15.09.2005
-
Alro a preluat Alum pentru noua milioane de dolari
Curierul National ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina a preluat compania de alumina Alum Tulcea, valoarea totala a tranzactiei fiind de aproximativ noua milioane de dolari, se arata intr-un comunicat al companiei.
Achizitia Alum Tulcea face parte din strategia de integrare pe verticala aplicata de Marco Industries, proprietarul producatorului de aluminiu. Initial, din grup faceau parte un producator de aluminiu - Alro Slatina, o companie de materiale derivate din aluminiu - Alprom, ultima achizitie aducand in portofoliul Marco Industries si un furnizor de materie prima. 'Tranzactia Alro-Alum s-a facut in conformitate cu reglementarile pietei de capital si a tinut cont de valoarea de piata a producatorului de alumina, fiind chiar superioara acesteia', a declarat vicepresedintele Consiliului de Administratie al Alro, Marian Nastase. Reprezentantul Alro a adaugat ca, in viitor, compania va face o oferta publica de preluare, prin care cei care detin actiuni si vor dori sa le vanda, vor putea obtine un pret mai bun. 'Pretul mai mare platit pentru Alum va face ca interesele actionarilor minoritari sa fie mai bine protejate', a explicat Nastase. In prezent, emisiile de noxe ale Alro si Alprom sunt sub limitele acceptate de Uniunea Europeana.
'La Alum Tulcea exista probleme serioase de mediu, pentru care avem programe la fel de serioase. Acestea ne vor permite sa aducem producatorul de alumina la acelasi nivel, din punct de vedere al respectarilor normelor de mediu, ca si celelalte doua companii', a mai spus Marian Nastase. Investitiile derulate in ultimii trei ani la Alro s-au cifrat la 145 de milioane de dolari. In cursul acestui an sunt derulate programe de investitii tehnologice de 25 de milioane de dolari. Anul trecut, Alro a inregistrat o cifra de afaceri de circa 500 milioane de dolari, in timp ce veniturile operationale au ajuns la 401 milioane de euro. Profitul operational a fost de 41,9 milioane de euro, iar profitul net s-a ridicat la 31,5 milioane de euro.
Sursa: Curierul National, 15 septembrie 2005.'
14.09.2005
-
KPMG: Ofertele publice de vanzare de actiuni se vor inmulti dupa integrarea in UE
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ofertele Publice Initiale de vanzare de actiuni (OPI) vor inregistra o evolutie spectaculoasa in viitorul apropiat, cu toate ca acum se afla inca intr-un stadiu incipient de dezvoltare in Romania, releva un studiu al KPMG, una din cele mai mari companii din lume in servicii de consultanta si audit. Cresterea interesului companiilor in ceea ce priveste listarea pe piata de capital este legata in principal, spun reprezentantii KPMG, de apropierea momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, care va insemna automat ca societatile romanesti vor avea nevoie de mai multe resurse financiare pentru a putea face fata competitiei de pe piata europeana. 'Este mult mai ieftin sa atragi finantare de pe piata de capital decat sa apelezi la o banca pentru a face rost de banii necesari pentru cresterea companiei', a spus Victor Kevehazi, senior partner al KPMG in Romania.
Chiar daca listarea la bursa este considerata a fi un proces de durata si extrem de solicitant, reprezentantii KPMG sustin ca avantajele obtinute in urma listarii depasesc cu mult dezavantajele si costurile pe care acest proces le implica. Pe langa fondurile care vor fi atrase pentru cresterea afacerilor societatii, listarea la bursa 'mareste sansele de a obtine finantari mai avantajoase prin emisiuni suplimentare de actiuni sau obligatiuni. Ofertele publice initiale permit stabilirea unei valori de piata a companiei si in acelasi timp aceste oferte pot contribui si la averea celor care au creat afacerea respectiva', potrivit KPMG.
Un alt avantaj este reprezentat si de faptul ca simpla prezenta a unei companii la bursa sporeste increderea si prestigiul acelei entitati in mediul de afaceri.
Principalul dezavantaj al OPI este considerat a fi legat de cerintele de transparenta pe care compania odata listata va trebui sa le respecte. 'Cerintele de transparenta sunt principalul obstacol in fata OPI, managerii afacerilor temandu-se ca dupa cotarea la Bursa, ceilalti competitori de pe piata le vor sti structura afacerilor. Totusi, dezavantajele rezultate in urma unei listari pe piata de capital sunt net depasite de avantaje', a comentat Dragos Simion, director general al retailerului de produse electronice Flamingo Bucuresti, care in acest an a derulat o oferta publica initiala in vederea listarii la Bursa de Valori.
