09.01.2007
-
Patriciu: Rompetrol merge la sigur in cursa pentru compania petroliera sarba NIS
NewsIn RRC
___
Rompetrol anticipeaza ca va castiga licitatia pentru privatizarea companiei petroliere Naftna Industrija Srbije (NIS), mizand pe similitudinile dintre cele doua societati si pe un pret foarte bun pe care il va oferi, a declarat, luni, agentiei NewsIn, presedintele grupului, Dinu Patriciu.
'Intre cele doua companii (Rompetrol si NIS, n.red.) exista niste sinergii care ne califica sa achizitionam noi societatea', a spus Patriciu. El a reluat argumentele de similitudine expuse si intr-un comunicat al companiei remis luni agentiei NewsIn. Astfel, atat rafinaria Petromidia, cat si cea din Pancevo, detinuta de NIS, au acces direct la Dunare, ceea ce face posibil schimbul de produse si subproduse petroliere si ofera rafinariei sarbe o cale de a accede pe pietele de export. Mai mult, cea de-a doua rafinarie a grupului NIS, de la Novi Sad, are caracteristici apropiate de Vega Ploiesti, cu un potential deosebit pentru realizarea de produse chimice de nisa. In acelasi timp, din punctul de vedere al distributiei, rafinaria de la Pancevo este producatorul ideal pentru a alimenta piata din Vestul Romaniei.
Patriciu a mai aratat ca, fiind 'singura companie petroliera ramasa neprivatizata in Balcani', NIS reprezinta o prima tinta pentru Rompetrol. Intrebat ce alta tinta ar mai putea avea grupul in Europa in cazul in care nu va prelua NIS, omul de afaceri a spus ca niciuna, deoarece este sigur ca Rompetrol va cattiga licitatia.
Dinu Patriciu considera ca structura similara a Rompetrol si NIS va determina guvernul sarb sa prefere grupul sau in fata unor competitori ca OMV sau MOL.
'Sunt determinat. Noi participam la aceasta licitatie ca sa castigam', a mai spus presedintele Grupului Rompetrol. El a anticipat ca procesul de privatizare al NIS se va finaliza in maximum sase luni.
The Rompetrol Group NV (TRG) a anuntat, luni, printr-un comunicat de presa, ca a inaintat autoritatilor sarbe o scrisoare in care isi exprima intentia de a participa la privatizarea companiei Naftna Industrija Srbije.
Potrivit comunicatului, remis agentiei NewsIn, 'NIS este un obiectiv care se incadreaza politicii grupului de extindere regionala, prin constructia unui pod intre Estul bogat in resurse si Vestul Europei, ale carui nevoi energetice cresc semnificativ. Activitatile Grupului Rompetrol, care se intind din regiunea Marii Caspice si a Marii Negre pana in zona de vest a Marii Mediterane, vor continua sa se dezvolte pe aceasta axa strategica pentru Romania si Europa'.
Compania petroliera NIS Serbia detine rafinarii la Pancevo, Novi Sad si Belgrad.
Sursa: NewsIn, 8 ianuarie 2007.' -
Transferul OPSPI la AVAS blocheaza privatizarile
Gardianul
___
Privatizarea microhidrocentralelor din cadrul Hidroelectrica este blocata, neexistand un organism care sa se ocupe de privatizarile din societatile subordonate MEC, dupa transferul OPSPI la AVAS, au declarat, ieri, surse din Hidroelectrica, citate de NewsIn. „Trebuia sa scoatem la privatizare 16 microhidrocentrale la inceputul lui decembrie, dar nu s-a mai putut realiza acest lucru din cauza transferului OPSPI la AVAS. Asta pentru ca, pana acum, cei de la OPSPI se ocupau de privatizarile societatilor din subordinea ministerului, iar acum, dupa ce Oficiul a trecut la AVAS, nu mai are cine sa duca la final aceasta sarcina“, au explicat sursele. In situatia celor de la Hidroelectrica se afla toate societatile din subordinea MEC ale caror filiale trebuie privatizate, cum ar fi Termoelectrica. Potrivit angajamentelor luate de Romania in fata CE, pana la sfarsitul acestui an, Hidroelectrica trebuie sa privatizeze toate cele 150 de microhidrocentrale functionale pe care le are in proprietate, din care au fost privatizate deja 70.
Sursa: Gardianul, 9 ianuarie 2007.
