20.02.2007
-
Bancile romanesti - mai sarace in produse decat cele europene
___
'Nu cunosc ce este acela imprumut testamentar. Nu, banca noastra nu ofera asemenea servicii. Nici bugete de familie nu calculam. Dar daca doriti, va dam un credit de nevoi personale', afirma cu vocea nesigura un consilier de clientela al uneia dintre cele mai mari banci din Romania. Situatia este comuna aproape intregului sistem bancar autohton, a carui oferta de produse si servicii este departe de cea a bancilor cu adevarat europene. Bancherii spun ca acest lucru se datoreaza culturii bancare reduse a populatiei, tradusa printr-o cerere scazuta de servicii bancare. 'Uitati-va la Citigroup, care e cel mai mare grup financiar din lume: la noi in tara ofera doua-trei produse.Daca lumea nu cere produse sofisticate, de ce sa cheltuim sume serioase cu lansarea lor? De asemenea, uitati-va la numarul celor care au incheiate conventii cu bancile pentru plata facturilor la ATM este sub 10 la suta din totalul clientilor. Acesta este nivelul mediu al culturii bancare de la noi. Generic vorbind, nu cred ca exista produs din Vest care sa nu aiba totusi o minima corespondenta cu ceea ce oferim noi. Acolo sunt credite special pentru nunti, de exemplu. Noi oferim credite de nevoi personale, care acopera si nuntile. Probabil, peste cativa ani, vom avea in portofoliu intreaga oferta a unei banci elvetiene de pilda, dar deocamdata nu suntem in aceasta situatie', ne-a declarat un presedinte de banca.
Conturi de buget familial (Budget Accounts)
Acest produs oferit de bancile din UE vine in intampinarea clientilor care constata ca anumite facturi (curent, telefon, gaz) sunt scadente la anumite date din an. Se intampla astfel ca, in unele luni, cheltuielile sa fie foarte mari, iar in altele nesemnificative. Clientul bancii este ajutat astfel sa plateasca facturile totale printr-un tip special de descoperit de cont, astfel incat costul facturilor sa poata fi suportat pe mai multe luni. Plafonul creditului in descoperit de cont, in cazul contului de buget, are la baza estimarea cheltuielilor pe 1 an facuta de client. Suma se imparte la 12 pentru a se stabili suma ce trebuie sa fie in cont in fiecare luna. Dupa plata facturilor, la sfarsitul anului, soldul contului de buget trebuie sa fie zero (daca estimarea a fost corecta).
Evidenta operatiunilor efectuate prin cartile de credit ale angajatilor unei firme
Acest serviciu permite firmelor sa controleze cheltuielile pe care angajatii lor le fac. Se fixeaza o limita totala de creditare pentru societate (ca suma a limitelor stabilite pentru fiecare angajat in parte). Aceste carti sunt utilizate de angajati ca orice carte de credit, iar lista detaliata a operatiunilor efectuate este expediata societatii (fiecare articol de cheltuieli si cartea de credit la care se refera).
Imprumuturi testamentare
Se acorda persoanelor care mostenesc niste valori/bani in urma decesului altei persoane si care nu dispun de fondurile necesare platii taxei de mostenire. O data cu intrarea in drepturi a mostenitorului, acesta va rambursa imprumutul. In conditii similare se pot acorda credite pentru organizarea unei nunti, urmand ca, dupa incheierea evenimentului, creditul sa fie rambursat din banii incasati ca 'dar de nunta'.
Conturi de economii scutite de taxe
Din cauza scaderii economiilor personale, in 1991, in Marea Britanie a fost implementat sistemul TESSA (Tax Exempt Special Savings Accounts). Orice persoana poate depune la banca o suma de bani (exista limita maxima prestabilita), dar dobanda rezultata nu e supusa impozitarii. Conditia este de a nu face nici o retragere pe termen de 5 ani (unele banci permit retragerea dobanzii). Desi economiile din Romania sunt in aceeasi situatie, masurile de incurajare a economisirii intarzie.
Sursa: Gandul, 20 februarie 2007.' -
Piata asigurarilor a crescut anul trecut cu 33%
Adevarul
___
Piata asigurarilor din Romania a depasit, la finele anului 2006, nivelul de 1,6 miliarde de euro din prime brute subscrise, in crestere cu 33,3% fata de 2005, potrivit datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Veniturile din asigurari generale au insumat 1,3 miliarde de euro, in timp ce politele de viata au generat prime de 300 de milioane de euro. La finele anului trecut pe piata aveau activitati peste 40 de companii.