Costul total al unei OPI este estimat in general la 4-6% din valoarea ofertei. Simion spune ca motivatia principala a listarii Flamingo a fost de natura strategica. 'Competitia in IT e din ce in ce mai mare. Trebuie sa ai o anumita capitalizare ca sa rezisti pe piata. Practic, ai optiunile de a creste sau de a fi cumparat de un alt competitor mai puternic sau de a da faliment. Cotarea la Bursa iti da posibilitatea sa cresti', spune Dragos Simion. Chiar daca rolul principal al pietei de capital este cel de finantare a societatilor comerciale ca alternativa la finantarea bancara, foarte putine companii din sectorul privat au ales sa vina pe Bursa. In ultimii doi ani, doar trei companii mai importante, SSIF Broker, Vrancart Adjud si Flamingo International au lansat oferte publice primare initiale pentru a fi cotate la Bursa de Valori.
'In cei zece ani de functionare a BVB, piata de capital nu a fost dependenta de ofertele publice, asa cum se dezvolta in mod normal o piata bursiera, ci a depins de Programul de Privatizare in Masa (PPM)', a comentat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori (BVB). El a mai subliniat ca un numar foarte redus de companii au avut acces pe piata in urma vointei lor si foarte multe prin efectul legii. 'Aceasta etapa a ofertelor publice primare initiale a fost sarita si multi nu au observat. Dezvoltarea pietei de capital prin PPM a fost considerata calea normala, dar in realitate, calea normala era prin intermediul OPI', a precizat Farmache. Directorul Bursei spune ca desi derularea PPM a fost considerata ca o sursa generatoare de lichiditate pentru piata de capital, in realitate lucrurile au stat complet diferit.
'In fapt, structura actionariatului unor companii cuprindea toata populatia adulta a Romaniei la nivelul anului 1996. Din acestia, foarte putini, aproximativ 10.000 potrivit datelor din prezent, au devenit investitori activi la Bursa. Este mult mai importanta existenta unui numar restrans de actionari, rezultati in urma unei OPI, care sunt interesati de ce se intampla pe piata, in conditiile in care pentru o oferta publica a trebuit sa scoata bani din buzunar, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in cazul PPM, cand au primit actiunile gratuit', a precizat Farmache.
El considera astfel ca marea diferenta intre piata de capital de la noi si celelalte din regiune, consta in faptul ca aici privatizarile s-au facut prin intermediul PPM, atragand astfel multi actionari care nu aveau nici un interes nici pentru companiile respective, nici pentru bursa, in loc sa fie facuta prin OPI.
'Cat de mult a ajutat PPM piata de capital se poate vedea din modul in care au evoluat volumele tranzactionate. Cuvantul cheie este lichiditatea. Foarte multi investitori straini au privit cu multa curiozitate datele referitoare la piata de la noi. Cand investitorii vedeau ca pe piata sunt peste 6.000 de societati (cele mai multe pe RASDAQ - n. red.) spuneau «ce piata mare aveti», apoi se uitau la lichiditatea de pe piata si ziceau ca gresim noi cu un zero sau doua cand trecem volumele tranzactionate', a spus Farmache.
El crede totusi ca bursa si piata de capital de la noi a depasit perioada cea mai dificila. 'In trecut, nu erau nici semne favorabile unei listari la bursa, in conditiile in care dobanzile erau de 100%, indicatorii macroeconomici nu aratau lucruri foarte bune si nici lichiditatea bursei nu era la niveluri care sa atraga atentia unor investitori mari', a spus directorul BVB.
Sursa : Ziarul Financiar, 14 septembrie 2005.
' -
Sub presiuni si amenintari, Petrom schimba politica de preturi
Gardianul SNP
___
Codrut Seres, ministrul economiei, a declarat, ieri, ca Petrom isi va schimba actuala politica de preturi. 'Fie nu vom mai avea o actualizare a preturilor saptamanala, fie actualizarea va fi facuta sub variatia cotatiilor internationale', a afirmat Seres.
