03.01.2005
-
Privatizarea sectorului energetic a atras cele mai mari investitii straine
Curentul
___
Firmele sraine au fost in 2004 mai atrase ca oricand de piata romaneasca, fapt ce reiese si din valoarea totala a investitiilor, prognozata pana la sfarsitul anului la peste 3,4 miliarde de euro. Daca comparam insa investitiile atrase de Romania in 2004, deci cu doi ani inainte de integrare, cu cele atrase de tarile vecine in perioada similara, atunci reiese ca nu stam nici pe departe atat de bine pe cat incearca sa se laude autoritatile.
Pentru perioada ianuarie-octombrie, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a inregistrat un flux al investitiilor straine directe de 1.884 milioane de euro, mai mult cu 45,3% fata de perioada similara a anului trecut, cand s-au inregistrat 1.296 milioane de euro. Agentia Romana pentru Investitii Straine (ARIS) confirma depasirea obiectivului fixat pentru 2004, de doua miliarde de euro. Astfel, incluzand si o parte a veniturilor din tranzactia Petrom, pana la sfarsitul anului, volumul total prognozat al investitiilor straine directe este de 3,4 miliarde de euro - un volum dublu fata de anul trecut.
Tranzactia OMV-Petrom reprezinta 45% din investitiile totale
Factorul determinant in aceasta crestere substantiala consta in finalizarea privatizarii OMV-Petrom, tranzactie in valoare de 1,5 miliarde de euro - ceea ce reprezinta 45% din totalul investitiilor straine. Un alt factor il reprezinta investitiile de tip greenfield (afaceri pornite in cladiri noi, pe un teren pe care nu s-a mai construit niciodata) sau brownfield (teren intravilan, folosit inainte in industrie si unde mai pot fi construite noi cladiri). Pe langa investitiile-record de anul acesta, cei de la ARIS sustin ca exista deja premise pentru continuarea unei dezvoltari substantiale in 2005-2006, prin proiectele asumate in 2004 de cativa investitori importanti, ce se vor finaliza in anii urmatori. Privatizarea celor doua societati Electrica - Dobrogea si Banat, precum si a societatilor de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Sud-Bucuresti si Distrigaz Nord- Targu Mures) va aduce, in total, 700 milioane de euro la volumul investitiilor straine directe din 2005. La acestea se adauga si derularea unui numar-record de proiecte investitionale de tip greenfield, ce urmeaza sa se finalizeze si sa-si aduca impactul asupra economiei romanesti in perioada 2005-2006.
Proiectele aflate in desfasurare vor aduce fonduri importante
In toamna anului 2004 au fost anuntate noi proiecte de investitii ale unor companii importante pe plan mondial. Astfel, Tengelmann va investi, pana la sfarsitul trimestrului al doilea al anului viitor, 200 milioane de euro, in servicii de comert cu amanuntul si vor crea 3.000 de locuri de munca in Bucuresti, Timisoara si Ploiesti. Compania franceza Montupet va investi in Cluj, pana la sfarsitul primului trimestru din 2006, 120 milioane de euro in industria auto si va crea 2.150 de locuri de munca. Compania canadiana Celestica va finaliza, la sfarsitul trimestrului doi al anului viitor, o investitie de 100 milioane de dolari, in Bors-Bihor. Aceasta va crea 1.000 de locuri de munca in industria de componente electronice. Saint-Gobain, din Franta, va investi 100 milioane de euro in industria sticlei, pana la sfarsitul anului 2006, si va crea 200 de locuri de munca. Mai sunt si alti investitori, precum Coficab, care va investi 25 milioane de euro si va crea 200 de locuri de munca, Ruwel AG care va aduce 80 milioane de euro si 700 de locuri de munca sau Pirelli, cu 40 de miloane investiti in fabrica Cord Romania si 110 milioane de euro intr-o noua fabrica de anvelope. Proiectele de investitii derulate cu asistenta ARIS urmeaza sa aduca in 2005-2006 un total de 875 milioane de euro si 8.925 de noi locuri de munca. Aceste proiecte sunt semnificative nu doar prin valoarea capitalului social strain ce urmeaza a fi subscris, ci si prin orientarea treptata a investitorilor dinspre industriile traditionale (lohn, textile si alte sectoare cu valoare adaugata mica), catre sectoare a caror dezvoltare presupune utilizarea inaltelor tehnologii si o valoare adaugata mare.
