20.09.2005
-
Rafinaria Astra - inchisa din cauza ca OMV nu recunoaste contractele comerciale preluate o data cu privatizarea Petrom
Curentul ASP
___
Dupa cum va informam in numarul de ieri, in urma cu doi ani, la initiativa Ministerului Economiei si Comertului (MEC), guvernul a aprobat o strategie la nivel national, valabila pana in 2010, privind dezvoltarea productiei interne de uleiuri de motor si industriale. Aplicata incepand cu primul trimestru al anului 2004, strategia a condus la incheierea unor parteneriate economice intre cativa producatori importanti de uleiuri din Romania (SNP Petrom, rafinariile Astra Romana si Arpechim Pitesti, Competrol Bucuresti si Lubrifin Brasov), acestia incheind anumite contracte comerciale valabile pana in 2010. Surprinzator, dupa doar patru luni de la aplicare, strategia respectiva a fost abandonata la interventia dubioasa a unor oficiali ai MEC (platiti sa apere interesele statului roman), care au cerut, in perspectiva privatizarii Petrom, renegocierea contractelor comerciale incheiate de entitatile angrenate de guvern in scopul derularii strategiei respective. Ulterior privatizarii SNP, OMV, beneficiind de sprijinul unor oficiali ai MEC (care detineau dubla calitate de reprezentanti ai intereselor statului roman si de membri in conducerea SNP), a refuzat in mod nejustificat sa deruleze contractele comerciale preluate o data cu intrarea in actionariatul Petrom. Rezultatul: daca pana la aplicarea strategiei guvernamentale Romania era obligata sa-si acopere peste 50% din import necesarul de uleiuri (alocand anual peste 40 mil. euro), acum economia noastra depinde, aproape in totalitate, de uleiurile din import. Pe plan secundar, refuzul OMV de a continua derularea unor contracte comerciale incheiate anterior privatizarii SNP Petrom si insusite o data cu achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al SNP a produs efecte economice devastatoare pentru rafinaria Astra Romana (unicul producator de uleiuri speciale si unul dintre actorii semnificativi pe piata uleiurilor; este axata pe prelucrarea titeiului A3 selectionat), aceasta fiind nevoita sa-si inchida portile.
Efecte devastatoare pentru economia nationala
Desi guvernul ar fi trebuit sa intervina, tinand cont ca rafinaria ploiesteana are un caracter strategic nu doar pe plan national, ci si pe plan european european (produce uleiuri utilizate in diverse domenii strategice ale economiei romanesti; este unicul producator pentru uleiuri electroizolante si de turbine pentru sectorul energetic national, uleiuri pentru aviatie si motorina - 451/4C pentru armata, uleiuri albe pentru producerea polietilenei in instalatiile SNP Petrom, ulei de cilindru folosit in reteaua SNP Petrom ca ulei de baza pentru prepararea altor sortimente de uleiuri finite si uleiuri pentru reductoarele ramelor de metrou etc), nici un oficial guvernamental nu a intervenit pentru a obliga noul actionar majoritar al SNP Petrom sa respecte derularea unei strategii guvernamentale si a unor contracte comerciale.
Ca atare, inchiderea rafinariei Astra a avut ca prima consecinta intreruperea activitatii de prelucrare a titeiului A3 selectionat, fapt care a generat un deficit masiv de uleiuri, mai ales in domeniul industrial. Acest fapt a condus, aproape instantaneu, la disparitia mediului concurential, astfel ca in lipsa productiei autohtone importurile de ulei de slaba calitate au invadat piata autohtona. Ca atare, la ora actuala, sectoare sensibile ale economiei nationale (sistemul energetic) au fost deja 'bombardate' cu uleiuri 'pirat' de slaba calitate, insa mult mai scumpe. Tinand cont de faptul ca gama de uleiuri electroizolante era produsa numai de rafinaria Astra Romana, eliminarea acestei companii de pe piata a condus la dependenta intregului sector energetic de importuri. Ca atare, eliminarea rafinariei Astra Romana a avut un prim efect: companiile autohtone mari consumatoare de uleiuri industriale, in special cele din sistemul energetic au fost nevoite sa-si creasca efortul financiar valutar prin apelarea la importuri (n.r. - pretul uleiului de transformator oferit de firmele din occident este de 1.800 USD/tona, in vreme ce pretul uleiului produs de Astra Romana e de 729 USD/tona), fapt care va genera scumpirea energiei electrice. Daca mai punem la socoteala ca inchiderea rafinariei a condus si la disponibilizarea a 1.155 salariati - fapt ce s-a resimtit din plin pe plan economico-social (cresterea efortului bugetar pentru ajutor de somaj, social etc) -, se observa ca efectele eliminarii rafinariei ploiestene de pe piata sunt devastatoare pentru ansamblul economiei nationale. Curios lucru, pana acum nimeni nu a observat toate aceste consecinte. Motivul: importurile sunt mai profitabile (nu-i asa?) pentru anumite grupuri de interese. Mai ales cand in joc sunt bani publici! Fara comentarii.
