evolutia negativa a profitului prin invazia pe piata a produselor din China la preturi foarte mici fata de ale celor fabricate autohton, dar si prin scumpirea utilitatilor, majorarile salariale pentru angajati si procesul denominarii, care a inghetat vamile pe o perioada de cateva zile. Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, volumul exporturilor de textile din Romania (care reprezinta 19,5% din totalul exporturilor romanesti) a crescut cu doar 0,5% in primele noua luni ale anului curent fata de perioada similara din 2004.

    Compania este listata la categoria intai a bursei electronice RASDAQ. Tranzactiile de vineri cu actiuni Braiconf s-au derulat in jurul pretului de 0,55 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei brailene fiind de 55,4 milioane de lei (15,1 milioane de euro).

    Sursa : Ziarul Financiar, 7 noiembrie 2005.

    mai mult

  • Pe rachetele ARIANNE scrie si Aerostar Romania

    Saptamana Financiara   ARS

    ___
    Consiliul de Administratie va propune, la urmatoarea sedinta AGA, ce se va desfasura pe 9 decembrie, ca Aerostar sa-si extinda obiectul de activitate cu productia de autovehicule. Cu toate acestea, oficialii companiei ne-au declarat ca nu intentioneaza sa inceapa activitati noi, ci se vor concentra pe liniile de business care au adus recunoastere societatii

    Aerostar a incheiat primele noua luni cu venituri totale de 76,418 milioane RON, rezultatul brut al activitatilor desfasurate in aceasta perioada depasind 4,5 milioane RON. „Directiile de afaceri sunt aceleasi, nu sunt schimbari majore ale profilului de activitate', ne-a declarat Grigore Filip, presedintele-director general al societatii.

    Pentru ca unul dintre produsele curente ale firmei nu era acoperit prin obiectul de activitate, a fost necesara modificarea actului constitutiv. „Asta nu inseamna ca vom incepe sa fabricam automobile, nici vorba. S-a mai intamplat, acum cateva luni, ca pentru ambalajele in care puneam unele motoare destinate exportului sa fim nevoiti sa extindem obiectul de activitate.

    Toata lumea a zis atunci ca ne apucam de tamplarie. Nimic mai fals. Nu este o schimbare de profil, nu este o deschidere de noi linii de afaceri. Doar rigoare', spune Grigore Filip.

    Cresteri de activitate pe latura civila

    Daca pana de curand productia era preponderent orientata spre aviatia militara, acum eforturile se indreapta spre segmentul civil. „In domeniul aviatiei - si subliniez asta pentru ca noi nu avem doar produse pentru aviatie - a crescut semnificativ ponderea aviatiei civile.

    Ne-am autorizat si certificat pentru aviatia civila, pe linia fabricatiei de componente, subansamble si aerostructuri, dar si pe linia mentenantei', a adaugat directorul societatii. Vanzarile in acest sector au crescut, productia destinata aviatiei civile depasind 15% din totalul veniturilor. Ultimul contract castigat este pe relatia India. „Va intra in vigoare pana la sfarsitul anului.

    Este deja semnat si o sa putem da detalii despre el ceva mai tarziu', a precizat Grigore Filip.

    Compania Aerostar a pus accent pe doua directii de activitate din segmentul aviatiei civile: mentenanta aeronavelor si productia structurilor. „In domeniul mentenantei exista o veche colaborare cu mai multe companii romanesti - si trebuie sa mentionez aici Carpatair. Insa ne-am orientat foarte mult si spre avioanele de tip Boeing 737.

    In aceasta zona este o piata foarte dinamica, exista un sistem de brokeraj al mentenantei in aviatia civila. Aici suntem pe o crestere semnificativa', explica directorul Aerostar. In domeniul productiei structurilor de aviatie civila, societatea bacauana opereaza pentru mai multe companii.

    „Semnificative sunt cresterile pe care le avem in relatiile cu Fockker, unde furnizam piese si subansamble pentru diverse categorii de avioane. Facem piese si subansamble si pentru avioanele de tip Airbus si Boeing. La noi se fac si circa 160 de piese pentru rachetele ARIANNE', ne-a declarat Grigore Filip.

    Recent, a intrat in vigoare si un program de colaborare cu EADS Germania, pentru componente de aviatie civila si piese pentru aeronavele Airbus.

    Bugetul initial va fi respectat
    Dupa primul trimestru al acestui an, compania Aerostar Bacau anunta ca doreste sa contracteze credite in valoare totala de 5,3 milioane euro, pentru sustinerea financiara a activitatilor de exploatare si a programului de investitii aferent anului 2005.

