20.09.2006
-
Hotelurile SIF Transilvania aleg varianta balneo
Adevarul SIF3
___
Ce au in comun SIF Transilvania si compania Continental Hotels? La prima vedere, prea putine. In fapt, SIF Transilvania intentioneaza sa devina un actor important intr-un domeniu in care Continental deja joaca in liga profesionista: hotelurile. Cu 63 de hoteluri in portofoliu (dintre care ultima achizitie este Orizont din Predeal), SIF Transilvania este, cu siguranta, cel mai important proprietar de unitati de cazare din Romania. Societatea de Investitii detine camere cotate intre una si cinci stele, 'perla coroanei' fiind hotelul de lux Aro Palace din Brasov. Chiar si asa, cifra de afaceri, cumulata pe cele peste 60 de unitati, toate functionale, a fost de doar 42,5 milioane de euro in 2005. Pentru comparatie, hotelul de cinci stele JW Marriott din Bucuresti a avut singur afaceri de 34 milioane de euro.
La polul opus, lantul Continental a avansat repede: a facut un parteneriat cu Accor, in urma caruia Continental investeste in unitati, iar Accor le opereaza sub contract de management. Compania, care detine unitati intre trei si cinci stele, a avut anul trecut afaceri de circa 19 milioane de euro si se asteapta sa depaseasca pragul de 23 milioane de euro in 2006.
Reteta SIF Transilvania – specializarea pe balneoclimaterice
'SIF Transilvania vrea sa creeze cel mai mare lant hotelier pe segmentul balneoclimateric din aceasta parte a Europei', a declarat, pentru Adevarul, Dan Gaman, director de marketing al Transilvania Travel, turoperatorul detinut de SIF Transilvania.
Compania detine circa 15 hoteluri in zone balneoclimaterice, precum Baile Felix, si intentioneaza sa mai achizitioneze inca cinci in urmatoarea perioada, in statiuni precum Calimanesti, Caciulata sau Vatra Dornei. 'Vrem sa schimbam conceptul potrivit caruia numai batranii merg in statiuni. tinta noastra vor fi si tinerii care sa vina, pur si simplu, pentru a se relaxa', spune Gaman.
Strategia legata de tratamentele balneoclimaterice va fi extinsa si la hotelurile pe care SIF le detine pe litoral si care sunt majoritare in portofoliu (din 63 de unitati, 42 sunt situate in zona litoralului). 'De circa trei ani se deruleaza investitii in renovarea unor hoteluri pe litoral, pentru a le prelungi sezonalitatea de la trei la mai mult de noua luni, prin adaugarea de baze de tratament', explica reprezentantul Transilvania Travel.
Compania va investi peste 20 milioane de euro in 2007 in renovarea a cinci unitati de cazare. Din cele din portofoliu, 17 sunt in prezent renovare.
Reteta Continental – turismul de afaceri
Unul dintre elementele retetei de succes Continental Hotels a fost asocierea cu unul dintre cele mai proeminente nume de pe piata hoteliera internationala – lantul francez Accor. In prezent, trei dintre cele 14 hoteluri Continental (dintre care doar 12 operationale) functioneaza sub brandul Ibis, detinut de Accor.
'Asocierea cu un brand interntional ne-a fost foarte favorabila si ne-a impus si anumite exigente ale lantului', spune Radu Enache, presedinte si actionar majoritar al Continental Hotels. Un punct foarte important al strategiei Continental a fost plasarea hotelurilor in zone cu trafic intens al oamenilor de afaceri. Compania nu are hoteluri destinate turismului de vacanta, mizand pe fluxul in continua crestere al oamenilor de afaceri din ultimii ani, in special pe fondul apropierii momentului de integrare a Romaniei in UE.
'In Romania, hotelurile de business sunt cele mai necesare si, atata timp cat infrastructura nu se adapteaza turismului de vacanta, nu vom intra pe acest segment', explica Enache. In plus, a mai adaugat el, interesul in crestere al romanilor pentru vacantele in strainatate este un alt argument in favoarea investitiilor adresate segmentului business.
Sursa: Adevarul, 20 septembrie 2006.'
19.09.2006
-
Conex Iasi a dat pe Marub Brasov 5 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grupul industrial Conex Iasi, detinut de Ioan si Tereza Prisecaru, a cumparat ieri un pachet de 97% din actiunile companiei de productie si reparatii de material rulant Marub Brasov, in cadrul a doua tranzactii rulate pe piata RASDAQ.