'Recordul' Romaniei paleste in fata investitiilor atrase de alte tari din regiune
Fondurile atrase de Romania, anul acesta, nu mai par atat de mari, daca le-am compara cu investitiile staine directe, atrase de cateva dintre tarile vecine inainte de aderare, tari care sunt deja integrate. Astfel, Cehia atragea, in 2001, peste 4,1 miliarde de euro, in 2002 peste 6,3 miliarde de euro, iar in 2003 peste 1,9 miliarde de euro. Polonia atragea, in 1999, peste 5,4 miliarde de euro, in 2000 peste 6,9 miliarde de euro, in 2001 peste 4,1 miliarde de euro, iar in 2002 si 2003 atragea investitii straine de peste 2,9 miliarde de euro. Ungaria a fost mai modesta, atragand investitii straine de putin peste 2,2 miliarde de euro, in 1999, si de aproape trei miliarde de euro, in 2001.
Sursa: Curentul, 3 ianuarie 2005.' -
Venitul global nu se mai impoziteaza, dar se declara
Cotidianul
___
Impozitul pe venitul global va fi eliminat de anul viitor, a anuntat ieri noul ministru al Finantelor, Ionut Popescu. Motivul este ca vechea formula de impozitare nu ar mai fi necesara ca urmare a introducerii cotei unice. Totusi, desi IVG nu se va mai plati, obligatia de depunere a declaratiilor de venit ramane. Ministrul nu a reusit sa explice de ce.
Adio termopane scutite de impozit
Printre consecinte se numara eliminarea unor facilitati. Nu vor mai fi deductibile asigurarile private de sanatate, asigurarea locuintei, si reabilitarea termica. Singura facilitate ramasa este deductibilitatea pentru asigurarile de pensii private, care va fi aplicata la venitul lunar. Cota unica de impozitare a fost stabilita la 16%. Chiar si asa, nu este impozitat tot venitul. Pentru salariile brute mai mici de 10 milioane de lei este scazuta o deducere de 2,5 pina la 6,5 milioane de lei in functie de numarul de copii. Intre 10 si 30 de milioane de lei, deducerile sint din ce in ce mai mici. Abia salariile de peste 30 de milioane de lei sint impozitate in totalitate cu 16%.
Deducerile au fost introduse pentru ca nici un salariat sa nu cistige mai putin decit inainte, a explicat ministrul. {i vechea grila de impozitare tinea cont de numarul de persoane aflate in intretinere. Totusi, in cazul persoanelor cu mai multi copii, exista pierderi de citeva zeci de mii de lei, dupa cum arata chiar tabelele prezentate de Guvern.
Tot cu 16% vor fi impozitate si drepturile de autor, dupa scaderea deducerii profesionale de 40%. Un impozit de 10% va fi aplicat la sursa, urmind ca beneficiarul sa achite diferenta la sfirsitul anului. Persoanele care obtin venituri sub aceasta forma sint probabil singurele in cazul carora chiar va fi necesara depunerea declaratiilor de venit.
Impozitul microintreprinderilor se dubleaza
Impozitul pe profit scade de la 25 la 16%, insa, pe de alta parte, se dubleaza impozitul aplicat microintreprinderilor. De la 1,5% din cifra de afaceri, impozitul pentru intreprinderile cu pina la 9 angajati va creste la 3%. Ministrul Popescu sustine ca aceasta masura a fost luata din cauza ca microintreprinderile erau folosite ca forma de plata in cazul salariilor foarte mari.
De asemenea, ministrul a spus ca firmele carora nu le convine dublarea cotei de impozit pot sa opteze pentru impozitarea de 16% a profitului, care este oricum mai mica. In noua situatie, impozitul pe cifra de afaceri este mai avantajos pentru microintreprinderile care au un profit mai mare de 18,7% din incasari. Firmele ale caror profituri nu ating aceasta cota sint mai avantajate daca opteaza pentru impozitul pe profit.
Investitorii, indiferent daca sint persoane fizice sau juridice, vor plati un impozit pe dividende de 10%.
