26.05.2006
-
Fondurile speculative intrate in Romania, sub doua miliarde euro
Gandul
___
Fondurile intrate in Romania pentru a castiga din diferentialul de dobanda sau oscilatiile de curs, precum si investitiile pe piata de capital se plaseaza insumat sub doua miliarde de euro, a estimat, joi, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la Forumul Financiar Sud-Est European. Oficialul bancii centrale a explicat ca aproape 400 de milioane de euro intrasera pe piata valutara romaneasca, inainte de relaxarea regimului de flotare, in noiembrie 2004, iar aproximativ 800 de milioane de euro au venit pana in vara anului trecut. In ceea ce priveste cursul de schimb, Isarescu isi pastreaza pozitia pentru o apreciere care sa fie insotita de sporuri de productivitate. ?Nu am fost de acord cu previziunile de pe piata din Londra la momentul liberalizarii, cand se indica un curs de 2,9 lei / euro. Nu era un nivel sustenabil?, a adaugat Isarescu. El a aratat ca banca centrala nu considera cresterea cursului din ultima perioada ca fiind o depreciere a monedei nationale, avand in vedere castigul substantial inregistrat de leu in ultimul an. ?Lumea s-a aratat surprinsa de o miscare de la 3,47 lei / euro la 3,57 lei / euro. Intram in lumea globalizata. Miscari de acest gen vor mai fi?, a mai spus Isarescu.
Sursa: Gandul, 26 mai 2006. -
Cegedim: Ritm lent de crestere al pietei farmaceutice in primul trimestru
___
Piata farmaceutica romaneasca a consemnat o incetinire a ritmului de crestere in primele trei luni ale anului, la 11,4%, fata de 18,1% in ultimul trimestru de anul trecut, dar a avansat cu 8,6% comparativ cu rata raportata pentru primul trimestru din 2005, reiese din datele firmei de cercetare Cegedim.
Astfel, in perioada ianuarie-martie 2006 valoarea pietei farmaceutice romanesti s-a situat la la 1,24 miliarde lei. 'Primul trimestru din 2006 a inversat tendinta de evolutie a pietei totale (+11,4% fata de +18,1% la sfarsitul lui 2005), marcand o incetinire a cresterii pietei farmaceutice. Pentru restul anului 2006 estimam ca ne vom mentine la nivelul ratei actuale de crestere la nivel global', se arata in cel mai recent raport al Cegedim Romania.
Potrivit Cegedim, in acest an ramane de urmarit daca sistemul public de sanatate va reusi, in urma unor semnale coerente sau incoerente, sa influenteze semnificativ ritmul actual de crestere. Acest lucru in conditiile in care ariile terapeutice evolueaza diferit, companiile sunt pozitionate in functie de portofoliu, iar concurenta se intensifica.
Incasarile din primele trei luni au facut ca valoarea pietei in perioada aprilie 2005 - martie 2006 sa ajunga la 4,7 miliarde lei (1,3 miliarde de euro).
Pe canale de distributie, in intervalul aprilie 2005 - martie 2006 vanzarile de medicamente prin farmacii au crescut puternic (+16,4%) la 3,58 miliarde lei comparativ perioada aferenta anilor 2004 - 2005, iar cele prin intermediul spitalelor au scazut usor (-2,2%) pana la 1,1 miliarde lei.
Medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala, comercializate prin intermediul farmaciilor, au totalizat vanzari de 2,8 miliarde lei, in crestere cu 15,7%, cele fara prescriptie aducand companiilor venituri de 763,9 milioane lei, cu un avans de 19,1%.
Raportul Cegedim aduce mai multe noutati la nivelul clasamentului companiilor farmaceutice din Romania. Astfel, grupul francez Sanofi - Aventis a urcat un loc in primul trimestru, pe pozitia a treia, devansand compania elvetiana Novartis. In intervalul aprilie 2005 -martie 2006, Sanofi-Aventis a raportat vanzari de 300,2 milioane lei, detinand astfel 6,4% din piata.