Sursa: CUrentul, 20 septembrie 2005.' -
Trei firme, interesate de preluarea societatii Rulmentul Brasov
Curentul
___
Doua firme straine si una romaneasca s-au aratat interesate de achizitionarea pachetului de 50,89% din capitalul social al societatii, ne-a declarat, ieri, vicepresedintele pe probleme de privatizare din cadrul AVAS, Laszlo Gyerko. Desi termenul de depunere a ofertelor a expirat ieri, cele trei companii interesate de societatea brasoveana au mai cerut un ragaz de 10 zile pentru pregatirea dosarelor in vederea participarii la procesul de privatizare, astfel ca termenul limita a fost prelungit pana la data de 28 septembrie a.c. Procesul de privatizare se va desfasura pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile. Societatea din Brasov are un capital social de 34,26 miliarde de lei si este specializata in fabricarea lagarelor, angrenajelor si organelor mecanice de transmisie. La negociere vor putea participa numai ofertantii care prezinta dovada indeplinirii cumulative a criteriilor de precalificare, respectiv o experienta de minim cinci ani in domeniul producerii si/sau comercializarii de rulmenti, precum si dovada ca nu au inrautatit situatia economico-financiara a unor societati comerciale, privatizate anterior.
Sursa: CUrentul, 20 septembrie 2005.
19.09.2005
-
SIF-urile castiga 37 mil. euro din vanzarea Sicomed
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD SIF4
___
Cea mai mare tranzactie de pe piata farmaceutica din Romania, preluarea Sicomed de catre compania ceha Zentiva pentru 200 mil. $ (161 mil. euro), ar putea aduce circa 37 de milioane de euro in conturile principalilor actionari minoritari ai Sicomed, SIF Muntenia si SIF Oltenia. La pretul de 0,4797 dolari/actiune (0,39 euro, 1,36 lei ) oferit de Zentiva, pachetul controlat de SIF Muntenia, reprezentand 11,99% din actiunile Sicomed, valoreaza circa 19,6 milioane de euro, in timp ce SIF Oltenia ar urma sa primeasca aproximativ 16,6 mil. euro pentru 10,17% din actiunile producatorului de medicamente. Din aceste sume, cea mai mare parte reprezinta profitul celor doua SIF-uri.
Conform informatiilor existente in piata, pretul mediu la care SIF-urile au cumparat actiuni Sicomed se situeaza in jurul a 3.000 lei vechi (0,3 lei noi) pentru o actiune. Actiunile Sicomed au revenit vineri la tranzactionare la Bursa urcand inca din debutul sedintei la maximul admis, de 1,26 lei/actiune. Zentiva ar putea oferi 1,36 lei noi in momentul cand va lansa o oferta de preluare integrala a Sicomed. 'In urma cu cateva luni, Sicomed avea o capitalizare de circa 100 mil. $ si ne asteptam ca pretul oferit de un investitor strategic sa fie mai mare decat pretul din piata. Pretul oferit de Zentiva este multumitor, iar castigul nostru este foarte mare', a declarat Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, care administreaza activele SIF Muntenia. Si reprezentantii SIF Oltenia s-au aratat multumiti de pretul oferit de Zentiva, insa nu au dorit sa ofere mai multe detalii pana la finalizarea tranzactiilor.
Conform datelor existente in piata, circa 80% din sumele pe care SIF-urile le vor incasa pentru actiunile Sicomed reprezinta profit. In aceste conditii, SIF Muntenia ar urma sa inregistreze un profit de circa 16 milioane de euro, cu 50% mai mult decat profitul obtinut de societate in 2004, iar castigul SIF Oltenia ar fi de circa 13 mil. euro, adica 75% din profitul pe anul trecut. Unii brokeri considera insa ca este posibil ca SIF-urile sa nu vanda participatiile detinute la Sicomed. 'Sunt sceptic in privinta vanzarii de catre SIF-uri a actiunilor Sicomed, avand in vedere ca acestea au de castigat in urma preluarii companiei de catre un investitor strategic, iar, in al doilea rand, au putine alternative de a investi banii castigati', a explicat Nicolae Ghergus, directorul executiv al societatii de brokeraj Confident.
Raportarile celor cinci societati de investitii financiare cu privire la situatia portofoliului la 31 iulie indica faptul ca si SIF Moldova detine un numar de circa 790.000 de actiuni Sicomed, reprezentand 0,19% din capitalul social al companiei. Valoarea acestui pachet de actiuni este de circa 0,31 de milioane de euro.