Sursa: Cotidianul, 3 ianuarie 2005.
24.12.2004
-
BERD mai aduce 10 mil. euro pentru IMM
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Banca European? pentru Reconstruc?ie ?i Dezvoltare a acordat Volksbank Rom?nia (VBR) un ?mprumut de 10 milioane de euro, pentru a sus?ine finan?area ?ntreprinderilor mici ?i mijlocii.
Acordul de finan?are survine dup? ?ncheierea unui alt ?mrupmut, acordat de BERD b?ncii rom?ne?ti ?n anul 2002.
'Aceasta este a doua facilitate acordat? de institu?ia noastr? VBR. Peste 320 de ?ntreprinz?tori au beneficiat de finan??ri ?n urma vechiului ?mprumut, lucru care ne-a mul?umit', a declarat Hildegard Gacek, director pentru Rom?nia ?n cadrul BERD.
Potrivit acesteia, institu?ia european? a investit ?n anul 2004 aproximativ 380 de milioane de euro ?n sistemul bancar rom?nesc. 'Sper ca anul viitor implicarea noastr? s? cresc?. Purt?m deja discu?ii cu mai multe b?nci, dintre care unele se afl? la primul contract cu BERD', a mai spus Gacek.
Oficialul BERD a subliniat c? aproximativ o treime din creditele acordate din prima facilitate acordat? b?ncii rom?ne?ti au mers c?tre micro?ntreprinderi, sector care ?nt?mpin? cele mai mari dificult??I ?n ob?inerea de fonduri.
Pre?edintele VBR, Lauren?iu Mitrache, a declarat c? banca se va orienta ?n anul viitor preponderent pe segmentul de retail, care include ?i IMM urile. 'Acest ?mprumut va sprijini politica noastr? de expansiune. Pentru anul viitor sper?m s? dubl?m volumul elementelor bilan?iere, c?t ?i re?eaua teritorial?. Anul acesta estim?m c? am ajuns s? de?inem o cot? de pia?? de 2%, cu active totale de aproximativ 250 de milioane de euro', a spus Mitrache.
DG/WGZ Bank ?i Banque Federale des Banques PopulairesFrancais au achizi?ionat recent 49% din titlurile VolksbankInternational, principalul ac?ionar al VBR
Sursa: Ziarul Financiar, 24.12.2004' -
Bank Austria, interesata de privatizarea CEC si BCR
Gardianul EBS
___
de Economii si Consemnatiuni (CEC), iar in cazul in care oferta sa nu va fi castigatoare, va incerca sa preia Banca Comerciala Romana, potrivit unui articol din editia germana a 'Financial Times', citat de Mediafax. Banca austriaca estimeaza ca procesul de privatizare va incepe in primul trimestru al anului viitor.
Analistii prognozeaza o competitie foarte stransa pentru preluarea CEC, in conditiile in care si-au mai exprimat interesul bancile austriece Raiffeisen Zentralbank, Erste Bank si cele italiene Unicredito si Banca Intesa. Cotidianul mentioneaza ca Bank Austria dispune de fonduri de un miliard de euro pentru achizitii. Banca germana a depus, in 2002, in prima etapa a privatizarii BCR, o oferta intr-un consortiu care includea si banca ungara OTP. (A. Chirila)
Sursa: Gardianul, 24.12.2004'
23.12.2004
-
Afacerile Argus Constanta se mentin constante in euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE UARG
___
Producatorul de uleiuri vegetale Argus Constanta va incheia acest an cu o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro, similara cu cea inregistrata anul trecut. In lei, cifra de afaceri a companiei a fost cu 100 de miliarde mai mare decat cea inregistrata in 2003: 1.600 de miliarde fata de 1.500 de miliarde. 'De asemenea, profitul in lei in acest an va fi mai mare decit anul trecut, iar pentru anul viitor estimam o cifra de afaceri cu circa 7-8% in lei mai mare decit cea pe care o vom obtine in acest an', spune Vasile Leu, directorul general al Argus Constanta. El nu a dorit sa mentioneze valoarea estimativa a profitului pentru 2004.