Sursa: Adevarul, 20 februarie 2007.
19.02.2007
-
SIF Transilvania, prima la profit in ianuarie cu vanzari pe un hotel si Banca Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a obtinut cel mai ridicat profit dintre SIF-uri in prima luna a anului, in conditiile unui castig de 5,35 milioane de lei (1,6 milioane de euro), la polul opus aflandu-se SIF Oltenia, care in lipsa unor vanzari din actiunile detinute in portofoliu, a incheiat luna trecuta cu o pierdere de circa 380.000 de euro (111.500 de euro).
Anul trecut, SIF Oltenia raporta, alaturi de SIF Muntenia, castiguri de peste 10 milioane de euro in ianuarie, de pe urma tranzactiilor prin care si-au vandut actiunile detinute la producatorul de medicamente Sicomed in oferta publica derulata de cehii de la Zentiva.
De aceasta data, SIF Muntenia a raportat pentru ianuarie un profit de 4,45 milioane de lei (1,3 milioane de euro).
Celelalte SIF-uri au avut in ianuarie profituri de 2,016 milioane de lei (SIF Banat-Crisana), in scadere cu 47,7% fata de ianuarie 2006 si 0,78 milioane de lei (SIF Moldova), in crestere cu 63,5% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Conducerea SIF Transilvania a spus ca cea mai mare parte a profitului inregistrat s-a datorat vanzarii actiunilor detinute la societatea de administrare a hotelurilor Banat Estival Olimp. SIF a incasat in schimbul participatiei de 39,6% pe care o detinea la aceasta societate 2,56 milioane de lei (0,75 milioane de euro).
Potrivit datelor transmise la Bursa, SIF Transilvania a mai vandut pe parcursul lunii trecute si un pachet de 10,9 milioane de actiuni ale Bancii Transilvania, reducandu-si detinerea din cadrul bancii la 0,54% fata de 0,82% la finalul anului trecut. Valoarea pachetului la ultimul pret de la Bursa este de aproape 12 milioane de lei (3,5 milioane de euro).
'Cea mai mare parte din profit a venit de pe urma vanzarii de la Banat Estival. In luna februarie am mai vandut si actiunile de la societatea Scut Constanta. In acest an, SIF Transilvania isi doreste sa realizeze o restructurare mai puternica a portofoliului. O sa fim mult mai prezenti pe piata prin tranzactii decat am fost anul trecut', a declarat Floriean Firu, directorul general adjunct al SIF Transilvania. El nu a dorit sa ofere detalii suplimentare.
Profitul societatii pe ianuarie este de altfel de peste 15 ori mai mare decat cel din ianuarie 2006.
Directorul SIF Transilvania a mai spus ca se asteapta pentru acest an la un profit 'ceva mai mare' fata de cel din 2006. Anul trecut, societatea a obtinut un profit net de 53,17 mil. lei, cu 40,6% mai mare fata de cel din 2005.
Conducerea SIF Transilvania spune ca inca analizeaza daca va propune acordarea in acest an de dividende in numerar sau sub forma de actiuni gratuite. Anul trecut, aceasta societate si SIF Banat-Crisana au incercat sa acorde actiuni gratuite din profitul obtinut, dar propunerile lor nu au putut fi aprobate in cadrul AGA din lipsa de cvorum.
'Daca vom mai propune in acest an acordarea de actiuni gratuite este un subiect care inca se mai discuta. Trebuie sa tinem cont ca e problema de cvorum si nu trebuie sa facem propunerea de a da gratuite doar de dragul de a o face', a spus Firu. Potrivit unor surse din piata, si la nivelul conducerii SIF Banat-Crisana sunt inca discutii in privinta faptului daca se va mai propune si in acest an capitalizarea profitului, avand in vedere esecul inregistrat in urma cu un an din cauza lipsei de cvorum.
SIF Moldova a propus deja actionarilor acordarea unui dividend brut, in numerar, de 0,0630 lei/actiune, care reprezinta doar 2% din pretul actual al actiunilor la Bursa. SIF Moldova intentioneaza astfel sa distribuie 67,6% din profit sub forma de dividende. SIFurile au raportat la finele saptamanii trecute profiturile preliminate pe 2006.