Una din explicatiile sumei oferite de Zentiva pentru preluarea Sicomed este componenta imobiliara a tranzactiei. 'Valoarea tranzactiei pare mare, dar trebuie avut in vedere portofoliul imobiliar al Sicomed, ce cuprinde active de aproximativ 50 mil. $ (n.r.-aprox. 40 mil. euro)', potrivit analistilor citati de Reuters. Sicomed detine aproximativ 50 de hectare de teren localizat in apropierea autostrazii Bucuresti-Constanta, din care doar 10 hectare sunt folosite in procesele de fabricatie. Zentiva intentioneaza sa vanda activele imobiliare ale Sicomed, sustin analisti citati de Reuters.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 septembrie 2005.' -
Radu Enache cazeaza Continental la Bursa
Saptamana Financiara
___
Luna viitoare, grupul hotelier controlat de familia Enache va fi cotat la Bursa. Un consortiu format din BRD Securities, Raiffeisen Capital&Investment si Alpha Finance a intocmit prospectele necesare, a obtinut aprobarea CNVM si va face demersurile specifice unui astfel de eveniment.
Desi lansarea companiei pe piata de capital era programata pentru luna iulie, momentul a fost amanat din cauza birocratiei excesive
Listarea grupului Continental nu are drept obiectiv principal, asa cum s-ar putea crede, obtinerea unor sume de pe piata de capital, care sa sustina dezvoltarea impetuoasa a companiei din ultima vreme. Cotarea se face mai degraba pentru unul dintre actionari, care vrea sa-si vanda participatia intr-un cadru institutionalizat, nu comercial.
„Fondul Roman Post Privatizare va iesi din structura actionariatului, iar SIF Transilvania si Banat Crisana, alaturi de cei peste 8.000 de actionari care detin 9% din capital au nevoie de o piata de tranzactionare', explica Radu Enache, actionarul majoritar si managerul grupului Continental.
„Nu vrem sa minimizam si posibilitatea utilizarii Bursei de Valori pentru rezolvarea nevoilor de finantare ale companiei, dar, dupa ce se consolideaza, se largeste si nu va mai fi influentata de decizii politice', spune acesta. Valoarea nominala a actiunilor cotate nu este cunoscuta, in acest moment, dar va fi legata de valoarea capitalului social al companiei, de 572 miliarde lei.
„S-au facut evaluari, noi am vrea sa nu iesim cu mai putin de 50-60 de milioane de euro, dar prospectul preliminar ne permite si noua, conducerii societatii, precum si altor actionari interesati sa inceapa sa caute investitori.
Vom initia discutii, se vor face prezentari - vorbim de Atena, Viena si alte cateva orase mari - unde vom incerca sa masuram foarte exact apetitul investitorilor', ne-a declarat Radu Enache. Chiar daca, la inceput, oferta se va face pentru 20% din actiuni, pe Bursa vor flota liber 38-40 la suta din actiuni.
Turismul, o investitie aristocratica
Initiatorii acestui demers recunosc ca pot exista surprize, ca listarea pe o piata de capital care nu a atins maturitatea este un pas curajos. „Consultantii ne-au spus ca exista riscul ca investitorii sa nu inteleaga sau sa nu fie atrasi de business-ul nostru.
Afacerea Continental este relativ inedita pe aceasta piata, pentru ca se bazeaza pe valoarea intrinseca a companiei, o valoare ce creste an de an in active, in venituri, dar pe care nu putem sa o materializam de la inceput in dividende, pentru simplul motiv ca nu a venit inca vremea gratificatiilor finaciare', afirma Daniel Enache, fiul actionarului majoritar, cel care va prelua conducerea
societatii in viitor. De altfel, Enache Jr. a supervizat toate operatiunile legate de coordonarea cotarii pe Bursa.
Evolutia pe piata de capital a societatii Intercontinental poate fi, de asemenea, un handicap. „Nu este un exemplu foarte bun pentru actionari', recunoaste Radu Enache. In acest moment, Compania Hoteliera Intercontinental Romania este listata pe piata Rasdaq, actiunile sale fiind tranzactionate sporadic la 680 lei, sub valoarea nominala de 1.000 lei.
Valoarea maxima nu a depasit 800 de lei/actiune in ultimul an, minimul trecand prin 450 de lei/actiune. Oamenii de afaceri sunt constienti ca exista posibilitatea ca societatea sa nu ajunga din primul foc in topul tranzactiilor. „Turismul este o investitie aristocratica: investesti bani multi, pe care ii astepti vreme indelungata sa ti se intoarca', opineaza Radu Enache.
Inca zece hoteluri in patru ani
In urmatorii patru ani, Grupul Continental va adauga inca zece hoteluri zestrei actuale. Planul de investitii are doua paliere. Intr-o prima etapa, se vor alatura grupului alte trei hoteluri Continental si doua hoteluri Ibis, cu o investitie de circa 36 milioane euro, in Bucuresti, Cluj, Sibiu si Timisoara.
