07.12.2004
-
BNR a pus stop aprecierii leului
Romania libera
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa opreasca aprecierea monedei nationale si a intervenit in piata valutara interbancara prin ordine de cumparare de euro estimate de dealeri la o valoare cumulata de pana in 50 de milioane. Piata valutara s-a confruntat, luni, cu prima interventie a bancii centrale dupa anuntul de la inceputul lunii noiembrie privind o mai mare flexibilizare a pietei valutare. Iesirea bancii centrale din piata a fost urmata imediat de o revenire a raportului de schimb in jurul nivelului de 38.000 de lei. BNR a anuntat un curs de referinta de 38.235 lei/euro, cu 675 de unitati peste cel valabil luni. In consecinta, raportul calculat pentru moneda americana a urcat cu 165 de unitati, la 28.439 lei.
De la inceputul acestui an, leul a castigat 9% fata de cosul valutar format din 75% euro si 25% dolari, iar in termeni reali s-a apreciat cu aproximativ 17%.
Sursa: Romania Libera, 7 decembrie 2004. -
Cluj-Napoca listeaza 25.000 de obligatiuni la BVB
Curierul National
___
Urmeaza sa fie cotata la Bursa de Valori Bucuresti a doua emisiune de obligatiuni ale Municipiului Cluj-Napoca.
Numarul noilor obligatiuni municipale este de 25.000, cu o valoare nominala trimestriala de 600.000 lei. Data de referinta pentru trimestrul curent este de 10 decembrie anul curent. Randamentul obligatiunilor pe trimestrul curent este de 19,74 la suta.
Sursa: Curierul National, 7 decembrie 2004. -
Cresterea masei monetare a fost egala cu cresterea inflatiei in octombrie
Cronica Romana
___
Masa monetara in sens larg (M2) a inregistrat in luna octombrie 2004 o crestere lunara egala cu rata inflatiei (1,2 la suta, octombrie fata de septembrie) si a ajuns la 31 octombrie la 573.948 miliarde lei, a anuntat, luni, Banca Nationala. Fata de 31 octombrie 2003, masa monetara a inregistrat o crestere de 35,4 la suta (22,2 la suta in termeni reali). Activele externe nete au crescut in octombrie cu 1,4 la suta, pana la 341.784 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,6 la suta a componentei “Valute convertibile” si al mentinerii constante a componentei “Aur”. Activele interne nete s-au majorat cu 0,8 la suta, pana la 232.164 miliarde lei, in conditiile in care creditul intern a crescut cu 0,4 la suta, pana la 355.910 miliarde lei, iar alte active nete si-au diminuat soldul negativ cu 0,4 la suta (ajungand la -123.746 miliarde lei), precizeaza BNR.
Creditul neguvernamental a crescut in luna octombrie cu 2,2 la suta (1 la suta in termeni reali), pana la un nivel de 402.249 miliarde lei, fiind rezultatul cresterii cu 1,5 la suta a componentei in lei si a majorarii cu 2,7 la suta a celei in valuta (exprimat in euro, creditul in valuta s-a majorat cu 3,4 la suta). La 31 octombrie 2004, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 46,3 la suta (32,1 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003, pe seama majorarii cu 29,6 la suta a componentei in lei (17,0 la suta in termeni reali) si cu 59,4 la suta a componentei in valuta exprimate in lei (exprimata in euro, cresterea creditului in valuta a fost de 53,9 la suta). Creditul guvernamental net a inregistrat un sold negativ de 46.339 miliarde lei (fata de un sold negativ de 38.839 miliarde lei in luna septembrie), in principal ca urmare a majorarii disponibilitatilor in Contul General al Trezoreriei Statului. Masa monetara in sens restrans (M1) s-a majorat cu 0,2 la suta, pana la 143.110 miliarde lei, pe seama cresterii cu 1,4 la suta a numerarului in circulatie (care s-a cifrat la 77.764 miliarde lei) si a reducerii cu 1,2 la suta a disponibilitatilor in conturi la vedere (pana la 65.346 miliarde lei). Cvasibanii au inregistrat o crestere de 1,5 la suta, pana la 430.838 miliarde lei. Economiile populatiei s-au majorat cu 2,1 la suta, pana la 127.851 miliarde lei, ponderea acestora in masa monetara cifrandu-se la 22,3 la suta. La 31 octombrie 2004, economiile populatiei