17.02.2005
-
SIF-urile: de la 0,1%, la 1%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Senatorii au convenit ieri impreuna cu reprezentantii celor cinci Societati de Investitii Financiare cresterea pragului maxim permis de concentrare a actiunilor SIF de la 0,1% la 1% intr-o discutie la Comisia de finante, buget si banci. Opinie separata a facut doar senatorul PUR Silvia Ciornei, care a aparat actualul prag de 0,1%. O explicatie a optiunii sale ar putea fi ca este colega de partid cu deputatul Gratiela Iordache, vajnica aparatoare a intereselor investitorilor minoritari.
Dupa cum a precizat presedintele comisiei, Varujan Vosganian, masura cresterii pragului maxim ar putea fi legiferata printr-o ordonanta de urgenta sau printr-o initiativa legislativa a grupurilor parlamentare. Presedintele SIF Banat- Crisana, Ioan Cuzman, a precizat ca modificarea pragului de detinere nu ar trebui sa se reglementeze prin lege, ci prin decizia actionarilor. Varujan Vosganian a adaugat ca solutia la care s-a ajuns are scopul sa preintimpine formarea unor majoritati bazate pe grupuri de interese si preluarea ostila a unor pachete in defavoarea unor actionari minoritari: 'In situatia in care, potrivit statutului, se limiteaza numarul actiunilor la 1% nu va fi posibil ca un actionar sa formeze alte societati care sa preia, in contul sau sau prin persoane apropiate si sa dobindeasca actiuni pe care mai apoi sa le foloseasca in cadrul AGA'. In acest sens, presedintele SIF Oltenia, Vasile Salapa, a spus ca, in societatea sa, exista deja un grup de trei investitori care ar putea detine majoritatea, deoarece intrunesc aproape 50% din actiunile acumulate prin persoane interpuse. Potrivit unor zvonuri, Dinel Staicu este cel care controleaza actiunile celor trei investitori pe care i-a mentionat presedintele SIF Oltenia.
Astfel, partile au convenit ieri ca ridicarea pragului de detinere va trebui sa se petreaca dupa modelul principiilor guvernantei corporative, precum la SIF Muntenia gestiunea fondului si decizia investitiei cad in responsabilitatile unor societati separate. 'Am convenit, de principiu, ca o ridicare a pragului de la 0,1% la 1% ar putea sa raspunda necesitatii legate de o mai corecta reactie la dorinta actionariatului fata de performantele managementului' a adaugat Varujan Vosganian. 'In principiu, intelegerea acetor realitati la care am ajuns impreuna cu conducerea SIF-urilor nu contravine instructiunii numarul 2/2005 a CNVM pentru ca aceasta spune foarte clar ca recomanda Consiliilor de Administratie a SIF-urilor sa procedeze la eliminarea sau modificarea prevederilor referitoare la limitarea detinerilor.'
Viorel Stefan vicepresedintele comisiei de buget, finante si banci si senator PSD ne-a declarat ca masura nu are conotatii politice deoarece societatile de investitii financiare sint entitati de drept privat asupra carora forul suprem de decizie este AGA si nu Autoritatea Publica. Cu toate acestea, Varujan Vosganian a precizat, ieri ca urmeaza sa aiba discutii pe aceasta tema in cadrul grupurilor parlamentare si ale structurilor politice ale Aliantei la guvernare pentru a hotari modalitatea in care vor fi realizate modificarile.
Presedintele SAI Muntenia Invest, Teodor Mihaiescu, ne-a declarat ca masura prin care se va modifica pragul de la 0,1 la 1% are menirea sa ii protejeze pe micii investitori, prin reguli foarte stricte, astfel incit sa nu dea posibilitatea unor gesturi ostile ale marilor investitori: 'Cei care au bani de investit se impart in doua categorii: cei cu bani putini, pentru care exista organismul de plasament colectiv si cei cu bani multi care se grupeaza in fonduri private. Limita de 0,1% este echivalentul a 200-250 mii de Euro care reprezinta o limita pentru micii investitori. In timp ce pragul de 1% reprezinta aproximativ 2 milioane de Euro, prag mult mai greu de atins, chiar si de investitorii foarte mari', a spus domnul Mihaescu.