Lantul Continental, alcatuit din 14 hoteluri, a incheiat in vara trecuta un parteneriat cu grupul francez Accor, proprietarul marcilor Ibis, Novotel si Sofitel, prin care cele doua companii vor crea o retea de unitati de cazare in toate marile orase din Romania. „La ora aceasta, avem foarte precis definite variantele de finantare si suntem in negocieri.
Dorim surse atrase de 50-60%, restul fiind contributie proprie. Lucram cu banci partenere, suntem in discutii si cu alte societati bancare foarte interesate sa ne finanteze, dar si cu institutii de finantare indirecta, cum este leasing-ului financiar. Suntem in foarte avansate negocieri', precizeaza Radu Enache.
A doua etapa este definita in perioada 2008-2009, cand alte cinci hoteluri vor intra in patrimoniul societatii. „Este posibil sa ne extindem cu mai multe hoteluri. Tatonam sectiune de doua stele, conceptul de Continental Express sau, daca ajungem la o intelegere cu grupul Accor, vom promova conceptul lor, Etap', sustine omul de afaceri.
Pe cele doua brand-uri, Ibis si Etap, Continental are exclusivitate in Romania, exprimata nu printr-un document juridic, ci prin dreptul primului refuz. Grupul francez nu s-a implicat insa in finantarea unor noi unitati.
Exista, e drept, o conditie pusa de romani, ca pentru fiecare hotel pe care francezii il iau in management, acestia sa puna la dispozitie companiei Continental o suma modica, pe un credit subordonat. „Acum ar vrea foarte tare sa participe intr-un fel sau altul, sa intre in schemele de finantare.
Spre sfarsitul lunii o sa avem discutii in care vom analiza oportunitatea unei asemenea abordari', recunoaste Radu Enache. „Acum, intr-o zi buna, incasarile lantului Continental se ridica la circa 150.000 de euro', precizeaza Daniel Enache.
Continental nu este de vanzare. Inca
Chiar daca a primit mai multe oferte din partea unor grupuri interesate de afacerea Continental, Radu Enache nu vrea sa vanda. Spune ca nu a terminat ce are de facut. In urmatorii doi ani, noile hoteluri vor invarti si mai tare morisca afacerilor. „Adaugam aproape 500 de camere. Asta face ca EBITDA sa creasca de circa 2,5 ori, iar profitul de 1,6 ori', calculeaza presedintele grupului.
Pe viitor, principalele preocupari ale companiei vor ramane in zona turismului de afaceri. Familia Enache considera ca turismul estival nu este o inca o oportunitate pentru afacerile Continental. „Am cumparat hotelul Geizer din Brasov si peste circa doi ani vom face prima investitie acolo.
Dar nu cred in turismul de agrement pe teritoriul tarii, atata vreme cat romanii dau navala sa iasa peste granite. Aici nu avem infrastructura si nici posibilitatile de distractie pe care le au in strainatate', recunoaste Radu Enache.
Continental Hotels a incheiat primele sase luni cu un profit net de 106,8 miliarde lei, cheltuielile totale ajungand la 248,9 miliarde lei. Veniturile din cazare au reprezentat 63% din incasarile totale.
„Pana la sfarsitul anului cred ca ne vom inscrie in bugetul planificat, de circa 23 milioane euro in venituri, cu un profit de 6 milioane euro', a conchis presedintele lantului hotelier Continental.
Sursa : Saptamana Financiara, 19 septembrie 2005.
' -
Reanalizarea contractului Petrom-OMV induce riscuri de tara
Adevarul SNP
___
Se pare ca, prin interventiile sale intempestive, presedintele Traian Basescu tocmai a anulat decizia Consiliului Concurentei de a amenda Petrom-OMV cu 30 milioane de euro pentru abuz de piata dominanta. Traian Basescu denigrea-za o privatizare care s-a facut pe baza unei legi, votate in unanimitate de parlament. Inclusiv de partidul pe care Traian Basescu il conducea in toamna. In context, analistii se tem ca interventia presedintelui va aduce Romaniei prejudicii de fond pe termen lung. Dupa acestia, investitorii pot fi pusi pe fuga, iar daca vor veni, vor negocia la sange riscul de tara instabila.
Contractul, votat de intregul Parlament
'Nu poate fi reziliat contractul dintre OMV si statul roman. Ne dau austriecii in judecata si castiga. Este un acord intre doua parti si nu poate fi facut public decat cu acordul OMV', sustin surse din apropierea echipei de negociatori. Contractul a trecut prin parlament, unde a fost votat in unanimitate.
Deci, privatizarea Petrom s-a facut pe baza de lege. Unde au fost cei care il denigreaza astazi? se intreaba aceleasi surse.