Totodata, compania slovena KRKA care ocupa locul 12 la finele anului trecut a avansat doua locuri intrand in top zece. KRKA a inregistrat in perioada analizata vanzari de 109,6 milioane lei si o cota de piata de 2,3%.
Primul loc este adjudecat si de aceasta data de GlaxoSmithKline (GSK). Vanzarile GSK, inclusiv rezultatele Europharm, au atins in intervalul aprilie 2005-martie 2006 nivelul de 406,1 milioane lei, reprezentand o cota de piata de 8,7%. Totodata, primul trimestru a adus companiei vanzari de 107,1 milioane lei.
A doua companie de pe piata este Hoffman La Roche, care a consemnat vanzari de 320,4 milioane lei si o cota de piata de 6,8%, la finele lunii martie. Pentru primul trimestru, vanzarile Hoffmann La Roche s-au cifrat la 86,6 milioane lei.
Situat pe locul patru, producatorul Novartis a avut vanzari de 291,8 milioane lei si a atins o cota de piata de 6,2%. In perioada ianuarie - martie 2006, compania a inregistrat 75,1 milioane lei, incluzand rezultatele Lek, Lek-Pharmatech, Sandoz si Hexal.
Compania americana Pfizer se pozitioneaza pe locul cinci in top, cu vanzari de 286,3 milioane lei si o cota de piata de 6,1%.
Intre primele zece clasate se regasesc si trei producatori romani. Zentiva (inclusiv Sicomed) se afla pe locul sase, cu 252,4 milioane lei, pe opt se regaseste Terapia (inclusiv Promedic si Pharmaplant Biogalenica), cu 190,9 milioane lei, iar Antibiotice Iasi ocupa pozitia a noua, cu 145,2 milioane lei.
In acelasi timp, compania Servier este clasata pe locul sapte cu vanzari de 220,7 milioane lei.
Cotele de piata ale companiilor aflate pe pozitiile sase- zece variaza intre 2,3% si 5,4%.
Sursa: Curierul National, 26 mai 2006.' -
De ce se tem companiile de Bursa de Valori Bucuresti?
Curentul
___
In 2005, la Bursa din Ungaria au fost listate, prin oferta publica initiala (IPO), 11 companii, la Bursa din Cehia - 88 de companii, la cea din Slovenia - 106 companii, la Bursa din Polonia - 1.719 companii, iar la Bursa de Valori Bucuresti - doua companii! Mentionam, totusi, ca primele patru dintre tarile enumerate mai sus sunt deja membre ale Uniunii Europene. 'Companiile romanesti au cateva prejudecati privind listarea lor la cota Bursei', a precizat, ieri, directorul BVB, Stere Farmache. In primul rand, companiile considera ca pe piata de capital romaneasca nu exista suficiente fonduri banesti care sa asigure succesul unei oferte publice de vanzare de actiuni (obligatiuni). O a doua prejudecata se refera la costurile mari pe care le-ar implica prezenta pe piata, apoi - s-ar teme si de faptul ca investitorii vor fi interesati numai de obtinerea de dividende, ceea ce, pe termen lung, ar decapitaliza compania. Directorul BVB apreciaza insa ca avantajele (precum atragerea de resurse financiare sau publicitatea castigata prin promovare) ar trebui sa fie mult mai convingatoare.
Sursa: Curentul, 26 mai 2006.'
25.05.2006
-
Insiderii pe Bursa: vanzari de 0,8 mil. euro in doua luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Managerii si societatile reprezentate in Consiliile de Administratie ale companiilor listate la Bursa au fost de la inceputul lunii aprilie vanzatori neti de actiuni la companiile pe care le conduc, vanzarile nete de actiuni ale acestora (vanzari minus cumparari) fiind de aproximativ 800.000 de euro (2,8 mil. lei). Persoanele care conduc companiile listate au acces la informatii privilegiate si trebuie sa faca publice tranzactiile cu actiuni pe care le realizeaza.