Amintim ca, anul trecut, dupa o intilnire cu reprezentantii SIF-urilor, senatorii propusesera, deja, ridicarea pragului la 1%, propunere desfiintata in Camera Deputatilor, care a hotarit sa lase la latitudinea AGA modalitatea in care stabileste pragul de detinere.
Sursa: Bursa, 17 februarie 2005.'
16.02.2005
-
Policolor si-a majorat profitul de doua ori mai repede decat vanzarile
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti a inregistrat anul trecut o crestere de 65% a profitului net in euro, la o majorare de 30% a vanzarilor. Compania a inregistrat anul trecut, conform rezultatelor financiare preliminare, un profit net de 42,2 miliarde de lei (1,04 milioane de euro), la vanzari de 903,9 miliarde de lei (22,3 milioane de euro).
Imbunatatirea rezultatelor financiare ale Policolor a determinat principalii actionari ai Policolor, mai multe fonduri de investitii, sa mai amane cu un an sau doi iesirea din afacere pentru a creste compania in continuare, afirma surse apropiate acestora. De altfel, cotatia actiunilor Policolor la Bursa de Valori Bucuresti a crescut cu peste 100% doar in ultimele sase luni.
Actionarii principali sunt de cateva fonduri de investitii: Romanian Investment Fund Cyprus - 34,1%, The Romanian American Enterprise Fund - 32,94%, Romanian Reconstruction (Cyprus) Limited - 9,96%, Societe Generale (Romania) Fund Ltd - 7,73 %. Restul de 14,19% se afla in posesia altor actionari. Policolor a continuat in cadrul programului de restructurare si reducerea personalului, care a fost redus anul trecut cu 13% pana la 389 de salariati.
Cresterea rezultatelor Policolor vine in contextul cresterii de ansamblu a pietei materialelor de constructii de anul trecut, care a tras in sus vanzarile si profiturile majoritatii producatorilor de materiale de constructii. Policolor este lider de piata in domeniul vopselurilor auto, fiind printre primii trei competitori pe celalalt segment pe care activeaza, cel al vopselurilor decorative. Compania s-a concentrat mai mult pe acest sector anul trecut cand a lansat mai multe linii noi de produse. Multi dintre producatorii de vopsele s-au plans insa anul trecut de scaderea pietei fata de anul 2003, cand piata de profil fusese estimata la 140 milioane de euro.
Media de consum a vopselelor in Romania se ridica in prezent la sub 3 kg pe cap de locuitor, fiind inca mult inferioara celor inregistrate pe alte piete din Europa: 9 kg in Ungaria, 12 kg in Cehia si Germania, respectiv circa 20 kg in statele scandinave. Afacerea cu lacuri si vopsele inregistreaza rate bune de profit, ceea ce a determinat in ultimii ani aparitia mai multor producatori locali, care acum detin impreuna peste 25% din vanzarile totale.
Piata este dominata de trei producatori mari, cu structuri diferite de business - Kober , o afacere pornita de la zero de Aurel Kober dupa 1990, Dufa Romania, controlata de catre grupul german Meffert AG in proportie de 50%, restul actiunilor apartinand unor persoane fizice romane, respectiv Policolor. Policolor detine pachetul majoritar de la producatorul de rasini sintetice Orgachim din Bulgaria, pe care l-a cumparat de la statul bulgar. Rasinile sintetice sunt principala materie prima in productia de vopseluri. Policolor a oprit productia acestora in urma cu cativa ani, preferand in schimb sa le cumpere de la Orgachim. Policolor de condusa acum de un bulgar care a venit de la Orgachim , filiala din Bulgaria.
Actiunile Policolor au oscilat ieri la Bursa de valori intre 14.000 si 14.500 lei/actiune, cotatia de inchidere fiind de 14.000 lei/actiune, identica cu cea de luni. La ultima cotatie a actiunilor, capitalizarea bursiera a companiei este de 26 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 16 februarie 2005.
-
Profit in crestere la Sicomed
Evenimentul Zilei SCD
___
Compania Sicomed a raportat pentru anul 2004 un profit net de 195 de miliarde lei, in crestere cu 48% fata de 2003, anunta un comunicat al societatii.