Aceasta schimbare este facuta sub presiunea avertizarilor lansate de presedintele Traian Basescu, care a spus ca va fi analizat contractul de privatizare incheiat cu OMV. Mentionam ca la inceputul anului, la scurt timp dupa ce OMV a preluat Petrom, a fost introdusa o noua strategie comerciala care presupune ajustarea saptamanala a preturilor practicate la pompa, in functie de cotatiile internationale ale produselor petroliere. De fapt, politica Petrom este de a scumpi la fiecare crestere a pretului la titei, dar de fiecare data cand a scazut, nu s-a pus problema ieftinirii carburantilor. Abia dupa ce s-au sesizat autoritatile asupra scumpirilor repetate si nejustificate, Petrom a inceput sa ieftineasca carburantii auto.
In mai multe state europene, companiile petroliere au inceput sa reduca preturile. Una dintre companii este chiar OMV din Austria, care a hotarat reducerea preturile benzinei si motorinei cu un eurocent. Grupul austriac a ieftinit abia dupa ce a iesit ministrul de finante, Karl-Heinz Grasser, cu averizarea ca va introduce o taxa speciala pentru firmele petroliere. O astfel de amenintare a fost facuta si in Franta, drept care grupurile petroliere din aceasta tara s-au conformat si au ieftinit carburantii.
In Romania, nu s-a pus problema luarii vreunei masuri fiscale.
Sursa: Gardianul, 14 septembrie 2005.' -
Suntem pe locul opt la viteza reformelor
Curierul National
___
Romania se situeaza pe pozitia a opta intr-un clasament al statelor cu cel mai rapid ritm de reforme, in 2004, potrivit raportului 'Doing Business in 2006. Creating Jobs', realizat de Banca Mondiala si International Finance Corporation. In fruntea clasamentului se afla Serbia si Muntenegru, federatie care a inregistrat progrese in opt din cele 10 domenii analizate de Doing Business, generand dezvoltarea firmelor si a pietei muncii.
Printre masurile adoptate de Serbia si Muntenegru se numara diminuarea capitalului necesar pentru deschiderea unei noi afaceri de la 5.000 de euro la 500 de euro, reducerea duratei de infiintare a unei firme de la 51 de zile la numai 15, precum si modificarea legislatiei muncii, care permite si angajarea salariatilor cu contracte cu durata determinata.
Romania a realizat progrese, potrivit publicatiei, in privinta masurilor de facilitare a deschiderii de noi afaceri, a obtinerii de credite, platii impozitelor si in ceea ce priveste intrarea in vigoare a contractelor. In clasamentul dupa usurinta de a derula o afacere, Romania se afla pe locul 78, inaintea Rusiei si dupa Argentina.
Singurele state est-europene prezente in primele 30 de pozitii sunt Lituania, Estonia si Letonia, la numai 10 ani de la debutul reformelor economice.
Topul indica necesitatea ca multe state rasaritene sa faca eforturi mai mari pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Sursa: Curierul National, 14 septembrie 2005.'
13.09.2005
-
Inflatia se plaseaza sub 9% la an
Gardianul
___
Rata inflatiei a coborat la 0,1% in luna august, in conditiile unor preturi nemodificate la produse alimentare si servicii, dar cu o scumpire de 0,6% a combustibililor, informeaza Institutul National de Statistica. Fata de inceputul anului, preturile de consum au inregistrat o crestere de 5,2%, iar comparativ cu august 2004, rata inflatiei se ridica la 8,9%. Inflatia anuala se plaseaza peste minimul de 8,7% atins in luna martie a.c.Tinta de inflatie anuntata pentru 2005 se situeaza la 7,5%, cu un palier de variatie de 1% in sus sau in jos (6,5% - 8,5%). Pentru 2006, BNR a anuntat o tinta de 5%, cu pastrarea bandei de variatie de un punct in ambele sensuri.
