05.04.2006
-
Rompetrol Petrochemicals vizeaza o cifra de afaceri de 1 miliard de dolari
Curierul National
___
Compania Rompetrol Petrochemicals, membra a grupului Rompetrol, ar putea ajunge, in urmatorii cinci ani, la o cifra de afaceri de un miliard de dolari. Aceasta ar insemna o crestere de circa 770% fata de nivelul inregistrat in 2005 (130 de milioane dolari).
Directorul general al firmei, Florin Andrei, a declarat ieri ca, in urmatorii trei ani, Rompetrol Petrochemicals va investi circa 450 de milioane de dolari pentru retehnologizarea fabricilor si construirea unor instalatii noi in complexul de la Midia Navodari. Capacitatea de productie a complexului petrochimic va creste astfel de la 80.000 de tone, nivelul actual, la 700.000 de tone polipropilena, in 2010. 'Pentru repornirea sau retehnologizarea instalatiilor existente vom investi circa 200 de milioane de dolari si 200-250 de milioane de dolari, pentru construirea unor fabrici noi. Avem, astfel, un program total de investitii de circa 450 de milioane de dolari, in urmatorii trei ani. Investitiile din retehnologizare cred ca le vom recupera in urmatorii cinci-sase ani', ne-a precizat Florin Andrei. Cu o capacitate de 700.000 de tone, Rompetrol Petrochemicals ar putea deveni cel mai mare producator de produse petrochimice din Romania, intrecand astfel compania Petrom. Potrivit datelor financiare ale Petrom-OMV, vanzarile de produse petrochimice in 2005 au fost de 553.000 tone, cu 6,6% mai mici decat in 2004, ca urmare a reviziei instalatiilor petrochimice de la Arpechim. Tot ieri, divizia Rompetrol a semnat un acord pe 14 ani cu unul dintre cei mai mari producatori de polietilena la nivel mondial, Dow Chemicals. Contractul prevede livrarea catre compania americana a unei cantitati anuale de pana la 60.000 de tone de polimeri sub marca Dow, urmand ca ulterior aceasta sa fie de 100.000 de tone pe an.
Sursa: Curierul National, 5 aprilie 2006.'
04.04.2006
-
Vrancart si-a bugetat un profit net de 1,4 milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 60 de milioane de lei (circa 17,1 milioane de euro la un curs mediu de 3,5 lei/euro), in crestere cu aproximativ 22% comparativ cu 2005. Vanzarile companiei vor fi insa mai mici decat in 2004, care a fost un an de varf pentru Vrancart. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 50,5 milioane de lei (14 milioane de euro), iar in 2004 vanzarile s-au ridicat la 68,5 milioane de lei (circa 16,9 milioane de euro).
Scaderea de anul trecut a fost determinata de trecerea la preturi in lei la incheierea contractelor, in urma acestei masuri compania pierzand o parte din clienti. Totusi, aceasta masura protejeaza Vrancart de evolutiile nefavorabile ale cursului de schimb. 'Speram sa ne crestem afacerile prin diversificarea productiei. Inca de anul trecut am iesit cu produse noi, in special pe piata hartiei igienice, unde speram sa revenim in acest an la o cota de piata de 30%. Pe piata de carton ne asteptam la o crestere naturala de cateva procente', a declarat Mihai Botez, directorul general al Vrancart.
Vrancart estimeaza pentru acest an obtinerea unui profit net de peste 5 milioane de lei (1,43 milioane de euro), in crestere cu circa 10% in euro, comparativ cu 2005. Anul trecut, profitul companiei s-a cifrat la 4,73 milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro). Profitul net realizat de Vrancart anul trecut va fi incorporat in capitalul social, compania urmand sa distribuie actionarilor actiuni gratuite in valoare totala de 4,74 milioane de lei (1,35 milioane de euro). Fiecare actionar ar urma astfel sa primeasca 9 actiuni noi pentru fiecare 100 de actiuni detinute. Fondurile vor fi utilizate pentru investitii de modernizare a capacitatilor de productie, programul de investitii pentru acest an ridicandu-se la circa 2 milioane de euro.