Studiul realizat de ZF si societatea de consultanta KTD Invest s-a bazat pe tranzactiile raportate la Bursa de persoanele care au acces la informatii privilegiate din cadrul companiilor si a exclus tranzactiile pe Prodplast, Rolast si Silcotub, unde tranzactiile au produs schimbari majore in structura actionariatului.
Desi nu au putut influenta preturile din piata, tranzactiile managerilor au venit pe tendinta descendenta de pe piata din ultimele zile, iar anuntarea de vanzari de actiuni de catre manageri nu este o veste buna pentru investitori.
'Analiza istoricului tranzactiilor efectuate de persoanele initiate (cu acces la informatii privilegiate - n. red.) este intotdeauna utila pentru ca releva modul in care actioneaza persoanele din interiorul companiei respective, despre care se presupune ca au de multe ori o imagine generala mai buna asupra performantei acesteia decat publicul larg', spune Iulian Panait, presedintele KTD Invest.
Una din motivatiile pentru tendinta managerilor de a vinde din actiunile de la companiile pe care le conduc ar putea avea legatura cu intentia de majorare a impozitului pe castigurile de pe Bursa pentru actiunile detinute pentru mai mult de un an de la 1% la 16%, mai ales ca cei mai multi dintre manageri detin actiunile de mai mult de un an. De la inceputul lunii aprilie insiderii au vandut actiuni in valoare de 1,16 milioane de euro, in timp ce cumpararile au totalizat 0,37 milioane de euro. Valoarea vanzarilor este nesemnificativa fata de valoarea tranzactiilor de la Bursa din aceasta perioada, care s-a ridicat la aproape 230 milioane de euro.
'Vanzari nete mai importante valoric efectuate de catre persoanele initiate am observat pana acum doar in cazul Impact, Flamingo si SIF Moldova. Cel putin in cazul SIF Moldova pare greu de crezut ca vanzarile persoanelor initiate au fost motivate de evolutia microeconomica a companiei, ele parand mai degraba efectul noilor prevederi legislative cu privire la pragul maxim de detinere in capitalul social al SIF-urilor sau al modificarilor Codului fiscal', spune Panait.
Bursa a dat ieri semne ca incepe sa isi revina dupa caderile puternice de la inceputul saptamanii, insa brokerii afirma ca piata nu s-a stabilizat inca.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 mai 2006.
' -
Antibiotice: dividendele se platesc in actiuni
ZF RO - FONDURI MUTUALE ATB
___
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi intentioneaza sa utilizeze suma de 6,7 mil. lei (1,84 mil. euro) alocata pentru dividende pentru reintregirea surselor de investitii. Daca propunerea va fi aprobata de actionari, compania va incorpora suma respectiva in capitalul social si va distribui actiuni gratuite.
'Daca AVAS va accepta aceasta propunere a Consiliului de Administratie de utilizare a dividendelor pentru surse de investitii, vom proceda la emiterea de actiuni gratuite ca si in anii precedenti', a declarat Ioan Nani, presedintele Consiliului de Administratie al Antibiotice Iasi. In ultimii doi ani compania a reinvestit profitul renuntand la a mai plati dividende actionarilor. Compania, care a obtinut anul trecut un profit net de circa 19,7 milioane de lei (5,4 milioane de euro), intentioneaza din nou sa reinvesteasca intreg profitul. Antibiotice isi propune pentru acest an cresterea cu circa 22% a cifrei de afaceri, pana la 63,4 mil. euro si o crestere cu circa 25% a profitului net pana la circa 6,7 mil. euro. Compania, controlata in prezent de AVAS, va fi scoasa la privatizare in lunile urmatoare.