Conex a platit 19,27 milioane de lei (5,5 milioane de euro) pentru pachetele celor doi actionari principali ai Marub.
SIF Transilvania detinea 56,4% din Marub, in timp ce compania Tehmin Brasov controla un pachet de circa 40,4%. SIF Transilvania a incasat un pret pe actiune mai mare decat Tehmin. SIF Transilvania a vandut actiunile la 16,5 lei/actiune incasand 3,5 milioane de euro, in vreme ce Tehmin a primit 13 lei/actiune, adica 2 milioane de euro pentru pachetul detinut.
Marub are in prezent o situatie financiara dificila, SIF Transilvania propunand la ultima Adunare Generala intrarea in insolventa si adoptarea unui plan de redresare financiara. 'Credem ca situatia noastra de acum se va imbunatati dupa preluarea de catre Conex. Este posibil sa urmeze o majorare de capital', a declarat directorul Marub, Andreiu Boeriu.
El a spus ca situatia dificila a societatii este cauzata in principal de nerecuperarea unor creante de la CFR, conditii in care compania nu a putut sa isi plateasca o serie de datorii, desi are comenzi.
Grupul Conex a fost infiintat in 1993, printre firmele care fac parte din acesta numarandu-se Adimet, Agmus, Conex Protection sau Tess Conex. Grupul actioneaza prin aceste companii in industria de piese auto, lacuri si vopsele si servicii industriale. Conform ultimelor date disponibile, grupul a avut anul trecut o cifra de afaceri de aproape 90 de milioane de euro si circa 3.000 de angajati.
Marub a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de 6,6 milioane de euro si cu un profit de 62.000 de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 septembrie 2006.' -
Fondul Proprietatea va detine 20% din compania nascuta din fuziunea aeroporturilor Otopeni si Baneasa
Gardianul
___
Autoritatile vor putea privatiza compania rezultata din fuziunea firmelor care administreaza aeroporturile internationale Henri Coanda si Baneasa din Bucuresti, insa statul va pastra participatia majoritara la viitoarea societate, denumita Aeroporturi Bucuresti, potrivit unui proiect de hotarare de Guvern, citat de Mediafax.
„Persoanele fizice sau juridice, romane sau straine, vor putea detine actiuni la companie (Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, n.r.), fara a fi afectata pozitia statului de actionar majoritar“, se arata in statutul firmei, document anexat proiectului de Hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT).
MTCT: Fuziune dupa model occidental
Cele doua aeroporturi din Capitala functioneaza sub autoritatea MTCT, institutie care controleaza 80% din actiunile fiecarei companii. Fondul Proprietatea detine 20% din titlurile firmelor.
Potrivit reprezentantilor MTCT, fuziunea este determinata de cresterea numarului de pasageri si de impunerea unor restrictii de trafic destinate protectiei mediului in cazul aeroportului din Baneasa, situat in apropierea unor zone rezidentiale.
Printre avantajele proiectului se numara crearea unei companii puternice, capabila sa atraga surse de finantare importante, repartizarea flexibila a traficului de pasageri si de marfa, elaborarea si aplicarea unei strategii unitare de dezvoltare si modernizare a infrastructurii aeroportuare si constituirea unui pachet de actiuni atractiv la privatizare, declara oficialii MTCT. Totodata, costurile de exploatare vor fi diminuate, eficienta unor activitati costisitoare va creste si va fi posibil managementul si operarea comune a aeroporturilor care deservesc aceeasi zona, solutie utilizata in capitale europene si din America de Nord, precum Paris - aeroporturile Orly, Roissy-Charles de Gaulle, Le Bourget, Londra - Heathrow, London Gatwick, London Stansted, Washington - National Airport, Dulles, Baltimore Washington International, New York - John F. Kennedy, Newark, La Guardia, Teterboro, Downtown Manhattan Heliport sau Montreal - Dorval, Mirabel.
Noua companie va avea sediul la Otopeni
„Unirea celor doua aeroporturi este necesara, pentru ca isi fac concurenta degeaba, fiind destinate unor tipuri diferite de aeronave. In plus, se afla la o distanta de doar 10 km unul de altul“, a declarat la inceputul lunii august ministrul transporturilor, Radu Berceanu.
CN Aeroporturi Bucuresti va fi infiintata prin fuziunea CN Aeroportul International Henri Coanda - Bucuresti si Societatea Nationala Aeroportul International Bucuresti Baneasa - Aurel Vlaicu. Noua companie va functiona sub autoritatea MTCT si va avea sediul central in Otopeni.