    Cea mai mare parte a fondurilor, circa 3,4 milioane euro, vizeaza activitatea de exploatare, iar pentru investitii au fost alocate sume in valoare de 2,1 milioane euro. Actionarii luasera decizia ca, pentru aceste credite, Aerostar sa constituie gajuri, ipoteci si diverse tipuri de garantii asupra patrimoniului companiei, in limita unui plafon de 50% din valoarea activelor.

    Programul de investitii al producatorului de avioane totalizeaza in acest an aproape 3,07 milioane euro si va fi sustinut exclusiv din fonduri suplimentare atrase de companie. Activitatile de cercetare si dezvoltare vor necesita cheltuieli de circa 0,7 milioane euro.

    Potrivit bugetului de venituri si cheltuieli al Aerostar pentru 2005, compania va inregistra, in acest an, un profit net de aproximativ 1,4 milioane euro, la venituri totale de 25,55 milioane euro.

    In primul semestru din 2005, Aerostar a obtinut un profit net de 1,9 milioane RON (peste 0,5 milioane euro), cu aproximativ 90% mai mult comparativ cu perioada similara a anului trecut. Cea mai mare parte a vanzarilor Aerostar s-au indreptat catre piata interna, cu o pondere de 74% in cifra de afaceri a companiei.

    Exporturile au inregistrat o evolutie pozitiva fata de anul trecut, principala piata fiind cea asiatica. Aerostar Bacau este o intreprindere de varf in industria aeronautica romaneasca, aceasta consolidandu-si statutul de casa de reparatii si modernizari ale avioanelor militare.

    Preocuparile in domeniul aviatiei civile, care au avut la baza o decizie strategica, s-au concretizat in identificarea pietelor civile pentru IAK-52, oferirea de variante configurate special pentru acest grup de utilizatori, dezvoltarea de avioane ultrausoare cum este WT-01, dezvoltarea avionului de firma ultrausor Festival.

    Programele derulate in Aerostar si rezultatele obtinute au constituit un pol pe care s-au grefat colaborari internationale cu parteneri de prestigiu: Elbit Systems, Thomson CSF Communications, DaimlerChrysler Aerospace. Actionarul principal al Aerostar este societatea Iarom Bucuresti, cu o participatie de peste 71%.

    „Pana la sfarsitul anului, cifra de afaceri a companiei va atinge 110 milioane RON. Speram sa obtinem profitul bugetat la inceputul anului, ca valoare absoluta. Sumele despre care vorbim nu sunt insa nici pe departe multumitoare. Mai avem de luptat', a conchis directorul general de la Aerostar.

    Sursa: Saptamana Financiara, 7 noiembrie 2005.'

    mai mult

  • Capitalizarea bursiera ar putea ajunge la 40 la suta din PIB

    Curierul National   

    ___
    Capitalizarea bursiera ar putea ajunge pana la 40 la suta din Produsul Intern Brut in urma fuziunii celor doua piete bursiere, BVB si Rasdaq, a declarat joi directorul general al BVB, Stere Farmache.

    'Ne-am propus o capitalizare de 30 - 40 la suta din PIB dupa procesul de fuziune BVB cu Rasdaq si o valoare zilnica a tranzactiilor intre 15 si 20 de milioane de dolari', a anuntat directorul BVB, in dezbaterea privind pietele de capital, la seminarul EU-COFILE de la Sinaia. Fuziunea celor doua burse urmareste o eliminare a fragmentarii pietei, care inseamna costuri nerationale, a explicat Farmache.

    Acesta a precizat ca procesul de fuziune a pietelor bursiere din Romania este doar o etapa spre atingerea obiectivului principal - strategia de dezvoltare a pietei bursiere din Romania, a explicat Farmache, apreciind ca piata bursiera romaneasca va avea o dinamica puternica in comparatie cu tarile vecine, unde potentialul de crestere este saturat si nu va mai inregistra aceeasi dinamica in urmatorii ani. 'Romania are sansa sa ocupe pozitia a doua intre tarile regiunii in ceea ce priveste capitalizarea bursiera', considera directorul BVB. Bursa din Romania inregistrat la 30 septembrie o capitalizare de 14,3 miliarde de euro, fata de 2,64 miliarde de euro, in 2002, in timp ce Bursa din Ungaria avea o capitalizare de 30,83 de miliarde de euro (12,38 de miliarde de euro in 2002), Polonia, o capitalizare de 69,21 de miliarde de euro (27,5 de miliarde de euro in 2002), Cehia, 30,29 de miliarde de euro (9,70 de miliarde de euro in 2002), iar Bulgaria, 4,5 miliarde de euro (0,68 de miliarde de euro in 2002).