Dan Barbulescu, actionar minoritar al Petrom, sustine ca si contractul cu OMV poate fi reziliat, ca orice contract, dar cu despagubiri. 'Daca OMV a incalcat prevederile contractuale si a creat prejudicii, atunci statul poate castiga. Dar si daca statul incearca sa-i impuna OMV taxe pe profit, austriecii castiga', declara Barbulescu. Acesta mai sustine ca respectivul contract poate include vicii de forma in privinta concesiunilor petroliere, vicii pe care avocatii OMV le-au scapat din vedere. Aceste vicii ar putea fi, in schimb, cunoscute de presedintele Basescu. 'Viciile nu sunt neaparat in contract. Contractul e perfect. Dar pe langa el mai sunt alte 60 de contracte. Pe acestea, OMV nu a reusit sa le curete', mai sustine Dan Barbulescu. Analistul Adrian Moraru, din cadrul Institutului pentru Politici Publice, sustine ca o renegociere ar putea fi posibila, dar nu o reziliere.
'In orice situatie insa Romania va avea de pierdut. Viitorii investitori isi vor include in contract toate riscurile de tara instabila.
Toti vor gandi ca negociaza cu un guvern, dar ca vor fi reziliati de urmatorul guvern', declara Adrian Moraru.
Consiliul ConcurenTei urma sa amendeze OMV
Surse oficiale apropiate Consiliului Concurentei ne-au declarat, ieri, ca aceasta institutie urma sa amendeze OMV cu 30 milioane de euro.
'Inca din aprilie, Consiliul Concurentei monitoriza evolutia preturilor la carburantii comercializati de OMV. Analiza era finalizata, iar Consiliul Concurentei urma sa-si faca datoria. Dar dupa interventia presedintelui Basescu, OMV a scazut de doua ori pretul benzinei si al motorinei. In aceasta situatie, decizia Consiliului Concurentei a fost anulata din start', sustine sursa autorizata.
Sursa: Adevarul, 19 septembrie 2005.'
16.09.2005
-
Zentiva ataca regiunea balcanica prin Sicomed
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Compania farmaceutica Zentiva din Cehia a finalizat acordul privind achizitia unui pachet de aproape 51% din actiunile producatorului de medicamente Sicomed Bucuresti detinut de vehiculul de investitii Venoma Holdings, tranzactia ridicandu-se la aproape 102 milioane de dolari (78 mil. euro). Cehii vor face o oferta de cumparare la Bursa si pentru restul de 49% din actiuni.
Preluarea integrala a Sicomed ii va costa pe cehi 200 de milioane de dolari.
'Planurile noastre pentru Sicomed prevad crearea unei platforme de crestere zonala, care sa influenteze pozitiv rezultatele Zentiva in regiune', a afirmat Peter Bergquist, managerul zonal al Zentiva. El spune ca unul din motivele care au stat la baza deciziei de preluare a Sicomed este reteaua extinsa de distributie la care are acces compania romaneasca. 'Distributia este un factor cheie pe piata farmaceutica din Romania, iar Sicomed mentine relatii puternice cu distribuitorii-cheie din piata. Prin unirea unitatilor comerciale vrem sa cream una dintre cele mai puternice forte de teren pe piata din Romania', a mai spus Bergquist. Pe de alta parte analistii cred ca pretul mare platit de cehi isi are explicatia in Gerovital, unul din cele mai cunoscute medicamente de export ale Romaniei.
Referitor la planurile de delistare a companiei, Bergquist a precizat: 'Intentionam sa ajungem la o participatie de 100% in cadrul Sicomed'. Depasirea unui prag de detinere de peste 95% din actiunile unei companii da posibilitatea delistarii acesteia de pe Bursa de Valori Bucuresti. 'Este o tranzactie de succes. Sicomed este o companie care va avea un cuvant de spus pe piata europeana', a declarat pentru Ziarul Financiar Mihalis Madianos, presedintele Consiliului de Administratie al Sicomed si director de investitii al Global Finance, care administreaza mai multe fonduri de investitii cu operatiuni in regiune. Venoma este detinuta de Global Finance si Fondul Roman Post Privatizare-GED Capital.
Compania va lansa si o oferta publica de preluare a restului actiunilor de pe piata la un pret cel putin egal cu cel platit pentru Venoma( 0,47 dolari pe actiune- 1,395 lei). Detineri semnificative la Sicomed mai au SIF Muntenia - 12% si SIF Oltenia -10,14%. La Bursa ultimul pret de tranzactionare a fost de 1,10 lei.
Zentiva a inceput discutiile pentru achizitia Sicomed Bucuresti la inceputul lunii august, negocierile desfasurandu-se rapid, spun surse apropiate afacerii. Global Finance si GED Capital isi impart in mod egal actiunile Venoma Holdings, vehicul de investitii care detinea circa 51% din actiunile Sicomed, si care a intrat in afacere la finele anului 1999. Fiecare dintre cele doua fonduri va incasa aproximativ 50 mil. $, ceea ce inseamna un exit foarte bun pentru fiecare dintre ele, spun unii analisti, avand in vedere ca investitia lor a fost de aproximativ 11 mil. $. Zentiva a fost asistata la achizitia Sicomed de catre banca de investitii Merrill Lynch in timp ce banca olandeza ABN Amro a asigurat consultanta pe partea de vanzare. Consultanta juridica a tranzactiei a fost asigurata de catre doua dintre cele mai mari firme de avocatura din lume - americanii de la White & Case, care alaturi de casa de avocatura Tuca & Asociatii, au asistat Zentiva, in timp ce biroul local al firmei britanice Linklaters a fost cooptat de catre vanzator.