08.01.2007
-
Oltchim trebuie sa ceara 63,35 mil. euro de la minoritari
ZF RO - FONDURI MUTUALE OLT
___
Actionarii minoritari trebuie sa aduca 63,35 mil. euro in cadrul majorarii de capital pe care combinatul chimic Oltchim o va derula, potrivit legii, dupa ce statul va reintra in posesia unor creante asupra companiei in valoare de 72,5 mil. euro.
Minoritarii vor putea subscrie, la valoarea nominala, circa 15 actiuni noi pentru fiecare actiune. Potrivit legii, AVAS va redeveni creditor al societatii, iar ulterior Oltchim urmeaza sa isi majoreze capitalul prin conversia in actiuni a creantei. Reprezentantii statului au mai decis in 2003 majorarea capitalului Oltchim cu datoriile de 95 milioane de dolari, fara insa a da dreptul actionarilor minoritari sa isi mentina cotele detinute in cadrul companiei.
Decizia de atunci a statului a determinat principalii minoritari sa atace in instanta hotararea.
De aceasta data, statul va acorda minoritarilor dreptul de preferinta, care vor putea subscrie la valoarea nominala a titlurilor, pentru a-si putea pastra cotele detinute inainte de majorarea din 2003. Actiunile ramase nesubscrise vor fi ulterior vandute pe piata de capital, la valoarea de la Bursa, intr-un interval de 60 de zile de la expirarea perioadei de subscriere.
'Vom face majorarea de capital dupa ce legea intra in vigoare. Saptamana urmatoare, legea urmeaza sa fie promulgata', a declarat pentru ZF Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.
'Se face aceasta majorare in ideea capitalizarii societatii. Presupunand ca nu se facea si se revenea la situatie dinainte, nu se poate ca o societate de talia Oltchim sa aiba un capital social de doar 12 milioane de dolari. Era normal sa se faca o capitalizare a societatii, care e conform legii si e agreata si de UE, deoarece statul se comporta ca un actionar privat prudent si investeste intr-o societate care e pe profit, nu pe pierdere', a mai spus Roibu. Potrivit directorului Oltchim, dupa majorarea capitalului, societatea va deveni mai atractiva in fata bancilor, pentru a putea atrage resursele de care are nevoie in vederea dezvoltarii productiei.
'O data cu intrarea in UE, dispar o serie de taxe vamale, ingradiri si vor rezista doar companiile care pot lucra cu costuri reduse si capacitati de productie importante. De aceea noi ne dorim sa marim capacitatea de productie la o serie de produse, care sunt cautate pe piata europeana', spune Roibu.
Oltchim se asteapta in 2007 la o crestere cu 20-25% a cifrei de afaceri, dupa ce anul trecut societatea a avut afaceri de 600 milioane de dolari (circa 461 milioane de euro), cu 20% mai mari fata de 2005, potrivit reprezentantilor companiei.
Anularea majorarii de capital din 2003 va insemna reducerea participatiei statului de la 95,7% la circa 53,2%. Concomitent, participatiile actionarilor minoritari vor creste de circa 11 ori, cei mai importanti minoritari fiind fondul de investitii Lindsell si SIF Oltenia, cu detineri de 13% si, respectiv, 8%.
In conditiile acestor detineri, Lindsell ar trebui sa aduca in viitoarea majorare de capital circa 60 milioane de lei (17,7 milioane de euro), iar SIF Oltenia - 36,9 milioane de lei (10,9 milioane de euro), pentru a-si pastra participatiile. Lindsell a inceput sa vanda de anul trecut din actiunile detinute.
'Nu s-a luat inca o decizie asupra faptului daca vom subscrie pentru a ne mentine participatia la Oltchim. Nu e o problema de lichiditati din partea noastra, problema e daca merita sa investim la aceasta societate', a declarat Florin Buzatu, membru in consiliul de administratie al SIF Oltenia.
