17.05.2005
-
Dinu Patriciu audiat alte sapte ore la parchet
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI PTR RRC
___
Omul de afaceri Dinu Patriciu a fost, ieri, pentru a patra oara audiat la Parchet. Omul de afaceri a venit, de aceasta data, in fata procurorilor cu statistici in cifre si grafice, toate vizind modul in care a fost privatizata 'Petromidia', dar si cauzele datoriilor acumulate de rafinarie.
Dupa aproximativ sapte ore de audieri, presedintele grupului Rompetrol, Dinu Patriciu, a declarat ca intalnirea pe care a avut-o cu procurorii a fost 'bogata in lamuriri'. Omul de afaceri a rnai spus ca spera ca, in urma declaratiei de 15 pagini pe care a dat-o, anchetatorii sa fie 'lamuriti' in ce priveste privatizarea si datoriile societatii.
Referindu-se la privatizarea Petromidia, Dinu Patriciu a reafirmat ca aceasta tranzactie a fost una de succes si ca, dupa foarte multi ani, societatea a devenit profitabila.
Omul de afaceri a mai aratat ca datoriile istorice ale Petromidia sunt un rezultat al faptului ca societatea nu a beneficiat de facilitatile acordate altor firme cu privire la penalitati si dobinzi. El a explicat ca, din cele peste 500 de milioane de dolari reprezentind aceste datorii, mai mult de jumatate sunt penalitati si dobinzi.
Sursa: Bursa, 17 mai 2005'
16.05.2005
-
Profiturile IAR au luat altitudine
ZF RO - FONDURI MUTUALE IARV
___
Compania IAR Ghimbav, specializata in constructia si intretinerea aeronavelor, a raportat pentru primul trimestru al acestui an obtinerea unui profit net de 25 de miliarde de lei (674.000 de euro), nivel de sapte ori mai ridicat decat cel din perioada similara a anului trecut. Principalul motor al acestei cresteri l-a reprezentat majorarea productiei vandute, cifra de afaceri realizata de companie in primele trei luni ale anului ridicandu-se la peste 5,2 milioane de euro, comparativ cu 3,1 milioane de euro in aceeasi perioada a lui 2004.
Veniturile din exploatare au totalizat 9,8 milioane de euro, iar cheltuielile au fost de 9 milioane de euro, rezultand un profit din exploatare de 0,8 milioane de euro, fata de o pierdere de 0,6 milioane de euro la sfarsitul lui martie 2004. In primul trimestru al anului trecut, compania beneficiase de un rezultat financiar foarte bun, care a acoperit pierderile din exploatare.
IAR a incheiat in urma cu doi ani un contract cu armata Emiratelor Arabe Unite pentru modernizarea a 25 de elicoptere Puma, contract ce urmeaza sa fie finalizat in 2007. Aceste proiecte presupun o colaborare internationala complexa, in cadrul careia compania are rol de integrator si contractor general. IAR Ghimbav detine si 49% din actiunile Eurocopter Romania, societate mixta cu capital romano-francez, infiintata in 2002 impreuna cu Eurocopter SAS, care controleaza 51% din actiuni. In iulie anul trecut Eurocopter Romania a dat in functiune o hala la Brasov unde se ansambleaza elicoptere EC 135 si EC 165.