Singura diferenta semnificativa intre profiturile nete preliminate raportate de SIF-uri si datele prezentate anterior de aceste societati, care nu includeau ajustarile pe final de an, e in cazul SIF Oltenia, care a raportat joi pe Bursa un profit de 78,9 mil. lei fata de 85,6 mil. lei, cat a fost rezultatul exercitiului facut public initial.
Singura tranzactie mai importanta derulata de SIF Oltenia la inceputul acestui an a fost vanzarea in februarie a pachetului de circa 10,7% detinut la societatea Unio Baia Mare. Pretul de vanzare al actiunilor a fost de 2,6 lei/actiune, SIF incasand aproape 2,5 milioane de lei (circa 0,74 milioane de euro, chiar daca valoarea contabila a Unio era de peste 4 lei/actiune, potrivit ultimelor raportari disponibile.
Unio intentioneaza sa-si rascumpere peste 23% din actiuni, la preturi intre un minim de 1 leu si un maxim de 4 lei/actiune si ulterior sa-si reduca, cu contravaloarea actiunilor, capitalul.
Reprezentantii SIF Oltenia nu au putut fi contactati ieri.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 februarie 2007.' -
Depozitele Rom Oil trec la Rompetrol Downstream
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Rompetrol Downstream, divizia de retail a Rompetrol Rafinare a preluat administrarea tuturor celor sase depozite ale Rom Oil, distribuitor en-gros de produse petroliere Rompetrol. Pana la aceasta preluare, depozitele erau inchiriate de catre Rompetrol Rafinare, principala companie din grupul petrolier. Cele sase depozite sunt situate in Arad, Craiova, Mogosoaia, Simleul Silvaniei, Vatra Donei si Zarnesti, acoperind din punct de vedere operational tot teritoriul tarii. Din aceste depozite, carburantii sunt transportati zonal catre reteaua proprie de distributie a Rompetrol care este formata dintr-un numar de peste 300 de benzinarii. Potrivit estimarilor companiei, nivelul vanzarilor de carburanti in statiile Rompetrol va inregistra in acest an o majorare cu 14% a mediei zilnice fata de 2006, cand a fost consemnata o crestere cu peste 22% fata de 2005.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 februarie 2007. -
Noi consilieri la Transelectrica
Adevarul TEL
___
Ministrul economiei, Varujan Vosganian, a emis doua ordine prin care i-a propus pe Dumitru Cocea, directorul de cabinet al demnitarului, si Daniela Daraban, consilier personal al ministrului, in consiliile de administratie ale Transelectrica, respectiv filialei Formenerg. Cocea si Vosganian sunt actionari la aceeasi firma, Abator Expres, fiecare detinand 10% din titluri, potrivit declaratiilor de avere si interese postate pe site-ul Ministerului Economiei si Comertului. Propunerile vor fi discutate in Adunarea Generala a Actionarilor Transelectrica, companie detinuta de stat, convocata pentru 12 martie.
Formenerg este o filiala a Transelectrica. Directorul de cabinet al ministrului urmeaza sa-l inlocuiasca in CA al Transelectrica pe Florin Badea. Badea urma sa fie inlocuit la sfarsitul anului trecut in functia de membru al CA de catre George Madalin Bors, consilier personal al fostului ministru al economiei, Codrut Seres, insa numirea acestuia a fost amanata pana la primirea avizului Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat.
Sursa: Adevarul, 19 februarie 2007.
16.02.2007
-
Transelectrica: profit de 80 mil. euro, peste asteptari
ZF RO - FONDURI MUTUALE TEL
___
Compania de transport a energiei electrice Transelectrica a raportat un profit net preliminat pe 2006 de 280,7 milioane de lei (79,7 mil. euro), de 3,4 ori mai mare decat profitul inregistrat in 2005, care a fost de 82,3 milioane de lei (22,7 mil. euro). Reprezentantii companiei estimau in octombrie realizarea unui profit brut de circa 200 de milioane de lei.
'Diferenta fata de estimarile din octombrie se datoreaza diferentelor favorabile de curs valutar, care au determinat un profit financiar de circa 70 de milioane de lei', a declarat Razvan Purdila, directorul Directiei Strategie, Cooperare Internationala si Piata de Capital din cadrul Transelectrica.
El a mai precizat ca, potrivit politicii companiei, jumatate din profitul net ar urma sa fie distribuit actionarilor sub forma de dividende, 40% va fi reinvestit, iar 10% va fi distribuit salariatilor.