Cele doua firme supuse procesului de unificare vor fi dizolvate si transformate in puncte de lucru ale companiei Aeroporturi Bucuresti. Societatea va avea un capital initial in valoare de 143,77 milioane de lei, detinut de MTCT si Fondul Proprietatea.
Bunurile apartinand domeniului privat al statului, aflate in administrarea celor doua firme, vor trece in proprietatea Aeroporturi Bucuresti odata cu intrarea in vigoare a Hotararii de Guvern privind fuziunea, respectiv la 60 de zile de la publicarea actului in Monitorul Oficial.
Operatiunile de predare si preluare a activele si pasivelor vor avea loc in baza unor protocoale incheiate in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a deciziei Guvernului. MTCT va concesiona Aeroporturi Bucuresti bunurile proprietate publica precum pistele de decolare-aterizare, caile de rulare, platformele de imbarcare-debarcare.
Terenurile aflate in proprietatea actualelor companii care opereaza aeroporturile si care nu fac obiectul domeniului public vor trece in proprietatea Aeroporturi Bucuresti. Obligatiile de plata ale Aeroporturi Bucuresti vor fi asigurate din surse proprii sau de la bugetul de stat, prin MTCT. Compania Aeroporturi Bucuresti va prelua personalul celor doua aerogari, iar contractele colective de munca vor ramane in vigoare pana la incheierea unui nou angajament.
Sursa: Gardianul, 19 septembrie 2006.
-
Transelectrica ar putea vinde din terenuri
Curierul National TEL
___
Compania Nationala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica ar putea vinde terenuri si unele locuinte de serviciu inchiriate salariatilor, conform unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti. Actionarii vor discuta propunerile in cadrul adunarii generale.
Terenurile vizate au o suprafata de circa 10.000 de metri patrati - primul dintre ele, situat in Craiova, are o suprafata de 2.819 metri patrati, iar celalalt, de 6.932 metri patrati, este situat in baza de cercetari hidro a filialei Icemenerg a Transelectrica. In plus, compania intentioneaza sa achizitioneze mijloace fixe aflate in gestiunea Refraceram, in limita a 0,2 milioane de lei, si sa completeze planul de investitii pe anul 2006 cu valoarea acestora.
Institutul de cercetari si modernizari energetice Icemenerg furnizeaza servicii in domeniul centralelor termoelectrice, statiilor si retelelor electrice, si are ca obiect de activitate cercetarea stiintifica si ingineria tehnologica.
Tot in cadrul sedintei, actionarii vor discuta propunerea de majorare a capitalului social al operatorului pietei de energie electrica Opcom, precum si completarea obiectului de activitate, cu transportul pe cai navigabile interioare, precum si consultanta pentru afaceri si management.
Compania Transelectrica este controlata de Ministerul Economiei si Comertului, care detine 72% din capitalul social, in timp ce Fondul Proprietatea detine un pachet de 13,5% din actiunile companiei.
O participatie de 10% este detinuta de 4.861 de investitori, din care 4.567 persoane fizice, iar 294 persoane juridice, dupa listarea recenta a companiei la Bursa de Valori Bucuresti prin oferta publica initiala.
Sursa: Curierul National, 19 septembrie 2006.
18.09.2006
-
Prunea: Estimam un profit de 1,14 mil. euro din arbitraj
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de brokeraj listata la Bursa de Valori, estimeaza ca va obtine pana la finele anului un profit de 4 milioane de lei (circa 1,14 milioane de euro) din operatiuni de arbitraj pe Bursa din Sibiu. Broker avea la finele lunii august 4.577 de pozitii deschise pe piata futures, fata de 1.372 de pozitii la finele lui iulie.
'Bursa din Sibiu a oferit posibilitati de arbitraj foarte bune in ultima perioada pentru scadentele decembrie si martie. Ne asteptam sa castigam circa 4 milioane de lei din arbitraj in decembrie', a declarat pentru ZF Petru Prunea, presedintele Broker.
El se asteapta ca Broker sa realizeze pana la finele anului profitul bugetat, de circa 16 milioane de lei (4,5 milioane de euro).
Anul trecut, profitul Broker a fost de aproximativ 3,6 milioane de euro. Broker a obtinut in primele opt luni ale anului un profit brut de 9,85 milioane de lei (circa 2,78 milioane de euro), din care 1,95 milioane de lei (0,55 milioane de euro) reprezinta castigul aferent lunii august.