    'Cred ca in continuare tendinta de crestere a celor doi indicatori principali bursieri - valoarea tranzactiilor si capitalizarea bursiera, se va mentine in continuare', a spus Farmache. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice era la 30 septembrie, in Romania, la BVB, de 7,75 de milioane de euro, fata de 0,90 de milioane, in 2002, in timp ce, in Bulgaria, valoarea medie a fost de 3,72 de milioane de euro (0,69 milioane de euro in 2002).

    Farmache considera ca in urmatorii doi-trei ani va exista posibilitatea sa ne apropiem de valorile de tranzactionare ale burselor din tarile vecine. 'Ma refer la Romtelecom, celelalte societati din domeniul energiei si infrastructurii, Transelectrica, care este in derulare.

    Anul 2006 ar putea fi un an in care am putea face un salt important pe piata bursiera', a explicat directorul general al BVB.

    Sursa: Curierul National, 7 noiembrie 2005.'

    mai mult

04.11.2005

  • Noii actionari au intrat in paine la Biofarm

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   BIO

    ___
    Noii actionari ai celui de-al cincilea producator roman de medicamente, Biofarm Bucuresti, au ales ieri un nou Consiliu de Administratie, dupa ce ultimele doua luni au adus schimbari majore in actionariatul companiei. Compania a inregistrat in octombrie cele mai mari vanzari din istoria sa, reprezentantii Biofarm asteptandu-se sa depaseasca bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul acesta.

    Dumitru Tudor, cel mai mare actionar persoana fizica al Biofarm, Adrian Ceuca, reprezentantul SSIF Broker din Cluj, Ristea Priboi, reprezetand SIF Oltenia, Ioan Andrei de la SIF Moldova si directorul general al companiei, Dan Vasile, au fost alesi ieri de actionari drept membri ai Consiliului de Administratie prin metoda votului cumulativ. Presedinte a fost ales Dan Vasile, care va putea pastra astfel si functia de director general.

    Biofarm a fost preluata anul acesta de investitorii de pe piata de capital, dupa ce fostul actionar majoritar Robert Ferran a vandut in piata pachetul majoritar. SIF-urile detin in prezent impreuna aproximativ o treime din actiuni, omul de afaceri Dumitru Tudor fiind insa cel mai mare actionar cu o detinere de peste 11%. Societatea de intermediere bursiera SSIF Broker din Cluj, impreuna cu clientii sai, controleaza peste 10% din actiunile companiei, ceea ce i-a permis sa isi numeasca un membru in Consiliul de Administratie.

    Biofarm a inregistrat luna trecuta cele mai mari vanzari din istoria companiei, care s-au ridicat la 5,7 milioane de lei (1,6 milioane de euro). Afacerile totale ale Biofarm au insumat astfel 41,6 milioane de lei (11,5 milioane de euro) pe primele zece luni ale anului, in crestere cu aproape 40% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Profitul auditat al companiei dupa primele noua luni ale anului se ridica la 10,6 milioane de lei (2,9 milioane de euro), in crestere cu 78% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cele mai mari ponderi in vanzarile Biofarm le au Bixtonim si Triferment, ambele cu cate 14% din vanzari. Pe locurile urmatoare se numara Colebil cu 11% si Magneziu Forte cu 6%. Actiunile companiei au avut si ieri o evolutie stabila pe RASDAQ in jurul pretului de 0,5 lei/actiune, dupa ce atinsesera luna trecuta un maxim de 0,55 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 49 milioane de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 4 noiembrie 2005.