'Investitiile din acest an vizeaza achizitia unor utilaje noi pentru fabrica de carton, precum si inlocuirea instalatiilor de preparare pentru hartie de carton, valoarea investitiilor fiind de circa 2 milioane de euro. Ca surse de finantare vom utiliza profitul net din 2005, precum si niste sume ramase de la majorarea de capital de anul trecut', a precizat Botez.
Anul trecut, Vrancart a demarat investitii in valoare de peste 2,5 milioane de euro. Perioada de rambursare a investitiilor este de circa 6 ani. Vrancart este unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata cartonului ondulat, unde detine o cota de piata de circa 12%, conform estimarilor companiei.
Principalii concurenti pe acest segment sunt Dunapack Rambox Sfantu Gheorghe, Romcarton Bucuresti, Celrom Turnu Severin, Eco Pack Ghimbav si Rondo Carton Cluj-Napoca.
Compania isi propune pentru acest an majorarea cotei de piata pana la 15%. Vrancart este un jucator important si pe piata de hartie igienica, unde cota de piata a companiei este de circa 23-25%, conform estimarilor proprii. Aici concurenta este reprezentata de Comceh Calarasi, Petrocart Piatra-Neamt, Cahiro Scaieni si Letea Bacau. Actionarul majoritar al companiei este SIF Banat-Crisana, care detine circa 73,9% din actiuni. Compania s-a listat pe Bursa anul trecut, in actionariat intrand si o serie de fonduri straine, printre care Hyposwiss Danube Tiger. Ultima cotatie pentru actiunile Vrancart a fost de 0,116 lei/actiune, la acest pret capitalizarea bursiera a companiei ridicandu-se la 17,3 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 aprilie 2006.
' -
BCR si BRD au lansat in aceeasi zi, acelasi produs - creditul reincarcabil
Gandul BRD
___
Contul clientului este reincarcat pe masura rambursarii creditului.
Primele doua banci din sistem - BCR si BRD - au lansat ieri acelasi tip de produs - creditul reincarcabil - dovedind astfel ca batalia pentru primul loc in sistem este deosebit de dura. Practic, in baza unei ipoteci, banca avanseaza clientului o suma de bani in cont, iar pe masura ce acesta ramburseaza creditul, banca poate â??reincarcaâ?? contul. Creditul reincarcabil este un produs foarte apreciat in SUA, in 2005, totalul creditelor de acest tip fiind de peste 80 miliarde de euro. In restul statelor in care creditul reincarcabil este functional, dobanda este de 3,55% pe an. Societe Generale mai deruleaza in Franta â??creditul compactâ??,ce â??grupeazaâ?? mai multe credite intr-unul singur, care ar putea fi introdus in viitor si in Romania.
BRD ofera 100.000 de euro, cu 8,5 % dobanda la lei
â??Principalul avantaj al acestui tip de credit - intitulat Expresso NonStop -este nivelul redus al dobanzilor, pentru ca ipoteca reprezinta o garantie serioasaâ??, a afirmat Patrick Gelin, seful BRD. Optiunea de reincarcare ii ofera clientului posibilitatea de a obtine, dupa numai un an de la acordarea creditului initial, noi credite, de cate ori are nevoie, pentru valorificarea oricaror proiecte personale aparute pe parcursul derularii creditului initial. In cazul creditului Expresso NonStop, reincarcarea se acorda in baza aceleiasi garantii ca si creditul initial, ceea ce ii faciliteaza clientului accesul la un nivel de dobanda relativ mic comparativ cu dobanzile creditelor de nevoi personale (negarantate cu ipoteca) practicate la momentul respectiv. In plus, pentru creditele reincarcate, BRD nu percepe comision la acordare. Plafonul maxim de imprumut la BRD este de cel mult 100.000 EUR , iar perioada de creditare - de 25 de ani, la o dobanda de 7,9% pentru euro, respectiv 8,5% pentru creditele in lei.