Potrivit lui Leu, compania are programate pentru 2005 o serie de investitii pentru dezvoltarea capacitatii de depozitare a materiei prime, precum si a liniei de imbuteliere a uleiului rafinat. 'Avem o serie de programe de investitii, dar este prematur sa vorbim despre valoarea acestora', a adaugat directorul Argus Constanta.
Compania a raportat pentru primele sase luni, un profit net de 1,3 milioane de euro (53,6 miliarde de lei) de aproape patru mari mai mare fata de perioada similara de anul trecut, in timp ce cifra de afaceri s-a ridicat la 19 milioane de euro (760,9 miliarde de lei). Pe de alta parte, veniturile totale s-au micsorat fata de anul 2003 de la 20 de milioane de euro la aproape 18,5 milioane de euro, in timp ce cheltuielile au scazut de la 19 milioane de euro la 16,5 milioane de euro.
Conform propriilor estimari, Argus este al doilea jucator din piata, cu o cota de aproximativ 20 -21%. Liderul pietei este in continuare Bunge Romania, urmat de Cargill, care a preluat recent cele doua fabrici de ulei ale Topway Industries, Ultex Tandarei sI Agricover Buzau. Argus livreaza atat pe piata interna (uleiul comestibil si cel rafinat), dar si la extern (circa 80% din sroturile furajere prelucrate).
Principalul actionar al Argus Constanta este Vasile Leu, cu o participatie de 11,44%. Conducerea Argus si salariatii detin in prezent un pachet de actiuni care sa le permita sa ia deciziile privind soarta companiei, dar dupa dizolvarea Asociatiei Salariatilor, acestia au inceput treptat sa vanda din actiuni. Acesta este sI unul dintre motivele pentru care cel de-al doilea actionar semnificativ al Argus a devenit SIF Oltenia, care a ajuns sa controleze, in urma unor tranzactii recente, peste 10% din actiunile producatorului de ulei. Reprezentantii SIF Oltenia au spus ca ar putea fi interesati sa mai achizitioneze actiuni de pe piata, mai ale ca exista o tendinta de vanzare din partea salariatilor Argus.
Argus s-a aflat in centrul unor zvonuri neconfirmate privind o posibila intentie de preluare de catre americanii de la Cargill sau norvegienii de la Orkla Foods. Ambele companii au facut in ultimul an achizitii importante in agricultura sI industria alimentara din Romania, oficialii acestora declarand dupa oficializarea fiecarei tranzactii ca aceasta nu va fi ultima si ca tot timpul se gandesc la noi oportunitatI de 'cumparaturi' pe piata romaneasca. Tot de numele Argus, a fost legat sI noul actionar semnificativ de la Comcereal Constanta, insa sI de aceasta data oficialii companiei au negat orice implicare in achizitionarea de actiuni la acest depozitar de cereale.
Titlurile companiei sunt tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, ultimul pret mediu inregistrat in sedinta de ieri fiind de 38.200 lei/actiune. La aceasta cotatie, capitalizarea bursiera a companiei este de 31 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 decembrie 2004.
' -
Bank Austria va participa la privatizarea BCR
Curierul National EBS
___
Bank Austria Creditanstalt, filiala a grupului german HVB, intentioneaza sa participe la privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), iar in cazul in care oferta sa nu va fi castigatoare va incerca sa preia Banca Comerciala Romana, potrivit unui articol din editia germana a Financial Times, citat de Mediafax. Banca austriaca estimeaza ca procesul de privatizare va incepe in primul trimestru al anului viitor. Potrivit Financial Times Deutschland, analistii prognozeaza o competitie foarte stransa pentru preluarea CEC, in conditiile in care si-au mai exprimat interesul bancile austriece Raiffeisen Zentralbank, Erste Bank si cele italiene Unicredito si Banca Intesa. Cotidianul mentioneaza ca Bank Austria dispune de fonduri de un miliard de euro pentru achizitii, iar Romania este a doua piata din Europa de Est, dupa Polonia.
De asemenea, CEC este cea mai mare banca de retail din Romania, cu 9.000 de angajati si 1.400 de unitati teritoriale. Grupul HVB opereaza pe piata autohtona prin HVB Bank Romania, succesoarea sucursalei Bank Austria Creditanstalt, dupa ce institutia de credit austriaca a fost integrata in grupul german. HVB a ocupat, la sfarsitul anului trecut, locul cinci in topul bancilor privind volumul creditelor acordate firmelor si populatiei, cu un sold la 31 decembrie 2003 de 14.158 miliarde lei (aproximativ 350 de milioane de euro). Banca germana a depus, in 2002, in prima etapa a privatizarii BCR, o oferta intr-un consortiu care includea si banca ungara OTP.