'Nu am prea avut multe beneficii de pe urma participatiei la Oltchim. Iar cand facem o investitie mai trebuie sa vedem si cam care e perioada de recuperare a banilor investiti', a mai spus Buzatu.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2007.' -
Norocosii castigatori la Bursa trebuie sa-si plateasca impozitele
Realitatea Romaneasca
___
Castigurile din tranzactiile bursiere efectuate in 2006 vor fi impozitate cu 16%, daca investitorii detin actiunile respective de mai putin de un an. Acestia au obligatia sa achite contravaloarea impozitului pana la 25 ianuarie la trezoreriile din raza de domiciliu, iar pana la 15 mai trebuie sa depuna declaratia fiscala aferenta castigurilor. Tot pana la aceeasi data, indiferent ca au inregistrat pierderi sau castiguri din tranzactii cu titlurile de valoare, altele decat actiunile primite cu titlu gratuit in cadrul programului de privatizare in masa, toti investitorii au obligatia de a intocmi si depune o declaratie privind profiturile sau pierderile, conform articolului 83 din Codul Fiscal valabil pentru 2006. Scutiti de impozit vor fi investitorii care au inregistrat castiguri in 2006 pe baza unor titluri detinute pe o perioada mai mare de 365 de zile, intrucat acesta a fost retinut si achitat de catre societatea intermediara.
Si asta pentru ca, conform articolului 67 din Codul Fiscal, in cazul castigului din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, care au fost dobandite si instrainate intr-o perioada mai mare de 365 de zile, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor.
Termenul de virare a impozitului este, in acest caz, pana la 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Nici investitorii care au obtinut pierderi din transferurile de valori mobiliare efectuate in cursul lui 2006 nu au obligatia de a plati impozit.
Fisa de portofoliu, prin posta
Investitorii care vor trebui sa plateasca impozit o vor face pe baza fisei de portofoliu care va fi transmisa de catre compania intermediara prin posta la domiciliul mentionat in contractul de intermediere. Fisa de portofoliu va fi transmisa cel putin pentru cei care au derulat tranzactii la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in 2006. Pentru clientii care au derulat tranzactii la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu (BMFMS), fisa de portofoliu se va transmite intr-o scrisoare separata. Aceasta dupa ce BMFMS va finaliza o aplicatie informatica ce va permite prezentarea fisei.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 8 ianuarie 2007. -
Gheorghe Calburean controleaza pachetul majoritar la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital
Adevarul DAFR
___
Omul de afaceri Gheorghe Calburean controleaza din nou, direct si prin alti actionari, pachetul majoritar de actiuni la Dafora Medias, in urma unei majorari de capital, modificarile fiind in curs de inregistrare la registrul actionarilor. Calburean a vandut, in perioada 24 noiembrie-19 decembrie 2006, 17,17 milioane de actiuni, reprezentand 51,83% din capitalul Dafora, direct sau prin alti actionari. El intentioneaza insa sa detina controlul asupra companiei. 'Voi mentine in permanenta pachetul majoritar in SC Dafora S.A, iar banii rezultati din vanzarea actiunilor se vor intoarce in societate pentru dezvoltare. In prezent, nu mai am planuri pentru vanzarea altor actiuni. Scopul acestei vanzari a fost de a asigura resursele financiare de care are nevoie grupul', a declarat Calburean intr-un comunicat. Adunarea Generala a Actionarilor Dafora a decis, in septembrie, majorarea capitalului social prin aport in numerar cu 5,9 milioane de lei, la 9,2 milioane de lei. Cotatia actiunilor Dafora, listate pe piata Rasdaq, a urcat de peste sase ori in 2006, de la 0,4 lei in decembrie 2005 la 2,5 lei.
Sursa: Adevarul, 8 ianuarie 2007.
'
05.01.2007
-
Patriciu vaneaza Petromul sarbesc
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetului de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia, au declarat pentru ZF surse de pe piata.
The Rompetrol Group, cu afaceri anuale de circa 6 mld. $ (5 mld. euro), intra in lupta pentru achizitia pachetului scos la vanzare la NIS (Nafta Industrija Srbije), compania din Serbia fiind printre ultimele active petroliere aflate sub controlul statului in Europa de Sud - Est. NIS este astfel o tinta naturala pentru jucatorii de talie regionala precum OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) sau Rompetrol.
Seful PKN Orlen a anuntat saptamana aceasta, citat de Reuters, ca este interesat de privatizarea NIS in contextul expansiunii in regiune.
Statul sarb anunta anul trecut ca vrea sa vanda un pachet de 25% din NIS catre un investitor strategic, pentru care se astepta sa incaseze circa 300 mil. $ (250 mil. euro), potrivit presei internationale. Ultimele informatii de pe piata indica faptul ca tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control in companie, de circa 37%. Restul actiunilor ar urma sa fie impartite de catre guvernul Serbiei, aproximativ 35%, fonduri de pensii si alti investitori, sustin sursele citate.