Creditul BCR -150.000 de euro, cu dobanda 12,1%
BCR ofera o perioada mai mica cu cinci ani fata de BRD, respectiv 20 de ani, iar tragerile pot fi efectuate doar in primii cinci ani, cu posibilitatea de prelungire cu inca 5 ani. In schimb, suma pe care banca o imprumuta este mai mare decat cea a â??concurenteiâ??, respectiv 150.000 de euro. â??Este un produs bancar care revolutioneaza piata creditului, beneficiarul avand la dispozitie o linie de credit din care poate efectua oricand trageri fara a fi nevoie sa justifice platileâ??, a declarat Dorin Cojocaru, director executiv al Directiei de credite retail din BCR. Pentru a mai compensa dobanzile mai mari, BCR ofera gratuit un card de debit si o conventie de plati a facturilor prin ATM, ceea ce ii ofera clientului posibilitatea de a-si achita utilitatile direct de la bancomate.
Dobanda perceputa de BCR pe primii 5 ani (sau 10 ani) este variabila, de 11% pentru creditele in euro, 11,25% pentru creditele in dolari si 12,1% pentru cele in lei. Daca cel care obtine acest imprumut este client BCR, acesta mai obtine o reducere de 0,4 puncte procentuale la dobanda.
Sursa: Gandul, 4 aprilie 2006.
-
Variante pentru participatia salariatilor la Petrom
Adevarul SNP
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a transmis guvernului un memorandum privind pachetul de 8% din actiunile Petrom destinate salariatilor, propunand doua variante, respectiv vanzarea catre angajati sau catre o asociatie a acestora, conform ministrului de resort, Codrut Seres. ??n vara anului trecut, guvernul a respins o propunere a MEC potrivit careia actiunile urmau sa fie v??ndute Asociatiei salariatilor.
Sursa: Adevarul, 4 aprilie 2006.
03.04.2006
-
STK Financial cauta bani de la investitori privati si anunta lansarea fondului la Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE STK
___
Societatea de administrare a investitiilor STK Financial din Cluj-Napoca a lansat primul fond privat de investitii care va fi listat la Bursa de Valori. Fondul, denumit STK Emergent, se va constitui prin atragere privata de resurse financiare fiind initial un fond inchis, urmand ca listarea fondului la Bursa sa se realizeze pana la jumatatea anului viitor.
'Listarea la Bursa a fondului are ca avantaje o lichiditate mai ridicata a titlurilor de fond, precum si posibilitatea ca investitorii sa vanda titlurile detinute la un pret mai mare decat valoarea unitara a activului net. Conform prospectului, demersurile de listare vor incepe la un an dupa autorizare, deci estimez ca fondul va fi listat macar la inceputul lui iunie 2007', a declarat pentru ZF Nicolae Pascu, presedintele STK Financial.
Listarea la Bursa a unui fond de investitii este o premiera pe piata romaneasca, fapt pe care mizeaza si administratorul fondului care incearca in acest fel sa se impuna pe o piata dominata de societatile de administrare ale bancilor. In plus, STK Emergent este primul fond care acorda drept de preemtiune membrilor fondatori in cadrul emisiunilor viitoare de titluri de fond, iar pana la listarea la Bursa, titlurile vor putea fi transferate intre investitori. 'Pe o piata pe care domina bancile trebuie sa ai un avantaj competitional, iar avantajul de a fi primul fond listat la Bursa reprezinta un avantaj competitional major', a spus Pascu.
Unul din obiectivele fondului, prevazut si in prospectul de emisiune, este obtinerea unei rentabilitati financiare anuale de minimum 25%. Rentabilitatea financiara este data de profitul net raportat la capitalurile proprii. Pe langa aceasta, administratorul fondului isi propune o rentabilitate relativa, data de cresterea activului net, superioara principalilor indici bursieri. 'Urmarim sa batem indicii bursieri si sa obtinem o rentabilitate relativa de 1,3-1,4 ori mai mare decat acestia. In acest scop vom aborda o politica de investitii agresiva, domeniile de activitate vizate pentru investitii fiind domenii cu rata de crestere mai mare decat cresterea economica medie', a explicat Pascu.