Anul trecut, cifra de afaceri a Sicomed a fost de 1.753 de miliarde lei, in crestere cu 15% fata de valoarea inregistrata in 2003. Reprezentantii companiei estimeaza un ritm de crestere dinamic al indicatorilor economici ai Sicomed.
Sursa: Evenimentul Zilei, 16 februarie 2005.
-
Pachetele minoritare ale AVAS vor fi vindute pe Bursa
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI EPT
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) intentioneaza sa isi vinda pachetele minoritare de actiuni detinute la peste 400 de societati, prin intermediul pietei de capital.
Noul presedinte al AVAS, Gabriel Zbarcea, a declarat pentru ziarul 'BURSA' ca intentioneaza sa valorifice aceste pachete pe piata de capital, acolo unde societatile pot fi listate pe Bursa. Domnia sa ne-a explicat: 'Pachetele minoritare pot atinge 40% din capitalul unei companii. Tranzactionarea lor, in cazurile societatilor care se incadreaza in conditiile impuse de piata de capital, va contribui decisiv la cresterea Bursei in tara noastra. Aceasta este una dintre directiile din activitatea institutiei care nu a fost suficient exploatata si asupra careia ne vom concentra in perioada urmatoare'.
Prima masura pe care presedintele AVAS o va lua in procesul de privatizare va fi trecerea la conditii de precalificare minimale, care sa asigure statul ca investitorii sint seriosi. 'Nu sint adeptul incredintarii sau negocierii directe, cu un singur ofertant, dupa cum va pot asigura si de faptul ca exclud existenta criteriilor de precalificare menite sa avantajeze unul sau altul dintre ofertanti', a adaugat domnul Zbarcea. Oficialul AVAS considera ca pentru orice guvern din Romania privatizarea trebuie sa fie un act politic prioritar.
Autoritatea mai are in portofoliu ceva mai putin de 2% din companiile cu care a pornit in 1992. Gabriel Zbarcea spune ca este vorba de circa 100 de companii, intre care se numara BCR, 'Tractorul', 'Electroputere', 'Rulmentul', la care autoritatea detine un pachet semnificativ de actiuni. Din cele 100 de societati, cele mai multe sint mijlocii si mici, iar citeva au statut special. 'Privatizarea acestora va trebui sa se faca in cel mai scurt timp, nu numai pentru ca asa s-a angajat statul roman in discutiile cu institutiile financiare internationale, ci pentru ca acest lucru este in beneficiul economiei nationale', ne-a declarat presedintele AVAS.
Sursa: Bursa, 16 februarie 2005.'
15.02.2005
-
Azomures a avut un an slab din punct de vedere financiar
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Combinatul de producere de ingrasaminte Azomures Targu Mures a raportat pentru anul trecut o scadere a profitului net cu circa 43% fata de anul anterior pana la valoarea de 7,2 milioane euro (circa 294 miliarde lei), conform rezultatelor preliminare. Rentabilitatea companiei a scazut anul trecut pe fondul majorarii pretului la gazele naturale, care au o influenta puternica asupra afacerilor Azomures Targu Mures.
Compania a inregistrat un usor recul al cifrei de afaceri de la 163 milioane euro (6.120 miliarde lei) la finele anului 2003 pana la 160 milioane euro (6.511 miliarde lei) in 2004. Pe de alta parte, veniturile totale ale companiei s-au majorat cu circa 8% pana la un nivel de 185 milioane euro. Conducerea combinatului de la Targu Mures estima la finele anului trecut un profit brut de numai 3 milioane dolari (2,4 milioane euro), de peste patru ori mai mic fata de anul anterior in urma cresterii pretului la gaze. Factura companiei la gaze a crescut in interval de un an cu circa 40 milioane dolari (32,2 milioane euro), potrivit reprezentantilor companiei. Productia combinatului de la Targu Mures a fost estimata pentru 2004 la aproximativ 1,3 milioane de tone de ingrasaminte, din care 75-80% destinata exportului.