Zentiva a mai achizitionat in august 2003 producatorul slovac Slovakofarma, iar in ultimii doi ani si-a extins reteaua de vanzari in Polonia si in Rusia. Actionarul majoritar al Zentiva este fondul american de investitii Warburg Pincus. Preluarea Sicomed de catre Zentiva reprezinta cea mai importanta investitie strategica a unei companii straine pe piata farmaceutica romaneasca, din punctul de vedere al valorii.
Sursa : Ziarul Financiar, 16 septembrie 2005.
' -
Conflictul de la Azomures, aproape de final
Curierul National
___
Conflictul de la combinatul 'Azomures' din Tg. Mures se apropie de final, dupa ce majoritatea salariatilor societatii a optat pentru acceptarea ofertei patronatului de stingere a conflictului.
Potrivit liderului sindicatului 'Alternativa 2002', Maria Dandarau, majoritatea angajatilor a optat pentru renuntarea la cresterea salariala initiala in favoarea acodarii tichetelor de masa si a celorlalte oferte facute de patronat. Astfel, in urma negocierilor dintre reprezentantii sindicalistilor si patronat s-a cazut de acord in legatura cu acordarea primelor de Ziua Chimistului si de sarbatori, asa cum prevede si Contractul Colectiv de Munca. De asemenea, se vor acorda si tichetele de masa, retroactiv, a mai precizat Dandarau. In ceea ce priveste majorarea salariala, aceasta va fi posibila doar in functie de profitul societatii. Astfel, daca Azomures va incheia anul cu un profit mai mic de 500.000 de dolari, o treime din suma va fi directionata catre marirea salariala. Daca profitul va fi cuprins intre 500.000 si 1.500.000 de dolari, 500.000 vor fi repartizati maririi salariale, iar in cazul in care profitul societatii va depasi suma de 1.500.000 de dolari, o treime din bani vor fi alocati cresterii salariale.
Sursa: Curierul National, 16 septembrie 2005.' -
Ispita romaneasca: BCR si CEC, laolalta
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
'Erste Bank', 'National Bank of Greece' si 'Dexia' se bat pe doua fronturi. Toate cele trei banci s-au inscris atit in competitia pentru Banca Comerciala Romana (BCR) cit si in procesul de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC).
Reprezentantii celor trei banci au aceeasi motivatie puternica: intrarea pe piata bancara de la noi, care reflecta un potential mare de crestere.
Andreas Treichl, director general 'Erste Bank', ne-a declarat ca institutia pe care o conduce este foarte interesata in patrunderea pe piata bancara din Romania. Domnia sa ne-a explicat ca ambele banci scoase la privatizare reprezinta o sansa ca sa isi atinga aceasta tinta. 'Erste Bank' va exploata orice oportunitate existenta ca sa intre pe piata romaneasca, a adaugat directorul general 'Erste Bank'. Domnia sa adaugat: 'Noi privim investitia intr-o tara ca un angajament pe termen lung. Nu vrem sa intram pe o piata pentru a transforma o banca intr-o institutie profitabila si apoi sa o vindem. O data intrati pe piata, banca va deveni membra a grupului nostru. In opinia domnului Treichl, transformarea bancilor aflate in trecut in proprietatea statului in leaderi de piata este un un proces dur.
Stephane Vermeire, director al departamentului de dezvoltare din cadrul 'Dexia Bank', ne-a declarat ca banca din Benelux este puternic dedicata obiectivului de a intra pe piata din tara noastra. Domnia sa adaugat ca 'Dexia Bank' doreste sa isi maximizeze sansele pentru a dobandi o pozitie puternica pe piata romaneasca, iar BCR si CEC constituie o intrare pe piata locala.
Takis Arapoglou, director general 'National Bank of Greece', a declarat ca perspectivele de crestere pe care le arata piata de la noi au condus la formarea unui interes sporit atit pentru BCR cit si pentru CEC. Domnul Arapoglou a declarat ca banca elena nu ar cumpara si BCR si CEC, chiar daca resursele financiare le permit acest lucru.
Din contra, Stephane Vermeire ne-a declarat ca 'Dexia Bank' ar prelua ambele banci, daca este posibil. Domnia sa a adaugat ca este foarte greu sa ne spuna care dintre cele doua banci este preferata, avind in vedere ca sint in plin proces de evaluare cu amindoua. BCR are avantajele sale prin faptul ca pe linga activitatea de retail, este puternic dezvoltata si pe segmentul de corporate, un aspect strategic pentru Dexia, ne-a explicat domnul Vermeire. CEC are insa o retea impresionanta de sucursale, ceea ce se potriveste perfect obiectivului 'Dexia' de a avea acces si a oferi servicii pentru comunitatile rurale si intrprinderile mici si mijlocii (IMM).