'In august am castigat in special din operatiuni speculative pe SIF-uri, BRD, Petrom, Biofarm, dar si pe Iproeb Bistrita. Operatiunile pe futures ne-au adus si ele profituri importante, la fel ca si operatiunile de tip forward pe valute', a precizat Prunea. El estimeaza ca Broker va mai castiga luna aceasta circa 100.000 de lei (28.000 de euro) din vanzarea pachetului de actiuni detinut la Romexterra, in cadrul ofertei de preluare derulata de banca ungara MKB. Activul net al Broker era la finele lunii august de 20,24 milioane de euro (71,45 mil. lei), in crestere cu 3% fata de finele lunii iulie.
Actiunile Broker sunt listate la categoria a II-a a Bursei de Valori. Pretul titlurilor Broker au scazut de la inceputul anului cu 56%, din cauza operatiunilor de capital derulate de companie. Investitorii care aveau actiuni Broker in portofoliu la inceputul anului si au participat la majorarile de capital realizate de societate au castigat pana in prezent circa 26%.
Ultimul pret de tranzactionare pentru titlurile Broker a fost vineri de 1,26 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei de brokeraj este de circa 39 de milioane de euro. Compania nu are un actionar majoritar, principalii actionari fiind un grup de persoane fizice.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 septembrie 2006.' -
Carpatica si Eximbank - parteneriat pentru sustinerea mediului de afaceri
Curierul National BCC
___
Banca Comerciala Carpatica si Banca de Export-Import a Romaniei Eximbank au semnat la Sibiu acordul de parteneriat privind dezvoltarea unei relatii de cooperare generala intre cele doua institutii financiare, in scopul sustinerii mediului de afaceri romanesc, se arata intr-un comunicat al Bancii Carpatica.
Obiectivul principal al colaborarii dintre cele doua banci consta, conform declaratiilor comune, in identificarea unor noi solutii de sprijinire reciproca.
„Banca Comerciala Carpatica va asigura clientilor sai finantarile solicitate, iar EXIMBANK va oferi acestora garantii, asigurari sau produse specifice, precum si produsului compensarea partiala a dobanzii la creditele in lei. De asemenea, EXIMBANK se poate implica in proiecte comune cu BCC, cum ar fi participarea la sindicalizari de credit si risc”, declara Dr. Nicolaie Hoanta, Presedintele BCC.
Banca Comerciala Carpatica are in prezent peste 200 de unitati operationale, fapt ce o situeaza pe pozitia a sasea in sistemul bancar romanesc, din punctul de vedere al retelei teritoriale.
Pentru perioada urmatoare, BCC intentioneaza sa atinga o cota de piata de 1,5–2%. Banca de Export Import a Romaniei Eximbank a fost creata in vederea facilitarii accesului si mentinerii exportatorilor romani pe pietele externe, inclusiv pe cele cu grad de risc crescut. Incepand cu anul 2005, banca s-a implicat si in sprijinirea financiara a intreprinderilor mici si mijlocii.
Sursa: Curierul National, 18 septembrie 2006. -
Rulmentul cauta cumparator
Azi
___
Presedintele AVAS, Razvan Orasanu, a declarat, joi, la Brasov, ca uzina Rulmentul va fi relansata la privatizare in decurs de maximum doua luni si ca exista posibilitatea sa fie stinse pana la 50% din cuantumul datoriilor de 55 milioane euro ale companiei.
Cel de-al treilea termen de privatizare al uzinei Rulmentul Brasov va expira la data de 10 octombrie, insa pana atunci nu se va schimba prea mult situatia uzinei. Seful AVAS a declarat ca a gasit o formula prin care o parte din datoriile uzinei sa fie sterse, precum si o schema de ajutor de stat in care vor fi incluse si companiile Electroputere Craiova si Aversa Bucuresti. Singura interesata de preluarea uzinei de rulmenti a ramas compania israeliana Shabum International Ltd, reprezentant unic pe piata romaneasca al firmei Iscar. Iscar, compania controlata in prezent de Warren Buffett, este prezenta in Romania de peste 30 de ani, colaborand - prin Shabum International Ltd - cu fabricile producatoare de rulmenti si cu alti producatori din industria grea. In ceea ce priveste disponibilizarile de personal, Orasanu a spus ca inca nu s-a luat o decizie finala in acest sens.
Sursa: Azi, 18 septembrie 2006.