Azomures a fost privatizata in 1998, actionarul majoritar fiind Transworld Fertilizers Holding Luxemburg. De la inceputul anului 2004, capitalul societatii a fost majorat cu peste 150 miliarde lei (circa 3,7 milioane euro) pana la valoarea de 526 miliarde lei (circa 13 milioane euro), conform ultimelor date disponibile. In cursul anului trecut, sindicalistii de la Azomures au intrat in conflict de mai multe ori cu conducerea combinatului, ajungandu-se chiar la lamurirea diferendelor in instanta. Activitatea combinatului a intampinat dificultati si la inceputul acestui an, cand a comisarii Garzii de Mediu au aplicat o amenda de 90 milioane lei pentru emisiile de amoniac in atmosfera.
Potrivit noului program de masuri care a fost elaborat de comisarii Garzii de Mediu pentru Azomures, conducerea combinatului este obligata sa ia masuri pentru functionarea optima a utilajelor si instalatiilor din dotare, in vederea incadrarii in limitele aprobate de lege, precum si sa anunte orice incident care ar putea duce la poluarea accidentala a atmosferei. Actiunile Azomures sunt listate la Bursa de Valori, unde acestea se tranzactionau ieri cu 5.450 lei pe actiune, ceea ce indica o capitalizare bursiera de 80,7 milioane euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 februarie 2005.
-
OTP Ungaria, interesata de preluarea CEC
Gardianul
___
OTP, cea mai mare banca din Ungaria, este interesata de preluarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), pe care o considera un obiectiv important in cadrul programului de extindere in Europa Centrala si de Est, informeaza Mediafax. 'Anticipam o competitie puternica in ceea ce priveste CEC, dat fiind ca interesul investitorilor in regiune s-a majorat, iar numarul bancilor aflate la vanzare a scazut', a declarat presedintele OTP, Sandor Csanyi.
Sursa: Gardianul, 15 februarie 2005.' -
Dobanzile la depozite o iau la vale mai repede decat inflatia
Adevarul
___
Dobanzile la depozitele in lei par sa coboare intr-un ritm mai accelerat decat inflatia. Astfel, in conditiile in care pe piata interbancara pretul banilor a scazut drastic, mai multe banci au inceput sa taie de la radacina dobanzile pe care le ofera romanilor pentru depozitele in lei. Daca, la inceputul anului, in tranzactiile dintre banci, 'pretul banilor' se ridica la 16 la suta pentru depozitele pe 3-6 luni, in ultima saptamana, dobanzile practicate in relatiile dintre banci au scazut drastic pana la niveluri de 9-10 la suta. Bancile n-au ramas indiferente la ajustarile de pe piata monetara, afisand dobanzi socant de mici si la ghiseele unde isi depun romanii banii. Tonul a fost dat de HVB Bank in ianuarie, care a taiat dobanzile la depozitele in lei pana la 8 la suta pe an. Decizia de reducere a fost urmata si de alte banci, in ianuarie ajungandu-se la o situatie rar intalnita pe piata bancara romaneasca, respectiv fluctuatii mari de dobanda de la o banca la alta. Astfel, o persoana care ar fi dorit sa-si depuna banii la o banca putea sa o faca la dobanzi variind de la 8-10% pe an la 16-17% pe an. Insa, in februarie, majoritatea bancilor si-au revizuit dobanzile oferite la depozite si au decis reducerea lor cu 0,5-2 puncte procentuale. Cele mai mari scaderi ale dobanzilor la depozite au fost operate la depunerile pe 3-6 luni. Mare parte a bancilor care ofereau dobanzi de 14-14,5 la suta la astfel de depozite le-au redus la 12,75-13,5 la suta (BRD, Banca Tiriac, BCR). Totusi, nu toate bancile si-au revizuit dobanzile. Prin urmare, mai exista situatii cand pentru acelasi depozit, dobanzile oferite de banci pot varia de la simplu la dublu. Astfel, daca la HVB Bank, un roman poate vedea afisate dobanzi de 8 la suta pe an la depozitele in lei, mergand inca 5 minute pe strazile Bucurestiului, poate gasi si dobanzi de maxim 16 la suta la BancPost si Eurom Bank la depozitele pe 1 an.