Sursa: Gardianul, 13 septembrie 2005. -
S&P ar putea imbunatati ratingul BCR
Curierul National
___
Agentia de evaluare financiara Standard&Poor's a plasat sub supraveghere, cu perspectiva pozitiva, ratingul general pe termen lung, 'BB minus', acordat Bancii Comerciale Romane (BCR), ceea ce inseamna ca nivelul calificativului ar putea urca in scurt timp cu cel putin o treapta. 'Plasarea sub supraveghere reflecta asteptarile Standard&Poor's potrivit carora privatizarea BCR va fi incheiata in urmatoarele luni si va avea ca rezultat aparitia unui important actionar strategic strain. Amploarea impactului pozitiv al schimbarii structurii actionariatului va depinde de sprijinul si angajamentul noului proprietar si de influenta acestuia asupra strategiei pe termen lung a bancii, si implicit, asupra profilului sau financiar si de afaceri', a declarat intr-un comunicat analistul S&P Irina Penkina. Ratingurile generale se refera la capacitatea si vointa unui debitor de a-si achita obligatiile curente, dar nu se refera la vreo obligatie anume a companiei evaluate. In categoria 'BB' sunt incluse firmele mai putin vulnerabile pe termen scurt, dar care se confrunta cu incertitudini si sunt expuse unor conditii nefavorabile de piata, financiare sau economice. Potrivit comunicatului, ratingurile BCR ilustreaza influenta negativa a nivelului inca ridicat al imprumuturilor neperformante, care sunt totusi mai mici decat ale altor jucatori din regiune, precum si a concurentei in crestere, in special din partea bancilor straine. Alte elemente care mentin ratingurile la un nivel scazut sunt presiunile de scadere a marjelor, precum si riscurile economice si de piata din sectorul bancar romanesc.
Sursa: Curierul National, 13 septembrie 2005.' -
Industria de aparare se relanseaza cu 10% din capacitate
Adevarul
___
Dupa 15 ani de letargie, se aleg apele in industria de aparare: 90% din capacitati s-au transformat intr-un morman de fier vechi, dar 10% este viabila si se poate relansa. Concret, pe aceste 10 la suta capacitati se duce lupta pentru produse NATO.
2.000 disponibilizati pana la finele anului 2005
Cifrele si statisticile demonstreaza dezastrul din industria de aparare. Se produce a zecea parte din ceea ce se producea sub Ceausescu si mai sunt 16.500 de angajati din cei 200.000, cati erau in '89. Din acestia, 5.500 de specialisti se afla sub protectie din partea statului. Un numar de 1.320 mai raman inca 45 de zile in 23 de unitati, apoi vor fi disponibilizati, si vor primi 36 de salarii compensatorii. Urmeaza 2.000 de oa-meni, care vor fi disponibilizati in urmatoarele luni. 'Pana la sfarsitul anului, vor ramane in unitatile din aparare doar 2.500 de specialisti protejati de stat', ne-a declarat Cornel Chiriac, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului.
Conform acestuia, doar pentru 2005, efortul bugetar se va ridica la 650 miliarde lei, dintr-un necesar de 797 miliarde lei. Oficialul MEC declara ca efortul este meritat, in contextul in care, pentru formarea unui specialist, se cheltuiesc cel putin 60.000 de euro. 'Specialistii militari au nevoie de aceasta protectie din partea statului.
Si sondajele arata ca militarii se afla pe primul loc in increderea populatiei. Ei nu trebuie sa fie lasati de izbeliste dupa reorganizari', sustine Cornel Chiriac.
42 milioane de dolari, comenzi la export
Cele 10 la suta din capacitatile viabile vizeaza productia de echipamente militare de inalta tehnicitate pentru NATO, transportoare mobile pe roti - la Mizil, si pe senile - la Moreni, dar si cartuse tip NATO. Desi cifrele actuale sunt total in defavoarea industriei de aparare, oficialul MEC se arata optimist. 'Dupa 15 ani de somnolenta, industria de aparare a intrat in priza', declara Chiriac.
Conform acestuia, Fabrica de explozibil de la Fagaras a fost salvata, Avioane Craiova trece de la domeniul militar la cel civil, uzina de la Plopeni se retehnologizeaza, Elicoptere IAR Brasov are comenzi pe trei ani, iar Electronica Bod Ploiesti este pe cale de reabilitare. 'In toate aceste uzine s-au facut investitii haotice, actualmente stagnate din lipsa de finantare.
Iar strategiile sunt total aiurea. E nevoie de ordine in aceste unitati', mai declara Cornel Chiriac, seful Departamentului Industriei de Aparare din MEC. Problema acestei industrii o constituie lipsa comenzilor MApN si exporturile mici, acestea din urma totalizand comenzi de aproximativ 42 milioane de dolari pentru 2005.
Sursa: Adevarul, 13 septembrie 2005.'
12.09.2005
-
Piata de capital romaneasca, tentanta pentru slovaci
Romania libera
___
KD Investments Romania, membra a grupului financiar sloven KD Group, va lansa pana la jumatatea lunii octombrie un nou fond mutual, KD Optimus, ale carui plasamente vor fi orientate cu preponderenta catre instrumente cu venit fix.