Societatea IAR Ghimbav a rezultat din divizarea companiei IAR Brasov in trei societati distincte. Celelalte doua societati rezultate in urma acestui proces sunt Constructii Aeronautice, care produce si repara avioane, si Top Therm, specializata in productia de tamplarie PVC cu geamuri termopan. Actionarul majoritar al IAR Ghimbav este Ministerul Economiei si Comertului, cu 64,9% din actiuni, principalii actionari minoritari fiind Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale si SIF Transilvania, care detin 7,3%, respectiv 4,6% din actiuni. Actiunile IAR Ghimbav sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 11.000 lei/actiune. Capitalizarea Bursiera a companiei este de 5,7 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 mai 2005. -
Ajutoarele de stat pentru Navol Oltenita si Separom Arad, anulate
Romania libera
___
Ajutoarele de stat pentru salvare-restructurare primite de Navol Oltenita si Separom Arad au fost anulate dupa ce Consiliul Concurentei a constatat ca aceste companii nu au respectat graficul de esalonare pentru plata obligatiilor bugetare. Un numar de 23 de companii care au beneficiat de ajutoare din partea statului pentru salvare-restructurare au fost monitorizate in ultimele saptamani de Consiliul Concurentei. Aceste companii aflate in dificultate au primit bani din partea statului in perioada 2003-2004. 'In urma verificarilor efectuate s-a constatat ca furnizorii de ajutor de stat au raportat stadiul de implementare a programelor de restructurare pentru 13 agenti economici (Astra Vagoane Calatori Arad, Rulmenti Barlad, Tofan Grup International Bucuresti, Hesper Bucuresti, Pipera SA Bucuresti, Sargetia Forest Deva, Bega Real Pleasa, Lucrari Drumuri si Poduri SA Iasi, Optica Timisoara, Romvag Caracal, Tractorul UTB Brasov, Navol Oltenita, Separom Arad)', a precizat Consiliul.
La opt companii ajutorul a fost autorizat in baza prevederilor legale pentru recuperarea arieratelor bugetare. Dintre acestea, doar sase au respectat termenele de esalonare prevazute pentru plata datoriilor catre bugetul de stat, iar Navol Oltenita si Separom Arad au incalcat prevederile graficului de plata. Au beneficiat integral de ajutorul de stat Rulmenti Barlad si Tofan Grup International.
Pentru trei agenti economici ajutorul a fost autorizat in vederea privatizarii. Acesta a fost efectiv acordat societatilor Optica SA si Romvag Caracal, iar in cazul Tractorul UTB Brasov, ajutorul de stat nu a fost acordat intrucat nu s-a realizat privatizarea societatii. La SC Lucrari Drumuri si Poduri SA Iasi, ajutorul de stat a fost suspendat temporar din cauza inceperii procesului de privatizare. 'In ceea ce priveste capacitatea de productie, societatile verificate si-au restrans activitatea prin: comasarea unor sectii de productie (SC Hesper Bucuresti), inchiderea unor activitati neperformante (Pipera), vanzarea si casarea unor active (Lucrari Drumuri si Poduri Iasi) si trecerea in conservare a capacitatilor de productie neutilizate (SC Sargetia Forest SA Deva).
Sursa: Romania Libera, 16 mai 2005.' -
Electroputere, Tractorul si Rulmentul obtin iertarea datoriilor
Realitatea Romaneasca EPT
___
Sapte societati comerciale monitorizate de FMI urmeaza sa primeasca ajutoare de stat care constau in stergeri de datorii, dar si in acceptarea de catre autoritati a conversiei creantelor in actiuni. Asta dupa ce recent Guvernul a decis prin ordonanta de urgenta interzicerea acordarii a orice fel de scutiri sau de esalonari.
Tractorul Brasov, Rulmentul Brasov, Electroputere Craiova, Metalurgica Aiud, Aversa Bucuresti si Griro Bucuresti vor primi din partea statului iertarea pentru datoriile acumulate si respectiv in cazul GES Scaieni - acceptul pentru conversia creantelor in actiuni, ne-au declarat surse din cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Potrivit surselor noastre, in aceasta saptamana, Ministerul Finantelor Publice urmeaza sa-si dea acceptul pe acest proiect de lege. 'Sapte societati monitorizate de FMI au dreptul la inlesniri in urma acordului cu UE', ne-au mai spus sursele citate. Sursele din cadrul AVAS mai spun ca aceasta masura a fost luata pentru ca altfel Tractorul, Rulmentul si Electroputere nu aveau nici o sansa sa mai fie privatizate. Reamintim ca, in urma negocierilor pe care autoritatile romane le-au avut cu expertii Fondului Monetar International (FMI) la inceputul acestui an, AVAS s-a angajat sa privatizeze sau sa lichideze pana la sfarsitul lui iunie societatile Tractorul Brasov, Rulmentul Brasov si Electroputere Craiova. Numai ca in lipsa semnarii unui nou memorandum intre Romania si FMI aceste negocieri nu au decat o valoare de referinta, termenul de 30 iunie nefiind unul 'batut in cuie', dupa cum spun reprezentantii Autoritatii.