Directorul general 'Erste Bank' ne-a declarat ca ambele banci romaneasti se potrivesc profilului bancii austriece. Domnia sa a motivat aceasta prin faptul ca pe de o parte CEC este la fel ca si 'Erste Bank' o casa de economii si consemnatiuni. Pe de alta parte, BCR este asemenea bancii austriece o institutie financiara care deserveste toata gama de clienti cu produse, variind de la imprumuturile imobiliare, pina la fonduri de pensii si leasing. Andreas Treichl a mai adaugat ca BCR si 'Erste Bank' au un profil asemanator prin prisma portofoliului de credite (60% este destinat companiilor mari si IMM-urilor si 30% - 35% pe segmentul de retail).
'National Bank of Greece' ocupa totusi o pozitie diferita fata de celelalte doua banci, intrucit este deja prezenta pe piata de la noi prin 'Banca Romaneasca', al carei actionar majoritar este. De altfel, domnul Arapoglou a explicat ca, in cazul in care NBG nu va achizitiona nici una din cele doua banci, se va dezvolta organic prin banca pe care o detin deja.
Sursa: Bursa, 16 septembrie 2005.'
15.09.2005
-
Socep garanteaza ca va atinge indicatorii bugetati
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Conducerea operatorului portuar Socep Constanta este optimista in privinta atingerii nivelurilor bugetate pentru acest an, in pofida faptului ca in primul semestru al anului rezultatele companiei au fost mult mai slabe decat cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut. Socep si-a bugetat pentru 2005 un profit net de 2,3 milioane de lei (0,6 milioane de euro), de doua ori mai redus decat profitul de anul trecut, dar totusi in crestere importanta fata de rezultatul din primul semestru. La finalul primelor sase luni ale anului, compania a obtinut un profit net de 0,49 milioane de lei (135.000 de euro), de aproape 11 ori mai redus in lei fata de rezultatul din perioada ianurie - iunie din 2004. In acest an, compania spera sa realizeze o cifra de afaceri de 46 milioane de lei (peste 12 milioane de euro).
'Suntem siguri ca vom reusi sa atingem nivelul de profit bugetat. Din iulie am inceput sa ne redresam, iar in august am obtinut un profit de 0,7 - 0,9 milioane de lei (peste 0,2 milioane de euro - n.red.)', a comentat Petrica Valcu, directorul general al Socep. El a mai adaugat ca increderea in atingerea indicatorilor din buget se datoreaza rezultatelor obtinute pana in prezent in urma aplicarii programului de restructurare si de economisire a fondurilor derulat la Socep. 'Tot ce e cheltuiala ineficienta a inceput sa dispara, am derulat un regim strict de economii si totodata am realizat o organizare mai buna a productiei si a muncii care a condus la cresterea productivitatii cu 15% fata de situatia de la inceputul anului', a precizat Valcu.
De asemenea, in cadrul pogramului de restructurare, Socep a renuntat de la inceputul anului, prin pensionari si disponibilizari, la 200 de persoane. La finalul lui 2004, compania avea peste 900 de salariati. In urma acestor disponibilizari, conducerea Socep se asteapta la o reducere a cheltuielilor cu personalul cu 15%.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 septembrie 2005.
' -
Rompetrol e pe cale sa castige un contract major in Irak
HotNews.ro RRC
___
Anuntul privind stergerea datoriei Irakului fata de Romania (cifrata la 2,7 miliarde dolari plus dobanzile aferente) a venit ca din senin, la jumatatea lunii august. Desi nu face parte din Clubul de la Paris, ai carui membri au decis in unanimitate stergerea a 80% din datoriile Irakului, Romania a luat si ea aceasta decizie, la jumatatea lunii august.
De ce? Motivele si modul in care s-au purtat negocierile sint necunoscute.
Singurul lucru cert in acest moment este participarea Rompetrol Well Services la o licitatie importanta in Irak, precum si cumpararea de catre Irak a 100 de tractoare de la UT Brasov, dezvaluita de ambasadorul irakian la Bucuresti.
Irakul, deschis pentru romani dupa stergerea datoriei
Si reprezentantii Guvernului, si Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor si negociatorul roman al acordului, au refuzat sa raspunda intrebarilor Hotnews.ro pe aceasta tema.
Ionut Popescu, ministrul Finantelor la acea data, ne-a declarat ca nu stie nimic despre acel acord, sustinind ca Dragos Neacsu e singurul care poate vorbi despre avantajele obtinute de Romania.