'Noul fond, operational din luna octombrie, va avea un profil diversificat, 80% din plasamente efectuandu-se in instrumente cu venit fix si obligatiuni, titluri de stat si depozite bancare, iar diferenta in actiuni cotate la bursa', a declarat presedintele grupului, Matjaz Gantar.
Pana la finele anului fondurile atrase de KD Optimus se vor situa in jurul valorii de 500.000 de euro, a estimat la randul sau Ion Mincu Radulescu, directorul general al KD Investments Romania.
'In functie de nevoile care le vom observa in piata, vom crea si alte fonduri. Pentru urmatorii cinci ani ne-am propus sa diversificam portofoliul de servicii financiare punand la dispozitia clientilor nostri aproximativ 30 de fonduri mutuale', a adaugat Gantar.
KD Investments Romania gestioneaza fondul mutual KD Maximus, lansat in luna iulie 2004. Potrivit oficialilor companiei, valoarea activelor depaseste un milion de euro, iar randamentul unitatilor de investitie in primele sase luni ale acestui an se ridica la 12,82%.
Planurile companiei prevad extinderea pe piata de capital prin infiintarea la inceputul anului urmator a unei societati de valori mobiliare, KD Capital Management, iar tinta acestei institutii de brokeraj vor fi clientii cu venituri peste medie.
KD Group deruleaza operatiuni in Slovenia, Slovacia, Serbia si Muntenegru, Croatia, Bulgaria, Bosnia si Hertegovina, Luxemburg, Romania si detine participatii majoritare in mai multe companii de servicii financiare.
Sursa: Romania Libera, 12 septembrie 2005.' -
Aurelian Pavelescu cere desecretizarea contractului de privatizare a Petrom
Gardianul SNP
___
Contractul de privatizare a companiei Petrom incheiat, anul trecut, cu OMV, naste multe semne de intrebare. Deputatul Aurelian Pavelescu sustine ca detine informatii potrivit carora unele clauze contractuale sunt in defavoarea statului. 'In aceste conditii, vom cere desecretizarea acestui contract. In acest sens, noi (n.n., Partidul Initiativa Nationala, unde Pavelescu detine functia de vicepresedinte) vom face o cerere oficiala catre Guvern. De asemenea, vom face cerere si catre colegii nostri din Parlament in vederea constituirii unei comisii de ancheta. Am facut o cercetare din care rezulta niste lucruri defavorabile', ne-a delarat Pavelescu. Acesta afirma ca potrivit datelor obtinute in urma unor verificari, compania austriaca OMV extrage titei romanesc la pretul de doar 100 dolari pe tona, in conditiile in care pe piata mondiala se ajunge la un nivel de 400-500 dolari. 'Aceasta situatie este mostenita de pe timpul cand Petrom era companie de stat. Faptul ca extragea petrol la un pret atat de mic se regasea in pretul mic al carburantilor. Atunci, benzina era la jumatate de pret fata de cea din statele europene. In 2002, fostul ministru al economiei, Dan Ioan Popescu a obligat rafinariile sa cumpere petrol la pretul mondial. Numai Petrom cumpara la pret mic. Inca de atunci ar fi trebuit sa se sesizeze Consiliul Concurentei', a precizat vicepresedintele PIN. Acesta spune ca in contractul de privatizare a Petrom se prevede un pret foarte redus pentru titeiul din rezerve, pana in 10 dolari/tona, cheltuielile de extractie fiind de 100 dolari. Potrivit clauzelor contractuale, acest pret nu poate fi modificat, chiar daca titeiul s-a scumpit foarte mult pe piata mondiala. In ciuda pretului foarte mic la extractie, la pompa carburantii au depast un euro. 'Rezulta un castig urias. Benzina costa in Romania la fel ca in tarile care nu au un gram de petrol in pamant', a spus Pavelescu. Potrivit acestuia, comparatia cu alte state scoate la iveala si alte nereguli. De exemplu, in Portugalia unde acciza este 506 euro/1.000 litri, benzina este cu cativa eurocenti mai ieftina decat in Romania, unde acciza la benzina fara plumb este 272 euro, iar la cea cu plumb 319 euro/1.000 litri. De asemenea, carburantii romanesti se apropie de pretul celor din Germania, unde acciza este 600 euro. 'De aici se nasc multe semne de intrebare, mai ales ca acciza este o componenta foarte importanta in pretul carburantilor', afirma vicepresedintele PIN.