Guvernul isi da cu stangul in dreptul
Pana aici nu ar fi nici o problema, numai ca, la inceputul lunii trecute, Executivul a dat o ordonanta, respectiv Ordonanta de Urgenta nr. 26/2005, prin care toate dispozitiile referitoare la acordarea de inlesniri sau scutiri la plata obligatiilor bugetare restante au fost abrogate. De aceea, prin aprobarea acestui proiect de lege prin care se urmareste stergerea datoriilor bugetare a mai multor societati din portofoliul AVAS, Guvernul isi da cu stangul in dreptul. Cei trei colosi acumuleaza datorii de 6.400 de miliarde de lei In prezent, datoriile adunate ale celor trei colosi la bugetul de stat consolidat dau suma de aproximativ 6.400 de miliarde de lei (peste 176 de milioane de euro). Astfel, compania Tractorul Brasov este fruntasa, cu datorii de circa 3.700 de miliarde de lei, urmata fiind de Rulmentul Brasov cu aproximativ 1.400 de miliarde de lei si de Electroputere Craiova cu aproape 1.300 de miliarde de lei.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 16 mai 2005.' -
Asii bancari ies din mineca privatizarii
Cotidianul
___
Intr-un orizont de timp de doi ani de zile, sistemul bancar romanesc va intra o data cu tara in Uniunea Europeana. Statul roman mai are de vinzare actiuni la BCR si CEC. Se poate afirma ca viitorii proprietari vor avea pozitii dominante in sectorul bancar din Romania. Cursa a inceput.
Actualii guvernanti au in mina, din punctul de vedere al privatizarii, o pereche de asi. Pachetul de actiuni ramas la stat din BCR si Casa de Economii si Consemnatiuni atrag ca un magnet banci de renume.
Deoarece cele doua banci au ramas printre singurele tinte in Europa Centrala si de Est pentru planurile de extindere al marilor corporatii bancare, statul roman trebuie sa cumpaneasca foarte bine nu doar in ce priveste pretul ce poate fi obtinut din aceasta afacere. Vinzarea pachetului de 37% detinut la BCR si privatizarea CEC nu sint simple contracte de vinzare-cumparare.
Cele doua operatiuni vor fi hotaritoare pentru viitorul „bancar' al Romaniei in Uniune Europeana.
Lider de piata
In afara faptului comun ca ambele banci urmeaza sa intre pe mina unor investitori strategici, BCR si CEC prezinta atuuri diferite, care le fac atractive. Banca Comerciala Romana a ramas, in pofida unei concurente din ce in ce mai acerbe, liderul de piata al sectorului bancar autohton.
Reteaua bancii este extinsa, iar guvernanta corporatista data de investitorii institutionali BERD si IFC a dus la rezultate financiare de exceptie in 2004. BCR este si banca comerciala care gestioneaza cele mai multe conturi ale societatilor romanesti.
Pozitia dominanta in sistemul bancar a determinat BNR sa transmita in piata semnale privind politica de dobinzi prin intermediul BCR, care a jucat si un rol de baza in interventiile BNR pe piata valutara interbancara.
Stapin bancar la sate
Casa de Economii si Consemnatiuni vine la privatizare cu atuul popularitatii si cu o retea de unitati cit toate bancile care opereaza in Romania puse la un loc. Reteaua extinsa o face ideala pentru operatiunile de retail, segmentul de piata pe care se bat in prezent bancile romanesti. CEC este stapinul bancar absolut in mediul rural, lumea satelor fiind cvasineexplorata de restul bancilor.
In contextul in care sume enorme din fondurile structurale ale Uniunii Europene sint destinate domeniului agricol (circa 2/3 din sprijinul financiar al UE pentru anii urmatori) interesul pentru reteaua CEC din mediul rural capata aspecte financiare concrete. Nici notorietatea bancii in mediul urban nu este deloc de neglijat.