Sursa: Curierul National, 23 decembrie 2004. -
Actiunile societatilor petroliere nu ar trebui sa lipseasca din portofoliile celor care joaca la Bursa
___
Petrom si Rompetrol Rafinare Constanta sunt doua dintre actiunile pe care orice investitor la Bursa de Valori Bucuresti ar trebui sa le aiba in portofoliu. Brokerii estimeaza ca trendul crescator pe care l-au urmat in ultima perioada cotatiile celor doua societati va continua si in perioada urmatoare. 'Pentru cei cu apetit mai mare pentru risc recomandam investitiile in actiunile Rompetrol Rafinare Constanta, iar pe cei mai conservatori ii sfatuim sa cumpere actiuni Petrom. O solutie ideala ar fi, probabil, achizitionarea atat de actiuni Petrom, cat si Rompetrol Rafinare Constanta', ne-a declarat Alin Brendea, director de operatiuni la societatea de brokeraj Prime Transaction. 'Consider ca vedetele anului viitor vor fi societatile din domeniul petrolier. Fara discutie, de departe se va detasa Petrom, mai ales dupa preluarea efectiva de catre OMV.
Evolutia viitoare a Petrom, respectiv cresterea absoluta a cotatiei, va depinde si de rezultatele economico-financiare ale societatii. In plus, majorarea capitalului social prin aport in numerar prin acordarea dreptului de preemtiune (la pretul de 2.158 lei/actiune) a constituit un mijloc de impulsionare a cotatiei Petrom la bursa', este de parere Marcel Murgoci, director de tranzactionare la societatea de brokeraj Estinvest. In ceea ce priveste evolutia de anul viitor a Rompetrol Rafinare Constanta, analistii cred ca lucrurile sunt ceva mai complicate comparativ cu situatia Petrom. 'Situatia financiara a firmei ma face sa fiu rezervat, cel putin pe trei luni, in ceea ce priveste o evolutie exploziva a pretului. Insa nu trebuie uitat faptul ca firma are un potential extraordinar si un management competent si, tocmai pe seama acestora, trebuie urmarita indeaproape, existand sanse sa 'calce' pe urmele Petrom', este de parere Murgoci.
Alti brokeri merg chiar mai departe si avertizeaza asupra unei aprecieri prea mari a cursului actiunilor rafinariei constantene. 'Rompetrol Rafinare Constanta ar trebui sa inchida anul bursier la 1.000 lei/actiune, sau cat mai aproape de aceasta valoare. De remarcat ca ascensiunea pretului trebuie sa fie una moderata, de circa 1 la suta pe o sedinta bursiera, pentru a conferi pietei ideea de crestere sanatoasa, durabila. Volatilitatea excesiva trebuie evitata, pentru ca aceasta nu induce ideea de pastrare a titlului odata achizitionat. Asadar, daca in timpul unei sedinte de tranzactionare pretul inregistreaza o crestere abrupta, aceasta va fi imediat corectata', este de parere Dorin Ghidiu, analist la societatea de brokeraj Vanguard. Potrivit acestuia, actiunile Rompetrol Rafinare Constanta ar putea ajunge, in a doua decada a lunii ianuarie, la 1.150 - 1.200 lei/actiune, fata de 942 lei/actiune - in ultima sedinta bursiera de saptamana trecuta. 'Inca de la inceputul lunii ianuarie 2005, actiunea trebuie sa se instaleze la peste 1.000 lei, continuandu-si cresterea moderata pe medie, pentru a se tranzactiona catre finalul intervalului de subscriere - 21 ianuarie 2005 - ( actionarii rafinariei constantene putand sa cumpere 300 de actiuni la 1.000 de actiuni detinute-n.n.) cu o prima de 15 - 20 la suta fata de valoarea de subscriere (1.000 lei/actiune). O asemenea valoare este de natura sa stimuleze drenarea de fonduri catre achizitionarea actiunilor nou emise. O astfel de evolutie poate induce in psihologia investitorilor ideea ca subscrierea este avantajoasa, atat timp cat acestia au perceptia ca pretul mediu ponderat ramane peste valoarea nominala dupa incheierea perioadei de subscriptie', este de parere Dorin Ghidiu, analist la societatea de brokeraj Vanguard.