Reprezentantii grupului Rompetrol nu au dorit sa comenteze pe marginea acestui subiect.
Grupul lui Dinu Patriciu, cu activitati in circa 13 tari din Europa, vizeaza in strategia sa de expansiune sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco - spaniola a Atlanticului, cele doua motoare de dezvoltare ale businessului sau petrolier.
NIS ar fi un prim pas in aceasta directie de dezvoltare, compania petroliera din Serbia avand un portofoliu puternic in downstream, cu rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad, conform datelor de pe site-ul companiei.
O alta companie romaneasca, Cuprom, a castigat la finele anului trecut licitatia de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia, pentru care a facut o oferta in valoare de 400 mil. $ (peste 330 mil. euro).
In vara anului trecut, Patriciu spunea ca este dispus sa atraga fonduri pentru expansiunea grupului Rompetrol prin cedarea unui pachet de 10 - 35% din actiunile The Rompetrol Group catre un investitor. Pentru acest demers, Rompetrol a mandatat deja banca de investitii Morgan Stanley.
Printre cele mai importante active ale grupului Rompetrol se numara rafinaria Petromidia de la Marea Neagra si compania franceza Dyneff. Rompetrol Rafinare, compania care opereaza Petromidia, avea ieri o capitalizare bursiera de 588 mil. euro la pret de 0,0942 lei pe actiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 ianuarie 2007. -
Romania si Bulgaria - tinte atractive pentru investitorii straini
Gandul
___
'Credem ca titlurile romanesti vor mai aduce profituri bune in urmatorii unul sau doi ani, dar cele bulgaresti si-au epuizat potentialul' - Koon Chow, departamentul de strategie al Barclays Capital
Romania si Bulgaria vor fi in continuare tinte atractive pentru investitii straine, desi activele din cele doua state sunt printre cele mai scumpe dintre tarile emergente, ca urmare a reducerii riscurilor politice dupa aderare, sustine publicatia britanica 'The Telegraph'. 'Pretul activelor a crescut de cinci ori in ultimii cinci ani, perioada in care Romania si Bulgaria au asteptat in anticamera Uniunii Europene. Acum, cand cele doua state sunt in siguranta in clubul in care au adus, la 1 ianuarie, inca 30 de milioane de locuitori, investitorii au inceput sa se intrebe daca este timpul sa caute pajisti mai verzi', se arata in articolul din editia electronica de joi a ziarului.
Potrivit lui Kingsmill Bond, de la departamentul de strategie al Deutsche Bank, preturile activelor din cele doua tari includ deja beneficiile aderarii la UE. 'Aceste doua piete sunt acum printre cele mai scumpe state emergente din lume', a spus Bond.
Romania si Bulgaria au facut eforturi pentru a castiga statutul de piata libera si pentru adoptarea intregului acquis comunitar, comenteaza 'The Telegraph'. Romania a privatizat peste 500 de companii de stat, a vandut 'dinozaurul auto' Dacia catre grupul Renault. 'Nu au mai ramas prea multe companii de vandut, in afara de sistemul de telefonie, doua banci si un post de televiziune. Sute de fabrici vechi au fost inchise, astfel ca sectorul de stat reprezinta doar 30%, mai putin decat Marea Britanie, de exemplu. De asemenea, 97% din terenuri sunt acum in proprietate privata', scrie autorul articolului. Analistii apreciaza insa ca Romania s-ar putea confrunta cu dificultati, pe fondul avansului deficitului de cont curent pana aproape de 10% din Produsul Intern Brut, chiar daca economia creste accelerat.
'Toata lumea este ingrijorata de pericolul supra-incalzirii si de aceea este bine ca investitorii sa fie precauti, deoarece cres?terea nu este liniara. Exista un potential enorm daca privim peste 5-10 ani', a apreciat Halmari. El a adaugat ca aderarea celor doua state la UE a dus la reducerea riscurilor politice. 'Oamenii de afaceri de peste Atlantic sau din Asia stiu acum ca in Romania si Bulgaria drepturile investitorilor sunt respectate. Fondurile alocate statelor din UE vor include acum si cele doua tari', a afirmat Halmari. Koon Chow, de la departamentul de strategie al Barclays Capital, recomanda investitorilor sa evite acum titlurile emise de cele doua tari, intrucat randamentele s-au redus foarte mult. 'Credem ca titlurile romanesti vor mai aduce profituri bune in urmatorii unul sau doi ani, dar cele bulgaresti si-au epuizat potentialul', a apreciat Chow.