Sursa: Ziarul Financiar, 25 mai 2006.' -
BVB, neinteresata de fuziuni
Curierul National
___
Bursa de Valori Bucuresti nu este interesata de asocierea cu alte Burse din regiune. Planul principal al Bursei este finalizarea consolidarii institutionale prin fuziunea cu Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), si rezolvarea problemelor legate de Fondul Proprietatea. Presedintele Bursei din Atena, Spyros Capralos, s-a aratat optimist in privinta crearii unei Burse regionale. Pe de alta parte, Varujan Vosganian a declarat ca este prematura o discutie despre unificarea celor doua piete. Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori, a propus o solutie de compromis care sa permita pastrarea independentei Burselor, dar si apartenenta 'virtuala' la aceeasi piata. 'Aceasta solutie are mai multe variante. Una dintre acestea este posibilitatea de a accesa Bursele printr-o interfata comuna. O alta alternativa este utilizarea unei platforme comune care sa functioneaze pe un soft comun, compatibil pentru toate Bursele', a explicat Stoica. Anul trecut fuziunea dintre BVB si Bursa Electronica Rasdaq a fost finalizata, iar anul acesta actionarii Bursei din Sibiu si cei ai BVB au aprobat fuziunea de principiu a celor doua entitati. Noua arhitectura a viitoarei societati BVB include piata reglementata, un sistem alternativ de tranzactionare si un sistem pentru societatile nelistate.
Sursa: Curierul National, 25 mai 2006.' -
Moody's a imbunatatit ratingul Romaniei
Azi
___
Moody's Investors Service a imbunatatit plafonul ratingului suveran pe termen lung acordat Romaniei de la Ba1 la A2, in urma unei schimbari metodologice care a dus la revizuirea in sens pozitiv a calificativelor pentru 70 de state.
Inainte de revizuire, ratingul acordat Romaniei de Moody's era cu o treapta sub nivelul de risc recomandat ca acceptabil pentru investitii: BBB minus. Celelalte doua mari agentii de rating, Standard& Poor's si Fitch Ratings, au acordat deja Romaniei calificativul BBB minus pentru datoriile pe termen lung in valuta.
Ratingurile vizate de schimbarea metodologiei se refera la plafoanele calificativelor pentru obligatiunile emise in valuta. Ratingurile obligatiunilor guvernamentale si cele ale depozitelor bancare in valuta nu au fost influentate.
Tarile cotate cu ratingul maxim Aaa nu au inregistrat schimbari, nici un rating nefiind revizuit in scadere. Plafonul calificativelor pe termen scurt ale Romaniei a fost revizuit la P-1.
Noua metodologie elimina premisa ca autoritatile unei tari aflate in incapacitate de plata vor institui in mod automat un moratoriu asupra tuturor rambursarilor de datorii in valuta contractate de entitati aflate pe teritoriul sau.
Aplicarea mai flexibila a ratingurilor de tara reflecta adancirea pietelor internationale de capital incepand cu anii '90 si faptul ca majoritatea guvernelor aflate in incapacitate plata a imprumuturilor sub forma de obligatiuni in valuta au evitat sa instituie un moratoriu generalizat asupra platilor aferente datoriei externe.
Sursa: Azi, 25 mai 2006.
24.05.2006
-
Profit de 14 mil. euro la SIF Oltenia in patru luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a inregistrat in luna aprilie un profit de 6,5 mil. lei (1,86 mil. euro), trecand pe primul loc in clasamentul profiturilor dupa primele patru luni. SIF Oltenia a inregistrat in aceasta perioada un profit brut de aproape 49,4 mil. lei (13,9 mil. euro), reprezentand 70% din profitul total bugetat de companie pentru 2006.
Profitul inregistrat de SIF Oltenia in aprilie s-a datorat vanzarii pachetului majoritar de actiuni pe care societatea il detinea la Avicola Tartasesti. Tranzactia in valoare de 14,56 milioane de lei (4,16 milioane de euro), a fost realizata la finele lunii martie, insa modificarea a fost inregistrata in portofoliul SIF Oltenia in luna aprilie.