Transelectrica ar putea distribui astfel actionarilor dividende in valoare de 140 de mil. lei (41 mil. euro) din profitul net inregistrat in 2006.
Actiunile Transelectrica au castigat peste 5% dupa prezentarea rezultatelor financiare preliminare pe 2006.
'Si la nivel operational rezultatele preliminate sunt ceva mai bune decat cele prognozate. Am inregistrat venituri mai mari din transport, datorita cresterii cantitatii de energie transportata, si am inregistrat pierderi mai mici pe liniile de transport', a mai spus Purdila.
Cifra de afaceri a Transelectrica a crescut anul trecut cu 43,5%, in lei, pana la 2,45 miliarde de lei (697 mil. euro). In 2005, compania a realizat afaceri de 1,71 miliarde de lei (circa 472 mil. euro). Reprezentantii companiei se asteapta ca evolutia pozitiva sa se mentina si in 2007.
'Daca ma refer la activitatea de baza, ma astept la aceleasi tendinte poztive care s-au manifestat in 2006 sa se mentina si in acest an', a declarat Purdila.
Transelectrica a realizat anul trecut investitii in valoare de circa 140 de milioane de euro pentru modernizarea Serviciului Energetic National, reabilitarea nodurilor vitale si dezvoltarea retelei de inalta tensiune. O parte din aceste investitii vor fi continuate in 2007.
Transelectrica detine monopolul asupra retelei nationale de transport a energiei electrice si controleaza OPCOM, operatorul pietei de electricitate din Romania.
Compania are un capital social de 733 de milioane de lei (215,5 mil. euro), principalul actionar al companiei fiind AVAS, care a preluat de la Ministerul Economiei si Comertului pachetul majoritar de 76,5% din actiuni. Un alt actionar semnificativ este Fondul Proprietatea, cu o participatie de 13,5%.
Transelectrica s-a listat la Bursa de Valori in august 2006, in urma unei oferte publice initiale in valoare de circa 34 de milioane de euro.
Actiunile Transelectrica au crescut puternic in primele luni de tranzactionare pe Bursa, depasind pragul de 40 de lei/actiune, fata de pretul de 16,8 lei/actiune la care investitorii au cumparat in cadrul ofertei publice.
Ieri titlurile Transelectrica au inchis sedinta de tranzactionare la cotatia de 41,5 lei/actiune, in crestere cu 5,3% fata de sedinta precedenta. Capitalizarea bursiera a companiei se ridica la circa 895 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 februarie 2007.' -
Antibiotice si-a dublat profitul in ultimul trimestru
Curierul National ATB
___
Compania producatoare de medicamente Antibiotice Iasi a obtinut in trimestru patru al anului 2006 un profit net in valoare de 5,98 milioane lei, ceea ce inseamna o dublare a profitului fata de profitul net de 2,77 milioane lei, realizat in aceeasi perioada a anului 2005.
Cifra de afaceri realizata de Antibiotice in trimestrul al patrulea a fost de 64,95 milioane lei, cu 37% mai mare fata de cifra de afaceri din 2005, cand a ajuns la 47,39 milioane lei, conform rezultarelor preliminare transmise Bursei de Valori Bucuresti.
La nivelul anului 2006, profitul companiei a inregistrat o crestere de 27,3% si a ajuns la 25 milioane lei, fata de nivelul 19,67 milioane lei din 2005. Afacerile Antibiotice au crescut in 2006 cu 19,8% pana la 195,88 milioane lei.
Capitalul social al producatorului de produse farmaceutice este de 45,48 milioane lei.
Compania estimeaza pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri de 20% si intentioneaza sa lanseze 20 de medicamente noi.
Compania va aloca in 2007, 5% din cifra ce afaceri pentru cercetarea, dezvoltarea si realizarea unor studii de bioechivalenta.
Totodata, compania intentioneaza sa investeasca anul acesta in modernizarea echipamentelor din sectiile de fabricatie si spre construirea unei capacitati de fabricatie a produselor cefalosporine injectabile, precum si pentru instalarea unui incinerator de deseuri.
Producatorul de medicamente se afla in prezent in proces de privatizare, printre investitorii interesati fiind si un consortiu format Biofarm Bucuresti, in calitate de lider, SIF Oltenia, SIF Banat-Crisana, SIF Moldova, SSIF Broker si omul de afaceri Tudor Dumitru.