Garantia statului pentru depozitele populatiei (zdruncinata totusi de scandalul FNI) plus rolul CEC de intermediar pentru plata diverselor taxe pentru servicii au pastrat banca permanent in atentia publicului.
Declaratii de interes
In asteptarea detaliilor cuprinse in strategiile de privatizare si a anunturilor oficiale de vinzare, grupuri bancare italiene, germane, austriece si grecesti si-au manifestat interesul pentru BCR si CEC.
Iata citeva declaratii semnificative: „Romania constituie acum obiectivul strategic din Europa Centrala si de Est pe care Grupul UniCredit se va concentra cu prioritate pentru o achizitie majora pina la sfirsitul acestui an.
Beneficiem in continuare de sustinerea importanta a actionarului nostru si avem convingerea ca ne vom indeplini obiectivul de a ne plasa in topul primelor doua-trei banci din sistemul bancar romanesc in urmatorii ani'.
Grupul UniCredit este una dintre cele mai importante institutii financiare europene cu o valoare de piata de circa 30 de miliarde de euro si avind active totale de peste 265 de miliarde de euro. „Slabiciunea HVB consta in reteaua de sucursale.
Sintem interesati in achizitia unei banci care sa dispuna de retea, a spus Dan Pascariu presedinte HVB Romania, nominalizind BCR, CEC, dar si posibilitatea cumpararii unei banci cu capital privat.' HVB Group este una dintre principalele institutii bancare din Europa. Peste 60.000 angajati deservesc peste 9,8 milioane de clienti prin cele 2062 de sucursale ale grupului.
Reprezentantii Deutsche Bank, cea mai mare banca germana, s-au intilnit recent cu noul ministru al Autoritatii pentru Privatizare, Gabriel Zbircea, exprimindu-si interesul de a participa la privatizarea BCR. „Sintem convinsi ca avem mari sanse sa incheiem cu success privatizarea CEC.
Avem competitori puternici, dar si noi sintem puternici', a afirmat recent presedintele bancii austriece Erste Bank, Andreas Treichl. Erste Bank este cea mai mare banca din Europa Centrala si de Est si dispune de experienta in transformarea bancilor de economii din Cehia si Slovacia, din institutii aflate pe ultimele pozitii ale topurilor in lideri de piata.
Erste Bank a preluat pachetul majoritar de actiuni al Slovenska Sporitelna in Slovacia, al Ceska Sporitelna in Cehia, al Rijecka Banka in Croatia si al Postabank in Ungaria. •
Pregatirile de vinzare, in linie dreapta
Privatizarea celor doua banci este in grafic. Anuntul privatizarii BCR urmeaza sa fie dat publicitatii luna viitoare. Comisia de privatizare a bancii a semnat un document aditional de continuare a contractului de consultanta cu Daiwa Securities SMBC Europe, in vederea inceperii procesului de vinzare cu un investitor strategic in decursul acestui an.
Daiwa Securities se afla in prezent in faza finala de a propune strategia de vinzare, guvernul urmind sa intre in posesia acesteia. Executivul va avea la dispozitie toate informatiile necesare pentru a decide cum se va vinde pachetul de actiuni si data exacta cind se va publica anuntul de vinzare.
J.P. Morgan, consultantul american ales pentru CEC, a finalizat procesul de evaluare a activelor bancii de economii, la conducerea careia a fost recent numit Eugen Radulescu, cel care a condus si Banca Agricola inainte de privatizarea acesteia. Un numar de 12 competitori si-au anuntat deja intentia de a participa la privatizare.
Pe masa Executivului se afla un proiect de ordonanta care va modifica statutul actual, asa incit CEC va avea deplin acces la toate operatiunile specifice unei banci comerciale.
Sursa: Cotidianul, 16 mai 2005.'