Mai mult, pentru fidelizarea investitorilor, fondul va distribui profitul net realizat sub forma de titluri gratuite, dupa acelasi principiu ca si majorarile de capital realizate de societatile comerciale. Fondul va avea initial pana la 500 de investitori, investitia minima fiind de 50.000 lei. Valoarea initiala a unei unitati de fond este de 1.000 de lei.
Administratorul nu percepe comisioane de subscriere sau rascumparare. Emisiunile de noi unitati de fond se vor realiza in prima decada a fiecarei luni si vor reprezenta maximum 20% din numarul total de unitati aflate in circulatie la finele lunii precedente, iar rascumpararile se vor realiza in aceeasi perioada, la cererea investitorilor, in cuantum de maximum 10% din titlurile totale. Comisionul de administrare este de 0,2% din activul mediu lunar al fondului, la finalul anului administratorul percepand un comision suplimentar de 1,2% din activul net, daca reuseste sa atinga obiectivul de rentabilitate de 25%.
Fondul isi propune sa atraga initial investitii in valoare de 30 de milioane de lei (circa 8,5 milioane de euro), perioada de subscriere incheindu-se pe 19 aprilie. In primele doua saptamani, subscrierile s-au ridicat la circa 8 milioane de lei.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 aprilie 2006.
' -
Listarea Romtelecom la bursa ar aduce statului roman mult mai multi bani decat se asteapta, sustin analistii
Gandul
___
Analistii de pe piata comunicatiilor spun ca listarea pe bursa a Romtelecom ar putea aduce o suma mult mai consistenta decat cea estimata de statul roman (un miliard de dolari), daca s-ar lua cateva masuri tehnice. â??Valoarea Romtelecom depinde de mai multi factori, printre care tarifele de interconectare, rebalansarea tarifelor si de pozitia pe piata a operatorului de telefonie mobila Cosmote, in care Romtelecom detine 30% din actiuniâ??, ne-a declarat Nicolae Oaca, analist comunicatii. El a mai spus ca mentinerea unor tarife de interconectare mari face ca operatorii mici sa devina si mai mici pe termen mediu, iar punerea lor pe costuri ar putea creste valoarea de piata a Romtelecom. â??De altfel, la numai trei zile dupa ce MCTI a anuntat ca intentioneaza sa listeze Romtelecom la bursa, ANRC a anuntat ca va micsora tarifele de interconectare in reteaua Romtelecom. Aceasta s-ar putea traduce si prin micsorarea valorii de piata a operatorului Romtelecom la listare cu circa 200 milioane euroâ??, a mai afirmat Oaca. Un atu in privinta valorii de piata a operatorului national de telefonie este succesul relansarii Cosmote, care ar putea contribui la marirea valorii Romtelecom cu peste 10 la suta.
Analistii cred ca listarea ar trebui facuta in doi pasi: la inceput printr-o listare duala la bursele din Bucuresti si Londra a unui pachet de pana la 20 la suta din intregul pachet, urmand ca, in functie de rezultate, in pasii urmatori sa se listeze diferenta. â??Nu prea am auzit de oferte publice initiale oferind un pachet de 46%. Listarea ar trebui sa fie duala; la Bucuresti si Londra, desi poate ca OTE ar prefera bursa din New York sau Atena. Fiind vorba de o oferta publica initiala, ar trebui inceput cu vanzarea unui pachet mic, de circa 10%.