au inregistrat o crestere de 33,4 la suta (20,4 la suta in termeni reali) fata de 31 octombrie 2003. Depozitele in lei ale agentilor economici au crescut cu 3,5 la suta, pana la 104.669 miliarde lei. In cadrul acestora, depozitele pe termen s-au majorat cu 4,7 la suta (pana la 69.729 miliarde lei), depozitele conditionate s-au majorat cu 1,6 la suta (cifrandu-se la 13.925 miliarde lei), iar certificatele de depozit au crescut cu 1,1 la suta (pana la 21.015 miliarde lei). La 31 octombrie 2004, depozitele in lei ale agentilor economici au inregistrat o crestere de 73,6 la suta (56,7 la suta in termeni reali), fata de 31 octombrie 2003. Depunerile in valuta ale rezidentilor (inclusiv populatia), exprimate in lei, s-au mentinut la acelasi nivel (198.318 miliarde lei); exprimate in euro, acestea s-au cifrat la 4,852 miliarde euro. In cadrul acestora, depunerile bancare in valuta ale populatiei s-au redus cu 1 la suta, pana la 96.615 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele populatiei s-au diminuat cu 0,4 la suta si au reprezentat echivalentul a 2,364 miliarde euro). Depunerile in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 1,1 la suta, pana la 91.601 miliarde lei (exprimate in euro, depozitele agentilor economici au crescut cu 1,7 la suta, pana la 2,241 miliarde euro). La 31 octombrie 2004, exprimate in euro, depunerile in valuta ale rezidentilor au inregistrat o majorare de 14,4 la suta fata de 31 octombrie 2003, depunerile in valuta ale populatiei au crescut cu 12,8 la suta, iar depozitele in valuta ale agentilor economici s-au majorat cu 18 la suta. Titlurile de stat detinute de sectorul nebancar se situau la sfarsitul lunii octombrie la 69.282 miliarde lei (in scadere cu 2,3 la suta fata de luna septembrie). In cadrul acestora, titlurile in valuta reprezentau echivalentul a 1,18 miliarde euro (in scadere cu 2,8 la suta fata de luna septembrie).
Sursa: Cronica Romana, 7 decembrie 2004.
06.12.2004
-
OMV vireaza banii pentru privatizarea Petrom
Romania libera SNP
___
Grupul austriac OMV va vira, in aceasta saptamana, suma de 1,5 miliarde de euro, reprezentand valoarea totala a tranzactiei pentru privatizarea Petrom, a declarat Dorin Mucea, seful Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). 'Banii pentru Petrom - 670 milioane de euro pentru plata actiunilor, reprezentand 33,34% din capitalul Petrom, si 830 milioane de euro, ca injectie de capital - vor intra in acelasi moment. Asteptam aceste sume luni sau marti, iar pana la 20 decembrie banii vor fi transferati in contul escrow, o parte statului, iar cealalta parte companiei, si vor reprezenta finalizarea transferului dreptului de proprietate', a spus Mucea. Seful OPSPI a precizat ca Uniunea Europeana a avizat acordarea ajutorului de stat la privatizarea Petrom. Contul escrow este deschis la o terta parte, neutra in tranzactie, principala caracteristica a acestuia fiind ca depunerea va fi eliberata catre beneficiar numai dupa indeplinirea anumitor conditii, prevazute in cadrul unui acord scris.
Potrivit contractului de privatizare, semnat in luna iulie, OMV va achita 669 milioane de euro pentru 33,34% din titlurile Petrom si va participa cu 830 de milioane euro la majorarea capitalului social, pentru a dobandi un pachet de 51% din actiunile Petrom.
Sursa: Romania libera, 6 decembrie 2004.' -
Oltchim se asteapta la vanzari de peste 400 de milioane de dolari
Curierul National OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea a inregistrat, in primele 11 luni, o cifra de afaceri de 385 milioane dolari, si estimeaza ca va incheia anul 2004 cu vanzari de peste 400 milioane dolari, fata de nivelul estimat de 350 milioane dolari, a declarat directorul general al combinatului, Constantin Roibu, citat de Mediafax. 'Oltchim a exportat in perioada ianuarie-noiembrie produse in valoare de 237 milioane de dolari, livrarile externe urmand sa ajunga, pana la sfarsitul anului, la 270 milioane dolari', a precizat Roibu.