Statul returneaza banii Petrom
Pavelescu a precizat ca afacerea cu OMV este cu atat mai paguboasa cu cat statul returneaza companiei austriece o mare parte din suma platita pentru Petrom. 'Statul s-a obligat sa plateasca pentru Petrom o taxa de ecologizare care in 12 ani ajunge la 600 milioane euro. Practic, statul intoarce OMV prima transa platita pentru Petrom. A doua transa nici nu a intrat la buget avand in vedere ca a fost data sub forma unei majorari de capital', a mentionat Pavelescu. Acesta considera ca, prin contractul de privatizare, Guvernul a externalizat rezerva de petrol si nu mai poate avea sub control modul in care se fac extragerile de titei. 'Practic, am facut cadou rezerva nationala de petrol', considera vicepresedintele PIN.
Si ministrule economiei, Codrut Seres, a afirmat, intr-un mod mai voalat, ca statul a incheiat un contract pagubos cu OMV. Dupa spusele ministrului, Guvernul este legat de mani si de picioare si in ceea ce priveste nivelul redeventelor datorate statului de catre Petrom pentru exploatarea perimetrelor petroliere. Potrivit unei clauze prevazute in contractul de privatizare, modificarea redeventelor inainte de termenul de zece ani ar putea duce la plata unor despagubiri importante, de zeci de milioane de euro, a spus Seres. 'Personal, cred ca aceasta clauza este in defavoarea statului roman', a afirmat ministrul economiei. Acesta a mai spus ca Executivul nu are dreptul de a interveni in politica de preturi a Petrom. Ministerul Economiei(MEC) are doar doi din cei sapte membri in Consiliul de Administratie al Petrom, fara drept de veto. Politica de preturi a societatii nu intra in atributiile CA, deciziile fiind luate exclusiv de conducerea executiva.
Sursa: Gardianul, 12 septembrie 2005.' -
Cifra de afaceri totala a firmelor din industrie, mai sus cu 2,6 la suta
Curierul National
___
Cifra de afaceri totala a intreprinderilor cu activitate principala de industrie a inregistrat, in perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2005, in termeni reali, o majorare cu 2,6 la suta, fata de perioada corespunzatoare din 2004, potrivit datelor centralizate de Institutul National de Statistica (INS).
In luna iulie 2005, comparativ cu iulie 2004, cifra de afaceri totala a scazut cu 3,5 la suta. De asemenea, in perioada 1 ianuarie - 31 iulie 2005, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete) s-a situat cu 17,5 la suta peste nivelul inregistrat in perioada similara din 2004, cresteri mari obtinandu-se atat la vanzarile de marfuri alimentare (+18,9 la suta), cat si la vanzarile de marfuri nealimentare (+16,6 la suta). In luna iulie 2005, comparativ cu luna iulie 2004, cifra de afaceri obtinuta din comertul cu amanuntul a fost mai mare cu 13,4 la suta (+10,3 la suta la marfuri alimentare si +15,8 la suta la marfuri nealimentare).
Potrivit INS, volumul cifrei de afaceri a intreprinderilor cu activitate principala de comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor, de comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule inregistrat in primele sapte luni ale anului a fost mai mare cu 28,0 la suta fata de perioada corespunzatoare din anul 2004, sustinut de cresterea atat a volumului cifrei de afaceri din comertul si intretinerea de autovehicule (+38,9 la suta), cat si a celui obtinut din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (+17,8 la suta). Comparativ cu luna iulie 2004, cifra de afaceri obtinuta din aceasta activitate in luna iulie 2005 a fost mai mare cu 26,2 la suta datorita cresterii cifrei de afaceri obtinuta atat din comertul si intretinerea de autovehicule, cat si din comertul cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule (+38,4 la suta, respectiv +15,4 la suta).
Din activitatea de servicii de piata prestate populatiei in perioada 1 ianuarie - 31 iulie a rezultat o cifra de afaceri cu 15,3 la suta mai mare fata de perioada corespunzatoare din 2004. In raport cu luna iulie din anul precedent, in luna iulie 2005 s-a inregistrat o crestere de 25,7%.
Sursa: Curierul National, 12 septembrie 2005.
Pagina