Reducerea dobanzilor si cresterea impozitelor musca din economii
Analistii economici sustin ca scaderea dobanzilor, la care se adauga si impozitarea acestora cu 10 la suta incepand din aprilie sunt doi dintre factorii care vor reduce atractivitatea depozitelor bancare. Cu toate acestea, reprezentantii bancilor nu se asteapta ca in 2005 sa se confrunte cu scaderi semnificative ale economiilor populatiei. Pentru ca, pana acum, majoritatea romanilor aveau de ales intre depozitele in lei la banci si economiile in valuta. 'Romanii nu au alternative mai bune la depozitele in banci, in conditiile in care economiile in valuta aduc randamente si mai mici', spune Radu Craciun, analist la ABN Amro. Cu toate acestea, analistii admit ca depozitele in lei la banci vor aduce, in termeni reali, castiguri mai mici decat in 2004. Mai mult, nu este exclus ca romanii care au bani in banci sa iasa in pierdere pe anumite perioade din cursul anului. 'Este clar ca, fata de anul trecut, castigurile din depozite vor scadea semnificativ in termeni reali. Nu este exclus ca in anumite luni sa apara dobanzi real negative (n.r. - dobanda anuntata de banca din care se scade rata lunara a inflatiei) in situatia in care inflatia va depasi, in unele luni 1 la suta', ne-a declarat Radu Craciun.
Scaderi si la dobanzile la credite, insa mai putin pronuntate
Daca reducerea dobanzilor la depozite pare o adevarata moda in randul bancilor, nu acelasi lucru se poate spune despre dobanzile la credite. Majoritatea bancilor au incheiat anul trecut cu dobanzi de 25-30 la suta la creditele in lei, in conditiile in care inflatia era de trei ori mai mica. Insa, de la inceputul anului, reducerile de dobanzi la credite au fost sporadice - doar la anumite produse, si numai din partea unui numar mic de banci. Astfel, au redus dobanzile CEC, BRD, Banca Tiriac, Banca Romaneasca si Raiffeisen, in special la creditele de consum. Insa, chiar si dupa astfel de reduceri, dobanzile la creditele in lei variaza intre 19 si 27 la suta, niveluri destul de ridicate raportat la rata inflatiei si la cat platesc bancile pentru atragerea banilor pe care ii imprumuta.
Sursa: Adevarul, 15 febriarie 2005.'
14.02.2005
-
SIF Transilvania a plasat 5,5 mil. euro in leasing, turism si industrie
ZF RO - FONDURI MUTUALE SIF3
___
SIF Transilvania a plasat aproape 200 miliarde de lei (5,5 milioane de euro) in cadrul unor operatiuni de majorare a capitalului social la trei companii unde este actionar majoritar. Societatea a continuat astfel sa investeasca in sectoarele pe care are cele mai mari expuneri: financiar-bancar, turism si industrie. Cea mai mare dintre cele trei investitii, in valoare de 100 miliarde de lei (2,7 milioane de euro) a reprezentat contravaloarea a 4 milioane de actiuni ale companiei Organe de Asamblare Brasov, cumparate de SIF Transilvania la 25.000 lei/actiune, pret egal cu valoarea nominala. Desi SIF Transilvania detinea inainte de majorare 72% din capitalul societatii, a cumparat intreaga emisiune de actiuni. Actionarii minoritari, printre care se numara si salariatii companiei nu au participat la operatiune.
Organe de Asamblare Brasov a inregistrat in primele noua luni ale anului trecut un profit net de 22 miliarde de lei (0,56 milioane de euro) la o cifra de afaceri de 115 miliarde de lei (2,9 milioane de euro. SIF Transilvania a plasat alte 63,3 miliarde de lei (1,8 milioane de euro) in cadrul operatiunii de majorare a capitalului societatii Transilvania Leasing. Majorarea a vizat finantarea operatiunilor de leasing ale companiei in conditiile cresterii independentei fata de sursele atrase de la banci. SIF Transilvania detinea inainte de majorare 52,74% din capitalul Transilvania Leasing, principalul minoritar fiind SIF Muntenia, cu o cota de 28%.
Cea de-a treia companie la care SIF Transilvaia a participat la o majorare de capital este compania turistica Aro Palace, care detine hotelurile Aro-Palace, Capitol, Coroana, Postavarul si Aro Sport, toate din Brasov. Societatea de investitii financiare a platit 36 miliarde de lei pentru pachetul de actiuni care ii revenea in cadrul majorarii. Transilvania detine 83% din actiunile Aro Palace, principalul actionar minoritar al companiei petroliere fiind SIF Muntenia.