Actionarul majoritar al companiei este Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care detine 53,027% din capitalul social al Antibiotice. Printre actionarii minoritari ai Antibiotice sunt SIF Oltenia, cu 10,09% din capital, Citibank Romania detine 6,16% si fondul de investitii cipriot Broadhurst Investment cu 5,21% din capital. Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti. In sedinta de ieri actiunile companiei au avut o scadere de 0,53%.
Sursa: Curierul National, 16 februarie 2007. -
ALRO Slatina si-a triplat profitul
Adevarul ALR
___
Producatorul de aluminiu si-a amortizat, intr-un an, trei sferturi din investitiile realizate in ultimii cinci ani
Imbunatatirea productivitatii, dar si cresterea cotatiilor internationale ale aluminiului au sustinut obtinerea unui profit net de circa 134,7 milioane de dolari, de peste trei ori mai mare fata de castigul din 2005, de 40 milioane de dolari, afirma reprezentantii ALRO Slatina.
Cifra de afaceri a producatorului de aluminiu a crescut cu 42,2% anul trecut, la 781,9 milioane de dolari, fata de un nivel al afacerilor de 550 milioane de dolari realizat in 2005, potrivit rezultatelor financiare preliminate, publicate, joi, de companie. Rezultatele, atat pe 2006, cat si pe 2005, le includ si pe cele ale companiei de prelucrare a aluminiului Alprom Slatina, care a fuzionat cu ALRO in 2006. Avansul afacerilor si al profitului este explicat de reprezentantii ALRO, pe de o parte, prin cresterea cotatiilor aluminiului la nivel international, de la 1.400-1.600 dolari pe tona in 2005 la o medie de 2.500 dolari pe tona, in 2006. Potrivit reprezentantilor companiei, cotatiile aluminiului au ajuns si la peste 3.000 dolari tona, in vara anului trecut. Productivitatea pe angajat a crescut de la 50 tone la circa 70 tone in perioada analizata, ca urmare a unor investitii totale, realizate in ultimii cinci ani, de peste 182 milioane de dolari. Pe de alta parte, numarul de angajati ai companiei a scazut de la circa 5.300 la 4.450.
Investitie de un miliard de dolari, intr-o termocentrala
Producatorul de aluminiu intentioneaza sa investeasca, in urmatorii ani, un miliard de dolari pentru constructia unei termocentrale proprii, pe huila, cu o putere instalata de 1.000 MW, pentru a acoperi consumul propriu de electricitate, reducand astfel dependenta fata de furnizorii de energie.
„Centrala ne va permite sa ramanem competitivi si sa ne crestem gradul de independenta energetica', a declarat presedintele Consiliului de Administratie al companiei, Christian Wuest. Proiectul se afla in stadiu de prefezabilitate, iar constructia ar dura circa trei ani. Cu cativa ani in urma, compania mai anuntase ca isi va construi o termocentrala pe gaze naturale, dar intentia nu s-a concretizat.
Realizarea termocentralei nu exclude participarea ALRO la constructia reactoarelor nucleare 3 si 4 de la Cernavoda. Din totalul costurilor, estimate la 2,2 miliarde dolari, ALRO intentioneaza sa suporte circa 40%, ceea ce inseamna o participatie similara la compania de proiect. Prin participarea la constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, ALRO Slatina va primi electricitate la costuri de productie. ALRO Slatina este cel mai mare consumator de electricitate din Romania, acoperind 8% din consumul la nivel national. Potrivit reprezentantilor companiei, cheltuielile pentru achizitia de energie electrica au crescut cu peste 135% in ultimii zece ani.
Consilierul prezidential, Theodor Stolojan, care detinea un pachet de actiuni la Alprom, a intervenit de mai multe ori in favoarea ALRO, cerand accesul acesteia la energie ieftina. In prezent, ALRO cumpara cea mai mare parte din necesarul de electricitate direct de la Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de energie, cu care are un contract pana in 2014. Tariful pentru 2006 agreat cu Hidroelectrica a fost de 24,5 dolari/MWh. Actionarul majoritar al ALRO este grupul Marco. ALRO detine peste 99% si din producatorul de alumina Alum Tulcea.