15.09.2006
-
Zimtub estimeaza venituri de 8 mil. euro in 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de tevi Zimtub Zimnicea estimeaza pentru acest an venituri totale de circa 28,3 mil. lei (8 mil. euro la un curs de 3,55 lei/euro), in scadere cu 26% fata de veniturile inregistrate anul trecut, conform bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de actionarii societatii. Compania si-a bugetat un profit brut de 43.000 de lei (12.000 de euro), fata de un nivel de 60.000 de euro in 2005. De asemenea, Zimtub intentioneaza sa realizeze in acest an investitii de aproape 4 mil. lei (1,26 mil. euro). Zimtub a inregistrat in prima jumatate a anului pierderi de 137.000 de euro, in conditiile in care afacerile companiei au scazut cu 62% la 2,4 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 septembrie 2006. -
Benzinarii Rompetrol in Franta
Evenimentul Zilei RRC
___
Dinu Patriciu schimba numele benzinariilor Dyneff cu propria marca.
Grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, va deschide peste doua luni prima benzinarie cu nume propriu din Franta. Benzinaria Rompetrol va fi amplasa pe locul uneia Dyneff, care va fi demolata.
Anul trecut, compania lui Patriciu a achizitionat grupul Dyneff, cel mai mare distribuitor independent din Franta, pentru care ar fi platit aproximativ 100 de milioane de euro.
Patriciu a spus ca majoritatea benzinariilor Dyneff isi vor schimba numele in Rompetrol, exceptie facand cele aflate in zonele rurale 'pentru ca vand putin'. Grupul Dyneff are in prezent 226 de benzinarii in Franta de Sud si depozite amplasate in nordul Spaniei. Pe piata franceza, Dyneff are o cota de 4%.
Dyneff vinde bine in era Patriciu
De cand sunt in proprietatea Rompetrol, benzinariile Dyneff vand mai bine, a spus directorul de operatiuni al Rompetrol Grup, Andre Naniche. In medie, o benzinarie vindea 6 metri cubi de carburant inainte de preluare, iar acum vinde 8 metri cubi.
Paul Pop, director la Rompetrol Downstream, a declarat ca respectiva crestere s-a datorat unei mici corectii in jos a preturilor. Patriciu considera ca un rol important in cresterea vanzarilor unei benzinarii il au magazinele si restaurantele.
'In totalul vanzarilor, reteaua de magazine reprezinta 7%-8% din cifra de afaceri a companiei, dar au o pondere de o treime in profit', a afirmat seful Rompetrol.
Tinta in Franta: o rafinarie
Planurile de extindere ale Rompetrol in regiune vizeaza si achizitionarea unei rafinarii, precum si deschiderea unei benzinarii sau chiar achizitionarea unei retele de distributie in Spania. Pentru acest an, in Franta vor fi finalizate capacitatile de stocare din doua locatii aflate in regiunea orasului Arzens.
Pentru viitorii cinci ani, planul de bataie va fi definitivat la finele acestei luni, atunci cand va fi gata bugetul, a declarat seful Rompetrol.
Tinta companiei va fi zona mediteraneeana, a spus Patriciu, dar nu a vrut sa dezvaluie in ce tari se va mai investi. La sfarsitul lui 2006, Rompetrol va avea in proprietate 304 benzinarii in strainatate.
30 milioane de dolari in benzinarii si depozite
In afara de Franta, brandul este prezent in Georgia, Albania, Moldova si Bulgaria. Rompetrol va investi 30 milioane dolari in extinderea retelei de benzinarii si in infrastructura de depozite.
In Bulgaria, Rompetrol isi va majora numarul de benzinarii de la 20 la 30 si va incepe constructia unui depozit cu o capacitate de 20.000 metri cubi.
In Albania va investi circa sapte milioane de dolari, suma fiind alocata constructiei unui terminal de descarcare propriu in Porto Romano, punct de acces important pentru piata din regiune, care ofera deschidere in bazinul Marii Mediterane.
In Republica Moldova reteaua se va mari in 2006 cu sase unitati, astfel incat numarul benzinariilor va ajunge la opt, iar in Georgia, pe langa cele 15 statii inchiriate la inceputul lunii aprilie, aflate in prezent in faza finala de rebranduire, vor mai fi deschise alte cinci.
Potrivit lui Patriciu, benzinariile din Georgia au avut cele mai mari cresteri ale volumului de vanzari.
Parteneri 'pe faras'
Pe plan intern, compania lui Dinu Patriciu intentioneaza ca pana la sfarsitul anului sa deschida 500 de benzinarii, aici fiind incluse si cele aflate in parteneriat, si cele mobile. 'In 2008, vom avea 500 de benzinarii, dar fara parteneri', a precizat Paul Pop.