SIF Transilvania a inregistrat anul trecut un profit net preliminat de 813 miliarde de lei (22 milioane de euro), cele mai mare dintre cele trei SIF-uri la venituri totale de 1.493 miliarde de lei (38 milioane de euro). La finalul anului trecut societatea inregistra un activ net pe actiune de 13.221 de lei. Actiunile SIF Transilvania, la fel si cele ale celorlalte SIF-uri au inregistrat o crestere puternica de la inceputul anului, aducAcnd investitorilor un cAcstig de 53% in o luna si jumatate. Ultima cotatie de pe piata a actiunilor societatii a fost de 16.200 lei./actiune, pret la care capitalizarea bursiera a societatii este de 245 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 februarie 2005.
-
SIF Muntenia doreste sa-si rascumpere actiunile
Romania libera SIF4
___
SIF Muntenia va propune in AGA rascumpararea actiunilor ca un prim pas in procesul de concentrare a actionariatului, se arata intr-un comunicat al societatii. 'Actionariatul puternic coagulat si structurat poate influenta pozitiv administrarea portofoliului si poate duce la cresterea competitivitatii fondului', se mentioneaza in comunicat.
Limita de detinere de 0,1% din capitalul social a fost decisa in anul 1998 de catre majoritatea actionarilor, care detineau in medie 1000 de actiuni. Obiectivul acestei decizii a fost evitarea traficului de certificate, care ar fi compromis esenta procesului de privatizare, potrivit reprezentantilor SIF Muntenia.
Societatile de investitii financiare au fost inscrise la cota Bursa de Valori Bucuresti in 1999. Conducerea SIF Muntenia a propus cu ocazia unei AGA din anul 2000 majorarea pragului de detinere la 1%, initiativa care nu a fost aprobata din lipsa de cvorum.
Consiliul de administratie al societatii de investitii financiare a reluat tema majorarii pragului de detinere a actiunilor de la 0,1% la 1%, in cadrul propunerilor facute pentru Legea pietei de capital 297/2004.
Sursa: Romania Libera, 14 februarie 2005.' -
BNR, ingrijorata: consumam din ce in ce mai mult, producem prea putin
Adevarul
___
Banca Nationala a Romaniei a analizat evolutiile recente din economia reala si din sectorul financiar si monetar, precum si perspectivele acestora in anul 2005 si a dezbatut, in sedinta Consiliului de Administratie din 10 februarie pachetul de politici economice stabilit de Guvernul Romaniei impreuna cu Banca Nationala si agreat in negocierile cu Fondul Monetar International, se precizeaza intr-un comunicat al BNR. Sprijinita de o expansiune sustinuta pe toate componentele cererii interne, cresterea economica este estimata la circa 8 la suta in 2004 si la peste 5 la suta in 2005. Concomitent, procesul dezinflationist s-a mentinut in parametri apropiati de nivelul urmarit, rata anuala a inflatiei coborand in decembrie 2004 la 9,3 la suta. Dezinflatia a continuat si in ianuarie 2005, cresterea preturilor pe ultimele 12 luni coborand sub 9 la suta. In domeniul monetar, evolutiile sunt de asemenea pozitive, se precizeaza in comunicat. La inceputul lui 2005, masa monetara era, in termeni reali, cu 28 la suta peste nivelul de la inceputul anului precedent, confirmand un viguros proces de remonetizare a economiei romanesti, bazat in principal pe cresterea economisirilor in moneda nationala, in conditiile unei dezinflatii evidente.
Evolutia creditului pastreaza tendinte generatoare de dezechilibre
In ceea ce priveste creditarea, aceasta si-a continuat expansiunea, dar pe o curba moderata, sustenabila pe termen lung. Potrivit BNR, pe componentele sale, evolutia creditului pastreaza inca unele tendinte riscante si generatoare de dezechilibre. Astfel, in 2004, creditul neguvernamental total a crescut cu 26 la suta in termeni reali. In schimb, componenta credit valutar, exprimata in euro, a inregistrat o majorare cu 57 la suta, nivel care stimuleaza suplimentar importurile si poate genera probleme de ordin prudential bancilor si clientilor acestora, se mentioneaza in comunicatul BNR.