ALRO cumpara electricitate la un pret mediu de 40 $/MWh, ceea ce o plaseaza din punct de vedere al costurilor cu energia pe locul 92 din 162 de producatori de aluminiu
Sursa: Adevarul, 16 februarie 2007.
'
15.02.2007
-
Ernst&Young: Romania, in top 10 al destinatiilor europene pentru investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Romania este prima in regiune si printre primele zece state din Europa ca destinatii preferate pentru investitorii straini, arata un sondaj realizat de compania de audit si consultanta Ernst&Young (E&Y).
O cincime (20%) dintre cei 200 de manageri de mari companii multinationale intervievati de E&Y au declarat ca planurile lor de investitii pe urmatorii trei ani includ Romania, au declarat ieri reprezentantii locali ai companiei de audit si consultanta.
Conform sondajului E&Y, investitorii straini sunt atrasi de costul inca redus al fortei de munca si potentialul de crestere al productivitatii muncii. Pe de alta parte, investitorii sunt cei mai nemultumiti de starea proasta a infrastructurii de transport si comunicatii.
Astfel, 58% dintre managerii intervievati au indicat Romania ca o destinatie foarte atractiva pentru investitii in regiunea Europei de Sud-Est.
'Circa 8% dintre multinationalele fara prezenta regionala considera sud-estul Europei, inclusiv Romania, ca destinatie atractiva pentru investitii, iar interesul acestora este in crestere', a declarat Camelia Horlaci, country managing partner la Ernst & Young Romania.
Conform declaratiilor sale, state ca Romania sunt competitive prin costuri in atragerea investitiilor straine directe, dar nu pot concura statele din Europa Centrala sau Vestica la infrastructura sau calitatea vietii. Ea a precizat ca Romania are in ochii investitorilor cuprinsi in esantion cea mai buna imagine dintre toate tarile din sud-estul Europei.
'Romania a fost indicata ca destinatie preferata pentru investitii datorita nivelului redus al impozitului pe profit, costului fortei de munca, flexibilitatii legislatiei muncii, potentialului de crestere a productivitatii si disponibilitatii locatiilor pentru investitii', a declarat Cornelia Bumbacea, partener la E&Y Romania si sefa departamentului de tranzactii la firma de consultanta.
Ce vor investitorii straini de la Romania? 'Imbunatatirea infrastructurii de transport si de telecomunicatii, proceduri administrative mai simple si mai flexibile, dar si o stabilitate politica mai mare', a precizat Bumbacea.
In schimb, reprezentantii E&Y au precizat ca instabilitatea legislatiei fiscale nu mai apare ca nemultumire printre opiniile investitorilor straini, la fel ca anii trecuti.
Marc Lhermitte, partner in cadrul diviziei internationale a E&Y, spune ca legislatia fiscala a Romaniei nu mai poate fi considerata problematica. 'Legislatia fiscala se stabilizeaza, iar modificarile importante sunt din ce in ce mai rare', a spus Lhermitte. Cat despre stabilitatea politica, Lhermitte spune ca investitorii nu au probleme cu riscul politic obisnuit, ci doar cu incertitudinea politica pe termen scurt. Reprezentantii E&Y estimeaza ca investitiile straine directe din Romania au fost de 8,6-9 miliarde de euro anul trecut, in crestere fata de nivelul de 5,2 miliarde de euro din 2005. Pentru anul acesta, reprezentantii E&Y vad posibile investitii straine de 6,5-7 miliarde de euro, in linie cu estimarile autoritatilor.
Printre marile privatizari asteptate in 2007, cei de la E&Y vad posibile vanzarea uzinei Daewoo, a producatorului de medicamente Antibiotice Iasi, a unor complexuri energetice si a ultimelor distributii de energie electrica ramase in protofoliul statului roman.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 februarie 2007.' -
ASIROM reintra pe bursa
Curentul
___
Asirom ar putea semna in urmatoarele zile cu Depozitarul Central contractul de prestari de servicii de registru, ceea ce ar permite reintrarea la tranzac?ionare a titlurilor companiei de asigurari pe pia?a bursiera Rasdaq inainte de sfarsitul saptamanii viitoare.
Asirom a solicitat cateva clauze la contractul de registru, care erau oricum acoperite, dar a insistat ca acestea sa fie specificate. 'Cel mult in cateva zile, contractul va fi semnat', a declarat directorul general al Depozitarului Central, Adriana Tanasoiu.
Sursa: Curentul, 15 februarie 2007.
'
Pagina