SIF Muntenia, cealalta societate de investitii financiare care nu prezentase inca rezultatele pe aprilie, a inregistrat luna trecuta o scadere de profit de 4,1 mil. lei (1,15 mil. euro). Profitul SIF Muntenia la finele primelor patru luni era de 47,7 mil. lei (13,4 mil. euro). SIF Muntenia a realizat deja 74% din profitul bugetat pentru acest an.
SIF-urile urmeaza sa primeasca in perioada urmatoare dividendele de la BCR si BRD, in valoare de peste 9 mil. euro, care reprezinta unele din cele mai importante venituri pentru aceste societati.
SIF Oltenia va incasa dividende in valoare de circa 6,2 mil. euro de la BCR si 3,23 mil. euro de la BRD, in timp ce SIF Muntenia va inregistra in cont dividende de 6,08 milioane de euro de la BCR si 3,2 mil. euro de la BRD.
SIF Oltenia detine 6,12% din BCR si 5,34% din BRD, iar SIF Muntenia controleaza 6% din BCR si 5,27% din BRD. In plus, SIF Oltenia va primi actiuni gratuite de la Banca Transilvania, in contul participatiei de aproape 5% pe care o detine la aceasta, si dividende de 1,75 milioane de euro de la Petrom.
SIF Oltenia si-a bugetat pentru 2006 un profit net de circa 70,4 milioane de lei (19,8 milioane de euro), in timp ce SIF Muntenia si-a prevazut un profit net de 64,28 milioane de lei (18,1 milioane de euro).
Dintre celelalte trei SIF-uri care au prezentat anterior rezultatele pe primele patru luni, SIF Banat-Crisana sta cel mai bine, cu un profit de circa 2,17 milioane de euro. SIF Moldova a realizat un profit de 1,09 milioane de euro, iar SIF Transilvania a inregistrat un castig de 0,3 milioane de euro.
Actiunile SIF-urilor au scazut puternic in ultima saptamana, numai ieri indicele BET-FI pierzand peste 7%. In urma sedintei de ieri, titlurile SIF au ajuns la nivelurile de pret de la inceputul lui noiembrie 2005.
Sursa: Ziarul Financiar, 24 mai 2006.
-
Erste Bank ar putea transfera actiunile BCR la o societate la care detine controlul
Gandul EBS
___
Bancherii spun ca asemenea miscari se fac pentru a o putea, eventual, revinde mult mai usor.
Erste Bank ar putea transfera actiunile cumparate la BCR catre o societate aflata sub controlul sau exclusiv, au declarat surse oficiale pentru agentia Mediafax. Bancherii spun ca, de regula, asemenea masuri se iau atunci cand se doreste o mai mare libertate de miscare a proprietarului sau o revanzare a bancii. ?Se scoate din bilantul Erste Grup subsidiara din Romania, pentru a putea opera cu ea mai usor in eventualitatea in care vor dori sa revanda BCR. Asemenea miscari se practica pe piata bancara internationala, insa doar atunci cand proprietarul nu doreste sa mentina pentru multa vreme in portofoliul sau activul achizitionat?, au declarat surse din cadrul sistemului bancar. Pentru a putea transfera actiunile, Erste trebuie sa obtina si acordul Bancii Nationale. Reamintim ca Erste Bank a oferit 3,75 miliarde de euro pentru 61,88% din actiunile (7,65 euro/actiune) Bancii Comerciale Romane, valoarea tranzactiei reprezentand cea mai mare suma angajata pentru o privatizare in Romania.
Sursa: Gandul, 24 mai 2006.
-
Sezonul achizitiilor pe piata bancara va continua
Curierul National
___
Cei care au venit alaturi de Erste inca nu au plecat, a declarat ieri Petru Rares, presedintele Institutului Bancar Roman, in cadrul Forumului Bancar Sud-Est European. Oficialul IBR a explicat ca Romania reprezinta in continuare un punct de atractie pentru marile grupuri financiare europene. 'Unii ar dori sa achizitioneze institutii bancare care deja exista. Piata romaneasca are o capacitate semnificativa de expansiune si de aceea poate atrage grupuri financiare foarte mari', a mai spus Rares. Dupa ce au pierdut cursa pentru achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BCR, oficiali ai Bancii Comerciale Portugheze au lasat de inteles ca monitorizeaza in continuare evolutia bancilor din Romania.