In prezent, Rompetrol detine in parteneriat sau in proprietate 250 de benzinarii. Compania isi vinde o parte din produse prin intermediul sistemului de benzinarii care poarta marca 'Partener Rompetrol'. Acestea apartin diferitilor distribuitori particulari care beneficiaza de brandul companiei lui Patriciu.
Rompetrol este al doilea jucator pe piata petroliera autohtona, prima pozitie fiind ocupata de Petrom.
Sursa: Evenimentul Zilei, 15 septembrie 2006.' -
SIF-urile nu se grabesc cu plasamentele in strainatate
___
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ca urmare a liberei circulatii a serviciilor, Societatile de Investitii Financiare (SIF) vor putea efectua investitii in strainatate. Practic, potrivit reprezentantilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), SIF-urile au dreptul de a detine plasamente in instrumente ale pietei monetare si valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata din strainatate de mai bine de un an de zile. Mai precis, de la data de 1 iulie 2005, dupa intrarea in vigoare a Regulamentului 15/2004, privind autorizarea si functionarea Societatilor de Administrare a Investitiilor, a Organismelor de Plasament Colectiv si a depozitarilor. Investitiile de acest gen se pot face numai cu o aprobare, in prealabil, din partea comisiei. Cu toate acestea, pana in momentul de fata, niciuna dintre cele cinci SIF-uri nu s-a aventurat cu plasamente pe pietele externe.
Administratorul portofoliului SIF 4 Muntenia, SAI Muntenia Invest, a elaborat un plan de actiune pentru abordarea pietelor externe, in perspectiva integrarii in Uniunea Europeana. 'Elaboram studii, analize, privind posibile investitii pe aceste piete, preocupare deja consemnata in programul strategic al SIF Muntenia', spune Pavel Petre Szel, presedintele director general al SAI Muntenia Invest. si reprezentantii SIF 2 Moldova tatoneaza bursele externe, aflandu-se deja in negocieri cu investitori straini pentru schimbul unor pachete de actiuni. 'Incercam sa gasim modalitati de efectuare de schimburi de actiuni, insa nu am finalizat acest proces, nefiind o prioritate nici pentru noi, nici pentru partenerii nostri', ne-a declarat Radu Constantin Albu, purtator de cuvant al SIF Moldova. Cei de la SIF Oltenia se afla, de asemenea, in stadiul discutiilor 'timide': 'Intalniri si discutii de afaceri cu investitori straini au fost mai multe, insa niciuna nu s-a concretizat pana in momentul de fata', spune Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF 5 Oltenia. Analizele incipiente efectuate de catre reprezentantii SIF 5 s-au orientat, cu precadere, catre pietele din Europa Occidentala. Ciurezu a precizat insa ca pentru conturarea unei stratgii mai este nevoie de o perioada de gandire: 'Asteptam finalizarea modificarilor la Legea 31/1990, pentru ca se prevad schimbari importante la nivelul conducerii administrative si executive, o noua putere in ceea ce priveste actionariatul minoritar in Adunarile Generale ale Actionarilor'.
Piata interna – mai sigura
Se pare ca si randamentul superior obtinut pe piata interna ii determina pe managerii SIF-urilor sa nu considere, inca, prioritare plasamentele in strainatate.
'In conditiile unei economii in tranzitie si avand la baza o analiza solida, plasamentele efectuate pe piata interna au avut, in aceasta perioada, un potential mult mai mare de crestere si riscuri mult mai mici comparativ cu plasamentele in strainatate', sustine vicepresedintele SIF Oltenia. De aceeasi parere este si reprezentantul SIF Moldova: 'Pana in prezent, randamentul BVB a fost superior randamentelor burselor externe, ceea ce ne-a determinat sa ne orientam momentan doar catre piata romaneasca', ne-a explicat Radu Constantin Albu. si SIF Muntenia ramane in expectativa in fata volatilitatii ridicate de pe bursele externe: 'Nu dorim diversificare cu orice pret, numai pentru a putea spune ca SIF Muntenia este activ pe pietele internationale. In 2006, volatilitatea pietelor internationale de capital a fost destul de ridicata. Putem sa mentionam aici evenimentele neplacute de pe pietele europene si in curs de dezvoltare din luna iunie a acestui an, care au afectat si bursa romaneasca', subliniaza Petre Szel.
Sursa: Adevarul, 15 septembrie 2006.'
Pagina