Deficitul contului curent pe 2004 - 7,7% din PIB
Reprezentantii Bancii Nationale sustin ca principala problema macroeconomica a Romaniei consta in faptul ca expansiunea cererii interne depaseste semnificativ capacitatea actuala de acomodare a productiei interne. In consecinta, deficitul contului curent pe 2004 a ajuns la aproape 7,7 la suta din PIB conform metodologiei revizuite, fata de circa 6,7 la suta potrivit metodologiei anterioare. Desi acest deficit a fost finantat sanatos, prin intrari autonome de capital, iar rezervele Bancii Nationale au putut sa creasca in mod substantial, atat in 2004, cat si in ianuarie 2005, ajungand la echivalentul a cinci luni de importuri, o conduita economica prudenta obliga la adoptarea unor masuri care sa permita, concomitent, sa fie atinse trei obiective: cresterea economica sustenabila pe termen lung; pastrarea in limite rezonabile a deficitului de cont curent; continuarea procesului de dezinflatie in 2005 si in anii urmatori, pana la nivelul de 2-3 la suta necesar integrarii europene, se afirma in comunicatul BNR. In acest scop, Guvernul, impreuna cu Banca Nationala, a decis adoptarea unui pachet de masuri de ordin fiscal, monetar si structural a carui aplicare va permite indeplinirea obiectivelor avute in vedere pentru acest an. In mod deosebit, ajustarea fiscala semnificativa, materializata in scaderea in continuare a deficitului public consolidat de la 1,2 la suta din PIB in 2004 la 0,4-0,5 la suta in acest an, este de natura sa sprijine oprirea tendintei de deteriorare a contului curent, continuarea dezinflatiei si pastrarea tendintei de relaxare a politicii monetare, cu deosebire recalibrarea ratei dobanzii in raport cu noile conditii monetare si valutare din Romania.
BNR se concentreaza pe reducerea inflatiei la 7%
Politica monetara a Bancii Nationale va fi subsumata in acest an indeplinirii obiectivului central, care este reducerea inflatiei la o rata anuala de 7 la suta in decembrie 2005 fata de decembrie 2004, se afirma in comunicat. Ipotezele actuale privind mix-ul de politici economice, ajustarea programata a preturilor administrate si tendintele evolutiei cursului de schimb al leului confirma posibilitatea atingerii acestei tinte, in pofida unor posibile variatii in configuratia miscarilor lunare ale indicelui preturilor de consum. Situatia valutar-financiara a Romaniei, actuala si de perspectiva, sprijina procesul de dezinflatie. Excedentul de oferta pe piata valutara antreneaza mentinerea tendintei de apreciere a leului, care contribuie direct la atenuarea presiunilor inflationiste si indirect la restructurarea economiei si la reducerea costurilor producatorilor interni, in conditiile concurentei crescute cu piata externa.
Leii - mai ieftini, valuta - mai scumpa
Actualul context macroeconomic complex a permis Consiliului de Administratie al Bancii Nationale sa decida reducerea ratei dobanzii de politica monetara cu 0,75 puncte procentuale, pana la nivelul de 15,75 la suta, anunta BNR. Totodata, in vederea moderarii ritmului de crestere a creditului in valuta pe seama resurselor externe atrase de banci, BNR a decis aplicarea unei rate de 30 la suta la rezervele obligatorii si pentru pasivele in valuta cu maturitate de peste doi ani atrase efectiv de banci, incepand cu data de 24 februarie 2005. Avand in vedere evolutia dobanzilor pietei, rata dobanzii bonificate pentru rezervele minime obligatorii constituite in dolari SUA se majoreaza, de la 0,75 la suta, la 0,80 la suta incepand din 24 ianuarie 2005, se precizeaza in comunicatul BNR. Prin aceste masuri, Banca Nationala reconfirma o conduita prudenta in conducerea politicii monetare si, in acelasi timp, recalibrarea instrumentelor utilizate avand in vedere conditiile efective de pe piata monetara si de credit.
Sursa: Adevarul, 14 februarie 2005.
Pagina