    mai mult

  • Petrom mizeaza in continuare pe petrolul din Marea Neagra

    Romania libera   SNP

    ___
    In primele zece luni ale acestui an, compania Petrom a extras din platforma continentala a Marii Negre 284 mii tone titei, precum si 1.025 mii Nmc de gaze naturale. Activitatea de extractie din Marea Neagra a inceput in anul 1987, odata cu punerea in productie a zacamantului de titei 'Albian Lebada Est' cu ajutorul a sase sonde de exploatare. De la inceputul acestei activitati de extractie si pana in prezent, au fost extrase 10.000 mii tone titei si circa 8 miliarde normal metri cubi (Nmc) de gaze naturale. Ultimul zacamant de titei descoperit, zacamantul 'Pescarus', a intrat in exploatare in luna aprilie a anului 2003, dar compania este hotarata sa continue explorarea platformei continentale a Marii Negre. Asa cum a anuntat, compania are obiective clare pana in 2010 in ceea ce priveste revigorarea activitatii de explorare si productie: stabilizarea productiei zilnice la 210.000 bep, atingerea unei rate de inlocuire a rezervelor de 70%, utilizarea pe scara larga a celor mai moderne tehnologii, in special tehnologiile de explorare seismica 3D, precum si extinderea activitatilor in Regiunea Caspica. Pentru aceasta, circa 300 de milioane euro vor fi alocati anual activitatilor de explorare si productie. In acest an au fost demarate deja trei programe de evaluare seismica, dintre care doua pe uscat si unul in Marea Neagra. Pe baza evaluarilor tehnice a fost selectata locatia Istria din Marea Neagra pentru evaluare cu tehnologie seismica tridimensionala a interiorului blocului petrolier. Utilizarea procedeelor de ultima ora care permit o acuratete crescuta a datelor, precum si interpretarea acestora cu ajutorul celor mai moderne softuri reprezinta baza pentru forajul de noi sonde.

    Sursa: Romania Libera, 4 noiembrie 2005.'

    mai mult

  • Afacerile bancilor comerciale vor creste cu 25% in 2006

    Averea   BCC  BRD  TLV

    ___
    Gradul de extindere bancara, adica volumul banilor care trec pe la banci prin economii si credite, va creste cu 25-30% pe an in Romania, in urmatorii trei ani, arata analizele de piata.

    „In tarile nou-intrate in Uniunea Europeana ritmul de crestere al gradului de penetrare bancara este mult mai mare decat a fost, de pilda, in Grecia sau Portugalia, in momentul aderarii', a spus directorul general al firmei de consultanta Roland Berger, Codrut Pascu, in cadrul Forumului Bancar organizat ieri de FinMedia.

    Pascu sustine, citand dintr-un studiu recent al firmei, ca bancile vor incerca sa reduca tot mai mult costurile, utilizand noi metode de „impachetare' si distributie al produselor bancare. Bancile vor externaliza partial unele activitati, precum cele de centru de relatii cu clientii si recuperare a debitelor, catre firme specializate.

    In plus, gradul de sofisticare, adica numarul de concesii si servicii oferite clientului pentru un singur serviciu sau produs bancar, ramane foarte scazut in Romania. „Nu exista produse care sa satisfaca toate categoriile de varsta, sau care sa atraga membrii unei intregi familii, asa cum exista in Occident', spune Pascu.

    Totodata, bancherii blameaza costurile suplimentare pe care trebuie sa le suporte atat bancile, prin micsorarea ratei profitului, cat si clientii, prin majorarea unor comisioane. „Daca masurile BNR de limitare a creditarii s-ar mentine si dupa aderare, ar aparea costuri foarte mari care ar dezavantaja bancile romanesti', sustine Petre Tulin, presedintele HVB Banca pentru Locuinte (HVB BPL).

    O data cu intrarea in Uniune, piata serviciilor financiar-bancare se va liberaliza si bancile din Occident, care nu se supun normelor BNR, vor beneficia de un avantaj competitiv in comparatie cu cele din Romania, spune Tulin, daca banca centrala nu isi retrage la timp constrangerile.

    Apoi, bancile romanesti suporta costuri suplimentare, legate de dezvoltarea infrastructurii (sistemele informatice necesare noilor programe de plati electronice, de implementarea standardelor internationale de raportare contabila (IFRS)). Integrarea in Uniune ne va aduce, insa, tuturor, cresteri salariale, spun bancherii.

    Si odata ce salariile romanilor vor creste, si valoarea depozitelor de economii va creste (in prezent este de circa 9 miliarde euro), desi in prezent se afla in declin din cauza dobanzilor tot mai mici.

    Presedintele HVB BPL considera ca segmentul bancar care se va dezvolta cel mai mult in urmatorii ani va fi creditul ipotecar si imobiliar, aflat azi in Romania la un nivel de 1,5-1,6% din PIB, in vreme ce in UE depaseste in unele state membre media de peste 50% din PIB. Tulin condamna, totodata, intarzierea cu care sunt legiferate legile creditarii ipotecare.

    Sursa: Averea, 4 noiembrie 2005.'

    mai mult

Pagina

inchide