Sursa: Gandul, 5 ianuarie 2007.' -
11 companii romanesti, in Dow Jones
Cotidianul ATB BCC BRD IMP RRC SCD SNP TBM TEL TLV
___
Dow Jones Indexes si Wilshire Associates au inclus, la 2 ianuarie 2007, o serie de companii din Romania, Bulgaria si Islanda in indicii Dow Jones Wilshire Global. Astfel, Romania si Bulgaria vor fi luate in considerare in calculul indicilor Dow Jones Wilshire Global Total Market si Dow Jones Wilshire Emerging Markets, iar Islanda va fi inclusa in Dow Jones Wilshire Global Total Market si Dow Jones Wilshire Developed Markets, se arata intr-un comunicat al celor doua companii.
„Includerea celor 11 companii romanesti in indicele Dow Jones Wilshire Global Total Market are un scop pur statistic. Dar ele vor deveni astfel mai interesante pentru investitori“, ne anunta Stere Farmache, director general la BVB.
Indicele Dow Jones Wilshire Global Total Market cuprinde 12.449 de companii din 59 de tari si reflecta evolutia in ansamblu a economiei mondiale. „Investitorii institutionali sint interesati de piete noi pentru a genera randamente si au nevoie de indici, pentru a se orienta“, a declarat, in comunicat, presedintele Dow Jones Indexes, Michael A. Petronella.
De asemenea, trebuie spus ca vor fi disponibili si indici bursieri la nivelul celor trei state. Valoarea de baza a indicilor Dow Jones Wilshire Iceland, Dow Jones Wilshire Bulgaria Index si Dow Jones Wilshire Romania a fost stabilita la 1.000 de puncte, la 31 decembrie 2006.
„Printre cele 11 companii se numara Transelectrica, Banca Transilvania, Biofarm, BRD, Antibiotice, Petrom, Rompetrol Rafinare Constanta. Trebuie sa mentionez ca firmele din Dow Jones World Index nu sint identice cu cele din BET“, sustine Stere Farmache.
Companii romanesti din Dow Jones World:
- Petrom SA
- BRD - Groupe Soci?t? G?n?rale
- Banca Transilvania SA
- Rompetrol Rafinare Constanta
- Banca Comerciala Carpatica SA
- Impact SA Bucuresti
- Antibiotice SA Iasi
- Biofarm SA
- Transelectrica SA
- Zentiva SA
- Turbomecanica SA Bucuresti
Sursa: Cotidianul, 5 ianuarie 2007. -
Magazinul Cocor se transforma in mall de lux
Adevarul COCR
___
Vechiul complex comercial Cocorul, ridicat de comunisti in centrul Bucurestiului, va fi modernizat.
Transformarea va fi spectaculoasa, spune directorul general al magazinului, Constantin Smocot. El precizeaza ca fatada cladirii va fi multimedia, adica va fi un ecran imens pe care se vor putea vedea videoclipuri si reclame. Pana la finalizarea lucrarilor, stabilita la mijlocul anului 2008, planurile de renovare fac deja victime. Din cauza majorarii cu 10% a chiriei, mai multi comercianti din Cocorul au renuntat ieri la afaceri si au lasat spatiile goale.
Renovare de 24 milioane de euro
Lifturi panoramice, parcare pe sase etaje, fatada multimedia si fantani arteziene. Din cutia de metal, asa cum arata astazi magazinul Cocorul, peste un an si jumatate nu va mai ramane nimic. 'Totul va fi schimbat aici: fatada, interiorul si vom avea o parcare mai mare', spune directorul Smocot. El adauga ca inceperea renovarii este programata anul acesta, iar proiectul va costa minimum 24 milioane de euro.
Arhitectul Vlad Simionescu a gandit o fatada multimedia pe care vor fi proiectate videoclipuri si chiar filme, o piateta si fantani, reflectoare care sa indice pozitia magazinului si o parcare de minimum 250 de locuri. 'Dorim sa transformam Cocorul in cel mai luxos complex comercial al Bucurestiului. Vor disparea magazinele cu produse obisnuite, vor aparea cele care vor vinde obiecte de lux', mai spune Smocot.