In acelasi timp, anuntata privatizare a CEC a adus in atentie nume importante din lumea bancara europeana. Printre ele Dexia Bank, NBG, OTP sau Raiffeisen. Recent, grupul elen ATE si-a anuntat intentia de a intra pe piata romaneasca.
Bancile se apropie de aria rurala
Serviciile bancare coboara pe scara veniturilor, a mentionat Petru Rares. Presedintele IRB a reamintit ca in zona rurala traiesc mai mult de zece milioane de romani dintre care aproximativ 2,5 milioane sunt urban ocupati (n.r. - au un loc de munca in zona urbana). In aceste conditii, satele reprezinta un obiectiv important pentru viitorul sistemului bancar romanesc. 'Urmatoarea tinta sunt satele', a subliniat Rares.
O eventuala extindere a serviciilor bancare in mediul rural ar fi cu atat mai justificata cu cat, la nivelul oraselor concurenta pe piata bancara este destul de mare. Astfel, numai in 2005 bancile si-au deschis aproape 700 de unitati, raportul acestora fiind de aproximativ 23 unitati la o suta de locuitori.
Pentru 2006, specialistii estimeaza infiintarea a 5-6 sute de noi sucursale si filiale.
Retailul va creste cu 50-60%
Retailul va creste si va avea o crestere mai accentuata decat segmentul corporate si in 2006, a declarat Natalita Hurduc, vicepresedinte BCR.
Oficialul principalului jucator de pe piata bancara romaneasca apreciaza ca, pentru prima oara dupa 1989, rata de crestere a imprumuturilor imobiliare va depasi avansul creditelor destinate consumului. Printre cauzele acestei evolutii Hurduc a identificat dezvoltarea domeniului imobiliar, conditiile macroeconomice favorabile si cresterea veniturilor populatiei.
'Mi-as permite sa fac o prognoza. Retailul va creste cu 50-60% pe parcursul anului 2006', a declarat vicepresedintele BCR. Reprezentanta Bancii Comerciale considera ca viitorul sectorului de retail consta in segmentarea bazei de clienti. In aceasta ordine de idei BCR, intentioneaza sa intensifice colaborarea cu domeniul profesiilor liberale.
'Am inceput o actiune de segmentare. Exista categorii de clienti cu nevoi speciale. Banca trebuie sa se adapteze veniturilor. Procesul va fi destul de lung, este vorba de adaptare, programe, softuri', a declarat Hurduc.
Un euro, operatiunea medie pe un card in Romania
Activitatea de carduri nu este foarte bine dezvoltata, a remarcat Natalita Hurduc. In Romania, au fost inregistrate in 2005 aproape 7.300.000 de carduri, in crestere cu 24% fata de 2004.
Desi valoarea tranzactiilor s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 70%, pana la 8 milioane de dolari, un calcul simplu arata ca romanii, au efectuat in medie operatiuni de un euro pe tot parcursul anului 2005.
Marile retele comerciale, anticamera dezvoltarii creditului de consum
In Romania exista 222 de hipermarketuri, supermarketuri si magazine de tip discount. In total, piata reprezinta aproximativ 12 miliarde de euro. Pentru 2006, specialistii estimeaza dezvoltarea pietei pana la 300 de unitati si investitii de inca 1,1-1,2 miliarde de euro. In aceste conditii, considera presedintele IBR, Petru Rares, marii retaileri sunt 'antemergatorii' creditului de consum. Sesizand oportunitatea, bancile au facut pasi importanti in relatia cu retailerii dezvoltand cardurile co-branded. 'Acest tip de carduri reprezinta noua tendinta ' a mentionat vicepresedintele BCR.
Sursa: Curierul National, 24 mai 2006.'
Pagina