Sursa: Adevarul, 23 decembrie 2004.'
22.12.2004
-
Profit de 65 de milioane de euro la SIF-uri intr-o singura luna
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) au incheiat primele 11 luni ale anului cu profituri care insumeaza 2.539 miliarde de lei (65 milioane de euro), trei dintre ele inregistrand cresteri substantiale ale castigurilor fata de perioada similara a anului trecut.
La inceputul acestui an, conducerile SIF-urilor se asteptau la cresteri mici ale profiturilor sau chiar la profituri in scadere. Anul trecut a fost unul mai slab din punct de vedere al profiturilor pentru banci, fapt care s-a reflectat si in nivelul dividendelor distribuite de acestea in 2004. Actiunile societatilor din sistemul bancar ocupa cea mai mare pondere in portofoliile SIF-urilor, cu ponderi de peste 50%, iar dividendele incasate de la banci au fost in ultimii ani cea mai sigura sursa de venituri a SIF-urilor.
O parte dintre SIF-uri au reusit totusi sa compenseze scaderea veniturilor din dividende prin vanzarea unor pachete de actiuni la preturi mai mari decat cele la care erau inregistrate in contabilitate.
SIF Transilvania, care inregistreaza in primele 11 luni cel mai mare profit dintre SIF-uri, a vandut pe parcursul acestui an un pachet de aproape 10% din actiunile Rompetrol Rafinare, iar datorita profitului din aceste tranzactii s-a detasat la capitulul profituri intre SIF-uri.
Societatea are dupa 11 luni un profit de 823 miliarde de lei (21,1 milioane de euro), echivalent cu peste 1.500 lei/actiune. SIF Transilvania a fost, in aceasta saptamana prima dintre SIF-uri care a trecut la Bursa peste nivelul de 10.000 lei/actiune. Profitul societatii a inregistrat o crestere de 115% fata de anul trecut.
Cea mai mare crestere a profiturilor dintre SIF-uri a apartinut SIF Oltenia, care a raportat dupa 11 luni o crestere de 163% a profitului fata de anul trecut. Dupa primele 11 luni ale anului societatea inregistreaza un profit de 693 miliarde de lei (17,8 milioane de euro), echivalent cu 1196 lei/actiune. De altfel, actiunile societatii au fost cele mai profitabile dintre SIF-uri anul acesta, cu o crestere a pretului pe Bursa de 162%.
SIF Oltenia a vandut la inceputul acestui an un pachet minoritar de actiuni le Comcereal Alexandria, care i-a adus inca din luna ianuarie un profit de 2,3 milioane de euro. Societatea a vandut ulterior la Bursa un pachet de 0,6% din actiunile Petrom, pe care le-a cumparat ulterior la un pret mai mic in cadrul majorarii de capital a companiei.
Societatea este cea mai activa dintre SIF-uri pe Bursa si pe RASDAQ. SIF Oltenia a ajuns sa detina luna trecuta, in urma achizitiilor de la Bursa Electronica RASDAQ un pachet de peste 5% din actiunile operatorului portuar Socep Constanta.
Profitul inregistrat de SIF Moldova a este cu 76% mai mare fata de perioada similara a anului trecut. Societatea a vandut in acest an pachete de actiuni la mai mult societati mici listate pe Bursa Electronica RASDAQ si, in afara de dividende, a mai castigat de pe urma plasamentelor in instrumente cu venit fix, care insumeaza aproximativ 40 milioane de dolari.
SIF Banat-Crisana a inregistrat o crestere de 20% a profitului fata de anul trecut pana la 356 miliarde de lei (9,1 milioane de euro). Profitul este echivalent cu 6489 lei/actiune. Societatea a vandut in urma cu doua luni aproximativ 0,2% din actiunile BRD, fiind astfel prima dintre SIF-uri care renunta la actiunile pe care le detine la o banca inca de la infiintare.