13.05.2005
-
Cehii pleaca de la SIF Banat-Crisana. Vin slovenii
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Mai multe societati cu raspundere limitata (SRL) inregistrate in Slovenia au intrat in ultimele zile in actionariatul SIF Banat-Crisana, conform unor surse apropiate societatii de investitii financiare. Societatile slovene au preluat prin intermediul Bursei pachete de actiuni apartinand grupului de investitori cehi, persoane fizice care au achizitionat anul trecut aproximativ 15% din actiunile SIF Banat-Crisana, afirma aceleasi surse. Statutul SIF-urilor interzice investitorilor sa cumpere mai mult de 0,1% din actiuni, iar investitorii care vor sa controleze o cota mai mare din capitalul SIF actioneaza prin persoane interpuse. Pana in prezent nu este clar cine este in spatele societatilor slovene.
Actiunile SIF Banat-Crisana au fost in ultimele zile cele mai tranzactionate de la Bursa de Valori. Doar in tranzactiile de ieri s-au transferat pachete de actiuni reprezentand 1% din capitalul social al SIF, operatiunile reprezentand aproape jumatate din valoarea tranzactiilor de pe piata. Actiunile SIF Banat-Crisana au incheiat sedinta bursiera de ieri la 11.800 lei/actiune, pret neschimbat fata de ziua anterioara. Valoarea de piata a societatii se ridica la 180 milioane de euro. Surse din piata de capital afirma ca tranzactiile desfasurate in ultimele zile au fost de fapt convenite in urma cu mai multe luni. De altfel, la Adunarea Generala a Actionarilor de luna trecuta de la SIF Banat-Crisana mai multi cetateni sloveni au candidat pentru cele sapte locuri in Consiliul de Administratie al SIF. Desi au beneficiat si de voturile cehilor actionari atunci la SIF, nici unul dintre sloveni nu a reusit sa intre in Consiliul de Administratie al societatii, vechea conducere a SIF, in frunte cu presedintele Ioan Cuzman, fiind realeasa pentru un mandat de patru ani.
Tranzactiile prin care cehii cumparasera actiuni la SIF anul trecut au fost intermediate, conform informatiilor existente pe piata, de societatea de brokeraj Delta. Aceasta a inregistrat luna trecuta un salt important in topul brokerilor, ocupand in aprilie locul al treilea, cu tranzactii intermediate in valoare de peste 12 milioane de euro si o cota de piata de aproape 6%. Cehii, in spatele carora se afla omul de afaceri american Howard Golden, au cumparat puternic actiuni la SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania, ajungand la cate 15% din capitalul acestora.
Conform informatiilor vehiculate pe piata, cehii au reusit sa ajunga la o intelegere cu conducerea SIF Transilvania, care le-a acceptat doi reprezentanti in Consiliul de Administratie. Nu acelasi lucru s-a intamplat insa si la SIF Banat-Crisana, unde grupul de investitori nu are nici un cuvant de spus in conducerea societatii. SIF Banat-Crisana administreaza active in valoare de 197 milioane de euro, detinand participatii minoritare la cele mai mari doua banci romanesti, BCR si BRD, fiind de asemenea unul din principalii jucatori pe piata celulozei si hartiei, unde detine pachete majoritare la mai multi producatori de profil.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 mai 2005.
-
In acest an, investitiile straine vor aduce Romaniei peste trei miliarde euro
Gardianul
___
Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) estimeaza ca in acest an, investitiile straine directe vor ajunge la 3,2-3,8 miliarde euro, a declarat, ieri, presedintele agentiei, Ana-Maria Cristina. In primele doua luni ale anului, nivelul investitiilor straine a fost de 196 milioane euro. Presedintele ARIS considera ca 'este un volum satisfacator' avand in vedere contextul politic si legislativ de la inceputul anului si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
De asemenea, in primele trei luni ale anului, capitalul subscris la firmele cu capital strain s-a ridicat la 192,4 milioane euro si au aparut 2.772 firme noi. Ana-Maria Cristina sustine ca aceste firme isi vor mari in curand capitalul social si vor produce investitii mai mari.