Sursa: Curierul National, 6 decembrie 2004.' -
Statul scuteste Oltchim de 100 de milioane de dolari
Cotidianul OLT
___
O datorie a Combinatului Chimic Oltchim Rimnicu Vilcea catre stat, in valoare de 98 de milioane de dolari, a fost preluata de Ministerul Economiei si Comertului, care isi va mari astfel cota de capital de la 53 la 95% in aceasta luna, potrivit directorului general al combinatului, Constantin Roibu.
Cu mai multi ani in urma, Oltchim a contractat credite care acum insumeaza 250 de milioane de dolari. Imprumuturile au fost luate pentru retehnologizare si au beneficiat de garantia statului. Societatea nu a rambursat insa mare parte din bani, asa ca sumele au fost platite de Ministerul Finantelor. Asadar, Oltchim a ajuns dator la Finante. Anul trecut, creanta a fost transferata la AVAB, care a propus vinzarea Oltchim si a activitatilor adiacente (fabrica de conserve, ferma de porci etc.), in scopul recuperarii datoriei. Nu s-a intimplat insa nimic, iar societatea a fost transferata, in acest an, in ograda Ministerului Economiei. Care a scapat-o de povara acestei datorii dupa modelul RAFO: a convertit datoria in actiuni.
Dupa cum ne-a declarat fostul 'patron' al Oltchim, Mircea Ursache, singura solutie pentru recuperarea banilor statului este vinzarea actiunilor Oltchim. Nu de aceeasi parere este actualul 'patron', Dan Ioan Popescu. El a spus ca este „pentru privatizarea unitatii, nu pentru vinzarea ei“. Desi creditele trebuiau rambursate cind Constantin Roibu era director, ministrul a spus ca nu are nimic de reprosat actualului management al Oltchim.
Sint cunoscute intentiile ministrului de creare a unui holding petrochimic, care sa includa, in principal, pe linga Oltchim, capacitatile petrochimice ale Arpechim Pitesti, date fiind interdependenta dintre ele. Se vorbeste de un an despre acest lucru si nu s-a intimplat nimic. Nici acum nu se stie daca holdingul va fi majoritar privat sau majoritar de stat. Asadar, privatizarea model 'Dan Ioan Popescu' este departe. La fel recuperarea celor 100 de milioane de dolari. Oltchim a avut o tentativa esuata de privatizare, cu compania canadiana Exall Resources. Contractul s-a semnat, dar a fost reziliat in scurt timp, pentru ca firma nu a platit pretul pe actiuni.
Sursa: Cotidianul, 6 decembrie 2004.'
03.12.2004
-
SIF Muntenia a ajuns singurul finantator la Navol
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF4
___
SIF Muntenia a cumparat cea mai mare parte a obligatiunilor emise de santierul naval Navol Oltenita, platind peste 500.000 euro. Navol a emis in acest an obligatiuni convertibile in actiuni la scadenta, in valoare de aproximativ 780.000 euro. Dupa ce obligatiunile vor fi convertite in actiuni, SIF Muntenia va deveni actionar majoritar al santierului naval. Conform legislatiei pietei de capital, obligatiunile convertibile inm actiuni trebuie oferite mai intai actionarilor companiei direct proportional cu cota detinuta.
In prezent, SIF Muntenia este principalul actionar al Navol, cu o participatie de aproape 50%. Muntenia a preluat controlul la Navol in urma unei majorari de capital cu aport in numerar. Cota lui Ioan Alexandru, vechiul actionar majoritar, care a cumparat santierul de la stat in 1999 s-a redus in urma majorarii de capital pana la aproape 30%. Pretul de vanzare al unei obligatiuni este de 2.100 lei/actiune, egal cu valoarea nominala a unei actiuni Navol. O obligatiune va da dreptul la conversie la doua actiuni Navol.
Desi anul trecut a adus o revigorare a santierelor navele romanesti care au inceput sa primeasca tot mai multe comenzi, evolutia favorabila de pe pietele internationale nu a determinat pe moment si iesirea Navol dintr-o situatie financiara dificila. La inceputul lunii septembrie salariatii companiei au declansat conflictul de munca din cauza neplatii la timp a salariilor. Datorita situatiei in care se afla companie, actionarii Navol au aprobat declansarea procedurii de reorganizare judiciara a societatii. Reorganizarea judiciara este o procedura prin care o companie aflata in imposibilitate a-si achita datoriile incearca sa isi redreseze activitatea.