Singura dintre SIF-uri care inregistreaza un profit in scadere fata de perioada similara a anului trecut este SIF Muntenia. Profitul acesteia se ridica la 210 miliarde de lei (2,4 milioane de euro), in scadere cu 38% fata de anul trecut.
De la inceputul anului indicele BET-FI, care urmareste evolutia societatilor de investitii financiare a urcat cu 106%, crestere similara cu cea a pietei bursiere in ansamblu. Indicele BET-C, care urmareste toate companiile cotate pe Bursa a urcat de la inceputul anului cu 105%.
SIF-urile urmeaza sa isi modifice statutele in conformitate cu noua le gislatie a pietei de capital prin hotararile Consiliilor de Administratie si cu avizul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Adunarile Generale ale Actionarilor, convocate de SIF-uri pentru modificarea statutelor nu au putut lua hotarari din cauza lipsei de cvorum. SIF-urile au trimis deja la CNVM proiecte de statut in care pragul maxim de detinere, de 0,1%, ramane nemodificat.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 decembrie 2004.
-
Antibiotice investeste 1,2 mil. euro ca sa-si tripleze productia de capsule
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi a investit peste 1,2 milioane de euro intr-un nou flux de medicamente orale divizate in capsule, cu o capacitate de 350 de milioane de capsule anual, ce va stimula cresterea cifrei de afaceri cu pana la 30% anul viitor, conform reprezentantilor companiei. 'In prezent, capsulele reprezinta 15% din cifra de afaceri a Antibiotice, iar in momentul finalizarii tuturor celor trei fluxuri de fabricatie, productia de capsule ar putea creste de trei ori fata de nivelul actual', a afirmat Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iasi. Reprezentantii Antibiotice mizeaza pe vanzari de capsule de pana la 15 milioane de euro, anul viitor.
Vanzarile pe pietele externe reprezinta 20% din cifra de afaceri a companiei, adica 6,5 milioane de euro in 2003. In 2005, oficialii companiei si-au propus o crestere a exporturilor cu 25%. Anul trecut, Antibiotice a raportat o cifra de afaceri de 32,4 milioane de euro, iar estimarile pentru anul in curs indica vanzari totale in crestere cu peste 10% si un profit brut de aproximativ 4 milioane de euro. Bugetul de Venituri si Cheltuieli al companiei pe 2005 prevede o cifra de afaceri de pana la 43 de milioane de euro.
Antibiotice deruleaza un proiect de investitii de peste 2,5 milioane euro in statia de epurare a apelor reziduale de pe platforma societatii. Actionarul majoritar al Antibiotice este statul roman, prin Ministerul Sanatatii, care detine 53% din actiuni. Actionarii minoritari semnificativi sunt SIF Oltenia cu 10% si fondul de investitii Broadhurst, cu 7,68% din actiuni. Antibiotice este singurul producator de medicamente ramas in proprietatea statului, dar 2005 ar putea reprezenta anul privatizarii companiei iesene. Actiunile Antibiotice sunt cotate la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, ultimul pret de tranzactionare fiind de 5.250 de lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de aproximativ 50 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 decembrie 2004.
' -
Electroputere Craiova va fi privatizata prin oferta publica
Curentul EPT
___
Pentru a asigura transparenta totala a procesului de privatizare in cazul societatii Electroputere Craiova, am decis ca trecerea uzinei in proprietatea privata sa se faca prin oferta publica, oferta care va aparea atat in presa nationala, cat si in cea internationala - a anuntat, ieri, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Mircea Ursache. Anuntul vine dupa ce tot AVAS a cerut mandatarea sa de catre guvern pentru a vinde uzina craioveana, fara selectie de oferte, prin negociere directa, catre consortiul de investitori format din Siemens Akiengessellschaft Transportation System cu sediul in Munchen, Germania, Asociatia Salariatilor Elpas Craiova si DAB ltd, cu sediul in Atena, Grecia. Ursache a mai declarat ca desi privatizarea acestei societati a fost reglementata printr-o intelegere cu Fondul Monetar International, in 1999, 'acum ne aflam intr-o alta etapa de analiza si, prin urmare, trebuie sa asiguram un cadru concurential corect'.
Sursa: Curentul, 22 decembrie 2004.'
Pagina