Conform ARIS, in perioada ianuarie-martie 2005, au fost inregisrate 21 de proiecte investitionale in valoare de 264,22 milioane dolari, din care 112,54 milioane dolari.
ARIS intentioneaza sa adopte o noua strategie de atragere a investitorilor straini. 'Vom incerca pana in luna august sa identificam necesitatile de investitii in fiecare regiune, judet si oras in parte. Apoi, din septembrie, vom trece la o promovare agresiva si vom contacta direct companiile care activeaza in domeniile noastre de interes', a afirmat Ana-Maria Cristina.
ARIS mai monitorizeaza 32 de proiecte aflate in faza de intentie, in valoare de 1,44 miliarde euro, cele mai mari fiind in domeniul componentelor auto, telecomunicatiilor si domeniul energetic. Unul dintre proiectele importante are in vedere constructia unei fabrici de mobila, in Moldova, in valoare de 300 milioane euro.
Sursa: Gardianul, 13 mai 2005.' -
LukOil investeste 11,6 milioane de dolari la Petrotel
Evenimentul Zilei
___
Actionarii rafinariei LukOil Petrotel Ploiesti au aprobat majorarea capitalului social cu 385,2 miliarde de lei (peste 11,6 milioane de dolari). 'Scopul acestei operatiuni este derularea unor investitii suplimentare pentru dezvoltarea rafinariei', se arata intr-un comunicat al LukOil Downsteam, coordonatorul operatiunilor grupului rus in Romania.
Prin majorarea decisa, capitalul social va ajunge la suma de 2.465 miliarde de lei, participatia grupului rus ajungind la 94,76% din actiuni.
Sursa: Evenimentul Zilei, 13 mai 2005.
'
12.05.2005
-
BRD accelereaza pe partea de retail, dupa un trimestru mai bun decat se astepta
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
BRD - SocGen va publica la inceputul saptamanii viitoare rezultatele pe primul trimestru, acestea marcand cresteri importante, peste cele prognozate initial, a declarat ieri Sorin Popa, directorul general adjunct al bancii.
La publicarea rezultatelor pe anul 2004, directorul general al bancii, Patrick Gelin, estimase o crestere a profitului net pentru anul 2005 de 5-10%, in conditiile scaderii dobanzilor si a intensificarii concurentei.
Pentru anul trecut, banca a anuntat un profit net de 88,7 mil. euro, in crestere cu 40% fata de 2003.
BRD va deschide in perioada urmatoare mai multe sucursale intr-o succesiune rapida, astfel incat reteaua sa teritoriala va ajunge la 240 de unitati in termen de o luna, fata de aproximativ 220 in prezent.
'In curand vom avea 240 de unitati si vom continua sa ne extindem', a declarat Patrick Gelin, directorul general al bancii.
Dobanzile la lei ar trebui sa creasca usor in perioada urmatoare, in conditiile in care banca centrala se va vedea nevoita sa tempereze creditarea pentru a tine sub control cresterea preturilor.
'Probabil ca dobanzile se vor inscrie pe un trend ascendent in perioada urmatoare. Ritmul alert de scadere a dobanzilor din ultima vreme a fost impus de BNR, insa aceasta ar putea sa recurga la unele majorari, in conditiile in care inflatia a urcat. Noi ramanem atenti la evolutia pietei', a mai spus Sorin Popa.
BRD a redus ultima data dobanzile la depozitele in lei chiar la inceputul acestei luni.
Dupa aceasta modificare, dobanzile oferite de banca variaza intre 7% si 8,25% pe an, in functie de maturitatea depozitului. BCR, liderul pietei, ofera dobanzi curpinse intre 7% si 9% pe an, in timp ce Raiffeisen, a treia banca din sistem, ofera rate curpinse intre 6% si 7% pe an. Cele doua banci au redus dobanzile ultima data la jumatatea lunii aprilie.
BNR sterilizeaza leii din piata monetara la o dobanda de 8% pe an la depozitele pe o luna, nivel stabilit inca din aprilie. Bancherii considera insa acest nivel prea scazut si se asteapta ca banca centrala sa recurga la majorari.