O idee despre aceste avantaje ne-a dat-o ambasadorul Irakului la Bucuresti, Excelenta sa Adel Murad, care a declarat pentru Rompres ca 'Romania este primul stat din afara Clubului de la Paris, care a luat decizia importanta de a anula 80 la suta din datoriile Irakului, iar aceasta decizie nu face decat sa impulsioneze autoritatile de la Bagdad catre o mai larga deschidere catre Romania'.
Rompetrol, cu un picior in nordul Irakului
Rompetrol Well Services (fosta Petros SA), o firma din grupul Rompetrol, este foarte aproape de a deveni subcontractor al unui firme turco-americane pe un camp petrolifer din Kurdistanul irakian. Rezultatul licitatiei va fi cunoscut la sfarsitul lunii septembrie a.c.
Vineri, 2 septembrie, ambasadorul irakian la Bucuresti a declarat, pentru Rompres, ca 'in urma cu o saptamana o firma romaneasca a obtinut un caiet de sarcini pentru a activa intr-un nou camp petrolifer', lasind sa se inteleaga, conform Rompres, ca este foarte probabil ca firma romaneasca sa obtina acest contract.
In contextul stergerii de catre Romania a 80% din datoria Irakului, ambasadorul a mai spus ca, 'in ceea ce priveste datoria restanta, Irakul va deschide portile firmelor romanesti pentru a repune in functiune masina irakiana de petrol'.
Imediat dupa afirmatia ambasadorului irakian, Excelenta Sa Adel Murad, reporterii HotNews.ro au contactat Ambasada pentru a solicita numele firmei romanesti invocata in interviul acordat Rompres.
Reprezentanta Ambasadei, Violeta Adam, ne-a declarat ca ambasadorul nu poate nominaliza firma.
Conducerea Rompetrol a confirmat ca, intr-adevar, este vorba despre Rompetrol, mai precis despre Rompetrol Well Services.
Conform raspunsului primit de la Rompetrol, aceasta ar putea participa, in calitate de contractor al unei companii turco-americane, la lucrarile de explorare a zacamantului Pulkhana, Iraq (zona Kurdistan, in apropierea orasului Al Sulaymaniyah).
'Detalii nu avem nici noi pana cand se finalizeaza discutia si se semneaza un contract, in conditiile in care acesta oportunitate se materializeaza', ne-au mai transmis reprezentantii companiei.
Din surse de incredere, confirmate de surse din cadrul Rompetrol, am aflat ca potentialul partener al Rompetrol Well Services este Pet Oil, un important jucator pe piata turca a petrolului.
Conform Bancii Comerciale Irakiene (Trade Bank of Iraq), Pet Oil a descoperit, in zona Pulkhana, zacaminte de 'milioane de barili de petrol'.
Istoria contractului semnat de Pet Oil - pentru care Rompetrol Well Services ar putea fi subcontractor - incepe in ianuarie 2003, cind presedintele Pet Oil a semnat un acord cu liderul kurzilor din nordul Irakului si cu presedintele de atunci al tarii, Jalal Talabani.
Dupa ce si-a inceput activitatea in zona, Pet Oil a decis sa-si atraga un aliat, o companie americana de marime medie, al carei nume este secret, cu care a impartit in mod egal investitia si eventualele profituri.
'Chiar daca am utiliza toate fondurile de care dispune, nu am putea suporta in totalitate costurile. Ca urmare, am gasit o companie americana si i-am propus un parteneriat egal', a explicat Guntekin Koksal, proprietarul Pet Oil.
Conform Trade Bank of Iraq, este de asteptat ca petrolul sa fie extras in zona de la o adincime de 2.000 - 2.400 metri.
'Miliardarul rosu'
Conform publicatiei grecesti 'Reporter', Pet Oil, al carei proprietar este Guntekin Koksal, a fost singura companie din Turcia care a avut contracte in URSS in anii '70. Guntekin Koksal a colaborat foarte bine cu rusii. El a fost supranumit 'Miliardarul Rosu' din cauza relatiilor sale comerciale cu Uniunea Sovietica.
Desi si-a inceput cariera in domeniul constructiilor, Guntekin Koksal s-a facut cunoscut in afacerile cu petrol. A lucrat in mai multe departamente ale firmei de stat Turkish Petroleum Corporation (TPAO) din 1959 pina in 1974.
Dupa ce a parasit TPAO, a intrat din nou in afaceri din domeniul constructiilor si in turism. In 1990 si-a infiintat propria companie, Pet Oil.
In acelasi an, cu sprijinul presedintelui turc Turgut Ozal, Pet Oil a obtinut un contract de exploatare a unor cimpuri petrolifere din Azerbaidjan.
Mai apoi, si-a extins operatiunile si in Kazahstan. Guntekin Koksal si-a vindut actiunile din Azerbaidjan si mai apoi pe cele din Kazahstan, concentrindu-se pe rezervele de petrol din nordul Irakului.
Sursa: HotNews.ro, 14 septembrie 2005.'
Pagina