Santierele navale au avut de beneficiat atat de pe urma cresterii economice a Asiei, care a detrminat armatorii sa-si suplimenteze flotele, dar si de pe urma uneii serii de reglementari noi in domeniul transportului petrolier si al gazelor lichide, care obliga armatorii sa isi inlocuiasca navele vechi cu nave noi, cu pereti dubli sau chiar tripli. Actiunile Navol sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la un pret de 910 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 2,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 decembrie 2004.
-
Armatorii straini se inghesuie sa construiasca nave in Romania
Realitatea Romaneasca
___
Cum mana de lucru, dar si materialele sunt mult mai ieftine in Romania, firmele de transport maritim din strainatate prefera sa-si construiasca navele la noi. De regula, tot ce tine de constructie se face aici, iar partea de 'finete', adica motor, echipamente electronice si de navigatie, se face afara.
Santierul naval Aker Braila va construi un vas de aprovizionare a platformelor pentru norvegienii de la Aker Yards (de altfel, proprietarul santierului) pentru aproximativ 16 milioane de euro (130 de milioane de coroane norvegiene). Totodata, navalistii din Drobeta-Turnu Severin au lansat recent la apa o nava construita pentru un armator olandez. Beneficiarul olandez a platit pentru nava lansata in jur de 1,5 milioane de euro.
Pana la sfarsitul acestui an, la Santierul Naval din Drobeta-Turnu Severin vor mai fi lansate la apa alte doua nave, toate construite pentru armatori straini.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 3 decembrie 2004.' -
Un miliard de euro in 2005, din privatizari, la MEC
Gardianul
___
Veniturile ce vor fi obtinute in 2005 din privatizarea societatilor administrate de Ministerul Economiei si Comertului sunt estimate la 37.000 miliarde de lei, fiind luate in calcul si sumele ce vor fi incasate din vanzarea SNP Petrom si Distrigaz, au declarat surse din MEC, citate de Mediafax. Potrivit unui proiect de hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Economiei, veniturile estimate din privatizare se ridica la 36.803,5 miliarde lei (circa 965 milioane de euro). Au mai fost luate in calcul ratele si dobanzile aferente contractelor de vanzare-cumparare de actiuni incheiate de Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI). Alaturi de veniturile din privatizare, in bugetul OPSPI sunt prevazute si venituri in suma de 10 miliarde lei, rezultate din valorificarea mijloacelor fixe ale unitatilor din sectorul productiei de aparare.
Sursa: Gardianul, 3 decembrie 2004.
02.12.2004
-
Melescanu si-a dat demisia de la Rompetrol
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Theodor Melescanu, fost ministru de externe al Romaniei, si-a dat demisia din functia de membru al Consiliului de Administratie al grupului petrolier Rompetrol, in conditiile in care a fost ales senator pe listele Aliantei D.A.
'Melescanu a facut parte din Consiliul de Administratie inca din 1999 - 2000 si ne-a ajutat foarte mult in expansiunea operatiunilor noastre in Bulgaria, Albania si Macedonia. Motivul cooptarii lui de catre Rompetrol a fost tocmai cunoasterea politicii externe a acestor state, a oamenilor din administratiile publice de acolo si a mediului local', a declarat pentru ZF Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol si principalul actionar al acestuia.
Dinu Patriciu este coleg de partid cu Theodor Melescanu, care face parte din conducerea Partidului National Liberal. Experienta unui diplomat este foarte benefica pentru Rompetrol, in aceasta faza in care grupul mizeaza pe o extindere a operatiunilor sale in regiunea Europei Centrale si de Est, mai ales in bazinul Balcanilor. 'Dupa plecarea lui Theodor Melescanu, pe care o regret foarte mult, vom cauta un alt diplomat, care iese din structurile administratiei publice si cu care sa lucram', a explicat Patriciu.
Grupul Rompetrol este acum in faza unei reorganizari interne a operatiunilor diverselor entitati din care este format, precum si intr-o faza de schimbare a strategiei pe piata interna. In acest context, Rompetrol Rafinare va urma sa concentreze pana la finele anului toate operatiunile de downstream, de la rafinare (pe care o are acum in portofoliu) la distributie en gros si en detail. Rompetrol Rafinare va prelua compania Rompetrol Downstream pentru 112 mil. $ (86 mil. euro), care opereaza o retea de peste 200 de benzinarii. In plus, Petromidia intentioneaza sa achizitioneze o retea externa. Grupul mizeaza pe afaceri de 1,6 mld. $ in 2004 (1,2 mld. euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 2 decembrie 2004.
'
Pagina