BNR a impus un ritm alert de scadere a dobanzilor in primele luni ale anului pentru a reduce diferentialul fata de cele practicate pe pietele internationale, astfel incat sa diminueze interesul capitalurilor speculative de a intra pe piata romaneasca.
La mai bine de o luna de la liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele la termen in lei nu s-au inregistrat miscari masive de capitaluri, iar multi se asteapta la unele majorari de dobanzi, chiar daca acestea vor face investitiile in lei mai atragatoare.
Pe de alta parte, bancherii spun ca si in conditiile in care dobanzile au coborat pana la niveluri de 7%-9%, care inseamna
randamente real negative in conditiile in care inflatia a revenit la peste 10%, nu se resimte inca o reducere sensibila a economisirii. Majoritatea bancilor se confrunta cu supralichiditati, dupa ce investitiile in titluri de stat sau in plasamente la banca centrala au devenit nerentabile, iar capacitatea de a plasa fondurile in credite acordate clientilor este limitata.
Scaderea mai rapida a dobanzilor la depozite fata de cele la credite a permis insa bancilor sa obtina marje mai mari de profit.
BRD desfasoara de aproximativ trei ani un acord de colaborare in vederea finantarii cu Unimpresa, o asociatie a antreprenorilor intalieni din Romania, majoritatea reprezentand intreprinderi mici si mijlocii. Banca detine o cota de 20% pe piata finantarii IMM-urilor, in conditiile in care, la nivelul anului trecut, imprumuturile acordate acestor firme au insumat 600 de milioane de euro.
BRD - SocGen detinea la sfarsitul anului trecut active totale in valoare de 3,5 miliarde de euro, care ii asigurau al doilea loc in sistem si o cota de piata de peste 13%.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2005' -
Afaceri peste nivelul bugetat la Comelf Bistrita
ZF RO - FONDURI MUTUALE CMF
___
Compania Comelf din Bistrita, producatoare de echipamente pentru protectia mediului, a inregistrat pe primele trei luni ale acestui an o crestere de 40% a cifrei de afaceri, in lei. La sfarsitul lunii martie, compania a anuntat o cifra de afaceri neta de peste 215 miliarde de lei (aproximativ 6 mil. euro), fata de 153 de miliarde de lei (3,7 mil. euro) inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut.
Anul acesta, compania din Bistrita si-a stabilit ca obiectiv atingerea unei cifre de afaceri de peste 19,3 mil. euro, ceea ce reprezinta o crestere de doar 13,2% fata de 2004. In 2004, cifra de afaceri a companiei a fost de 17 mil. euro, cu 10,5% mai mare decat in 2003. Si profitul Comelf a crescut cu 14% fata de luna martie a anului trecut, ajungand la aproape 12 miliarde de lei (0,3 milioane de euro), fata de 10,2 miliarde de lei, in martie 2004.
Activitatea Comelf Bistrita se desfasoara in cadrul a patru fabrici, organizate ca centre de profit: fabrica de filtre, electrofiltre si utilaj tehnologic, fabrica de utilaj si echipament terasier, fabrica de componente terasiere, fabrica de scule, dispozitive, accesorii si utilitati.
Planul de investitii de peste 400.000 de euro in retehnologizare, initiat anul trecut, va continua si in acest an cu un buget de aproximativ 600.000 de euro.
Peste 85% din productia companiei este destinata exportului in Italia, Franta, Austria, Germania, Belgia si Egipt, printre cei mai importanti clienti ai producatorului bistritean numarandu-se General Electric Energy Power (Franta), Braden Europe (Olanda), Lurgi (Germania), Komatsu Utility Europe, Marini, Colmar din Italia si Hartl (Austria).
Pe piata interna echipamentele produse de societate sunt utilizate in industria energetica, metalurgica si a materialelor de constructii.
Comelf s-a privatizat integral in 1999, prin cumpararea de catre Uzinsider Bucuresti a pachetului majoritar de 76,63% dintre actiuni. Restul de 23,37% sunt detinute de diverse persoane fizice.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 mai 2005
Pagina