Dispar standurile cu marfa ieftina
Din cauza viitoarelor modernizari, unele spatii de inchiriat au fost scoase la licitatie. Astfel, cele cu vizibilitate buna au ajuns insa sa se scumpeasca chiar si cu 50%, fapt care i-a nemultumit pe comerciantii cu putere financiara mica. 'Trebuie sa plec de aici, nu-mi mai permit sa platesc chiria, ca au scos la licitatie spatiul si a venit cineva care a dat mai mult', spune unul dintre comercianti, in timp ce impacheta marfa. Preturile chiriilor pornesc de la 80 lei/mp lunar si pot ajunge chiar si la 650 de lei. Pentru depozite se plateste 20 de lei/mp, iar pentru birouri, 40 de lei. 'In aceste sume sunt incluse toate cheltuielile, inclusiv utilitatile', spune directorul magazinului Cocorul, explicand, totodata, ca este cel mai ieftin din acest punct de vedere complex comercial al Bucurestiului.
Sursa: Adevarul, 5 ianuarie 2007.'
04.01.2007
-
Deutsche Boerse prospecteaza piata locala a derivatelor
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Piata germano-elvetiana de produse financiare derivate, Eurex, una dintre cele mai mari din lume, prospecteaza piata romaneasca pentru a gasi oportunitati in domeniul serviciilor de tranzactionare si decontare-compensare pentru produsele financiare derivate.
Eurex este una din cele mai mari piete de produse financiare derivate din lume, cu peste un miliard de contracte tranzactionate anual, fiind operata impreuna de Deutsche Boerse si Swiss Exchange.
Reprezentantii Eurex s-au intalnit anul trecut cu cei ai Bursei Romane de Marfuri (BRM) pentru a discuta o posibila colaborare pentru lansarea unei piete de instrumente financiare derivate.
BRM intentioneaza de mai mult timp sa relanseze piata de produse financiare derivate, dupa ce a pierdut in urma cu cativa ani autorizatia CNVM pentru functionarea acesteia.
Printre cei responsabili de proiectul extinderii Eurex se numara o romanca, Simona Simon, seful departamentului de vanzari din cadrul pietei.
'Ne uitam dupa posibilitati de colaborare, ca parte a strategiei noastre. Am fost de altfel si la Bursa de Valori din Sofia. Suntem foarte flexibili si deschisi la orice posibilitate de colaborare', spune ea. Strategia Eurex prevede extinderea serviciilor financiare pe pietele emergente din Asia si Europa Centrala si de Est.
Eurex detine si casa de compensare Eurex Clearing AG, care ofera servicii post tranzactionare atat pentru produsele tranzactionate pe Eurex, cat si pentru Bursa din Frankfurt si cea din Irlanda. De altfel, discutiile dintre BRM si Eurex s-au referit in principal la oferirea serviciilor de casa de compensare pentru piata de derivate pe care BRM o are in plan.
In Romania exista in prezent o singura piata de produse financiare derivate, cea de la Bursa din Sibiu, in timp ce piata de la Bucuresti se pregateste sa lanseze o alta piata de derivate. Materializarea intentiilor Eurex de a intra pe piata romaneasca ar insemna aparitia unei a treia piete de produse financiare derivate.
'Piata locala va fi cea care va trebui sa decida de cate burse este nevoie', spune Simona Simon.
Aderarea la Uniunea Europeana a celorlalte tari fost-comuniste din Europa Centrala si de Est a coincis de asemenea cu o crestere a interesului operatorilor bursieri vest-europeni pentru bursele din tarile respective.
In mai 2004, odata cu aderarea, un consortiu condus de Bursa de Valori din Viena si HVB Bank (care a fuzionat ulterior cu italienii de la Unicredito) a preluat pachetul majoritar de actiuni al Bursei de valori din Budapesta. Din consortiu au mai facut parte austriecii de la Erste si cei de la Raiffeisen Bank.
Anul trecut a adus o explozie a tranzactionarii contractelor derivate la Bursa din Sibiu, care a inregistrat o crestere de noua ori a valorii contractelor financiare derivate tranzactionate, valoarea acestora ajungand la 2,75 miliarde de euro.
Tot anul trecut, actionarii Bursei de valori Bucuresti si cei ai Bursei din Sibiu nu au reusit sa se inteleaga in privinta fuziunii dintre cele doua piete, aceasta cazand la votul actionarilor. Drept urmare BVB a inceput demersurile pentru lansarea unei piete proprii de derivate, pe care primele tranzactii ar urma sa aiba loc anul acesta.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 ianuarie 2007.'
Pagina