Daca pachetul va fi suprasubscris, s-ar putea decide marirea lui. Atragerea unor investitori institutionali prin listarea la bursa ar fi benefica pentru Romtelecom pe termen mediu, acestia actionand precum anticorpii intr-un organismâ??, crede analistul citat. Reamintim ca, in urma cu doua zile, Zsolt Nagy, ministrul Comunicatiilor, a anuntat ca estimeaza la trei miliarde lei (echivalent a un miliard de dolari) suma obtinuta prin listarea la bursa a pachetului de 46% din actiuni pe care statul il mai detine la Romtelecom. Suma a fost estimata in urma evaluarilor directiei de specialitate din cadrul MCTI, a mai precizat ministrul. Lansarea ofertei publice initiale de actiuni va avea loc in cursul acestui an, cel mai probabil pana in luna septembrie, pe Bursa de Valori Bucuresti si pe piata internationala de capital, pentru aceasta operatiune fiind selectata banca de investitii Credit Suisse First Boston.
Analistii spun ca aceasta valoare este una corecta. Reprezentantii Romtelecom au declarat ca nu doresc sa comenteze in nici un fel estimarile ministrului Nagy, rezumandu-se doar la a declara ca Romtelecom si-a indeplinit toate obligatiile care-i reveneau in vederea listarii. Actionarul majoritar al Romtelecom este grupul elen de telecomunicatii OTE, care detine 54,01% din actiunile companiei.
Sursa: Gandul, 3 aprilie 2006.
-
Inflatia in acest an - 7,2%, fata de tinta de 5% a guvernului
Gandul
___
Crestere economica de 6%, o inflatie de 7,2 procente, cresteri salariale de pana la 4 % si o incetinire a cresterii consumului final (care arata destinatia finala a bunurilor produse in economie) - asa suna prognoza de primavara intocmita de expertii Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). De asemenea, in prognoza CNP se mai arata ca am putea asista la stagnare a deficitului comercial la nivelul a 10 miliarde de euro. Potrivit estimarilor oficiale, tintelor macroeconomice ale Guvernului si BNR, Romania va inregistra in acest an o crestere economica de 6 % , iar rata inflatiei ar urma sa scada la 5%, plus/minus un punct procentual la o diferenta de 2 puncte procentuale fata de cifrele revizuite ale CNP. Expertii CNP mai estimeaza ca cea mai mare contributie la cresterea economica vizata ar urma sa o aiba serviciile (peste jumatate din total), urmate de industrie si constructii. Ei mai prevad si o crestere importanta a sectorului agricol, ca si dublarea investitiilor publice. Analistii economici sunt insa sceptici ca asemenea cifre vor fi confirmate de realitate.
â??De regula, CNP ofera aceste prognoze, pe care le corecteaza ulterior, in functie de evolutiile din economie. Valoarea lor este una orientativa, cata vreme inundatiile care se petrec sau care ar putea urma in acest an ar putea afecta rezultatele calculelor lorâ??, spun surse din cadrul analistilor economici. Ei mai afirma ca este foarte improbabil sa atingem in 2006 tinta de inflatie, cata vreme o mare parte din ea este erodata, iar lunile urmatoare aduc cresteri mari la preturile administrate. Potrivit analistilor, pentru acest an, estimari macroeconomice mai aproape de adevar ar fi o inflatie de 6,5%-7,5% la finele acestui an, respectiv o crestere a PIB de 3,5 -3,7 %.
Sursa: Gandul, 3 aprilie 2006.
31.03.2006
-
Raiffeisen lupta sa-si conserve cota de piata
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Raiffeisen Bank si-a consolidat anul trecut pozitia a treia in sistemul bancar si o va pastra cel putin si in 2006 in conditiile in care fuziunea UniCredit/ HVB/Tiriac s-ar putea prelungi pana in 2007. Cu active de peste 3 mld. euro, Raiffeisen are un avans de peste un miliard de euro fata de actuala ocupanta a locului patru, ING Bank, respectiv de circa 500 mil. euro fata de HVB/Tiriac, care ar urma sa urce pe aceasta pozitie o data cu incheierea fuziunii la inceputul toamnei.
In acelasi timp, Raiffeisen se afla la peste 2 mld. euro in urma BRD-SocGen, ocupanta locului al doilea pe piata dupa valoarea activelor. De asemenea, performanta Raiffeisen este mult mai slaba decat cea a BRD in privinta rentabilitatii capitalului, inregistrand un ROE de 21,8% fata de 38% la BRD, insa sta mai bine la acest capitol decat BCR, liderul pietei, pentru care ROE a fost in 2005 de 18,8%.
Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, afirma ca banca se va concentra in perioada urmatoare pe conservarea cotei de piata, insa obiectivul pe termen lung este de extindere a acesteia. 'Nu mai avem oportunitatile de crestere de acum doi ani. Ramane de vazut ce se intampla la concurenta, insa noi nu vom accepta sa platim oricat pentru a ne mari cota, chiar daca altii vor fi dispusi sa o faca', spune seful Raiffeisen.
El considera ca banca are deja o masa critica, numarul clientilor depasind doua milioane, in conditiile in care numarul unitatilor a ajuns la 215. Asemenea tuturor jucatorilor, Raiffeisen va continua sa investeasca pentru extinderea retelei, pana la 255 de unitati. 'O sa ne specializam din ce in ce mai mult pentru fiecare tip de client', a declarat Steven van Groningen, dand exemplul centrelor de afaceri pentru clienti companii sau unitatile dedicate creditelor imobiliare.
Si pentru anul acesta banca a programat investitii de aproape 30 milioane de euro. Cat priveste structura de grup din jurul bancii, Van Gronigen spune ca are asteptari mari de la Raiffeisen Asset Management, divizie care urmeaza sa-si inceapa operatiunile. De asemenea, el asteapta imbunatatirea performantelor unui alt jucator afiliat, Raiffeisen Banca pentru Locuinte.
Nu multi ar plati un miliard de euro pentru CEC
'Vom depune o oferta pentru CEC', a reconfirmat Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank. El nu crede insa 'ca vor fi multi care sa plateasca un miliard de euro' pentru preluarea bancii. ZF a scris la inceputul saptamanii ca valoarea CEC depaseste un miliard de euro.
'Nu putem investi sume uriase in conditiile in care clientii CEC nu-si permit sa plateasca pentru produse scumpe care sa permita recuperarea investitiei', sustine Van Groningen. El considera ca in cazul in care se va pune accentul pe pret, cumparatorul va fi nevoit sa se concentreze tot pe orase mari si clienti cu bani, ceea ce ar schimba profilul CEC de banca apropiata de zonele cu venituri scazute.
Unul din concurentii cei mai agresivi ai Raiffeisen se anunta a fi OTP, care are mare nevoie de o achizitie pentru a-si intari pozitia pe piata locala si in regiune.
Sursa: Ziarul Financiar, 31 martie 2006.
' -
Moody
Gardianul
___
Ratingul 'Ba 1? acordat Romaniei de Moody?s Investors Service este relativ scazut pentru un viitor membru UE, dar este justificat de actiunile uneori incoerente de politica macroeconomica, recentele reduceri ale impozitelor si unele dezechilibre, potrivit raportului anual al agentiei de evaluare. Romania a facut progrese in domeniul finantelor si datoriei publice, ilustrate de imbunatatirea ratingurilor, dar analistii Moody?s ridica semne de intrebare in privinta capacitatii tarii de a face fata unor socuri economice fara a intampina dificultati in plata datoriilor. Totusi, perspectiva ratingului este pozitiva, avand in vedere evolutiile din ultimii ani si apropiata aderare la UE. 'Desi ratingul suveran «Ba 1» pentru obligatiuni este ridicat din punct de vedere istoric, dupa imbunatatirea calificativelor in ultimii ani, nivelul este relativ scazut pentru o tara care va deveni membru al UE', se spune in raport. Sursa: Gardianul, 31 mart -
Legea contra concertarii actionarilor SIF nu poate fi aplicata
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Incepe sa se stinga emotia provocata pietei de capital de Camera Deputatilor, pentru ca specialistii pietei au realizat intre timp ca legea contra concentrarii si concertarii la SIF-uri este, nu doar abuziva, ci si neaplicabila.
Dupa aproape o luna de dezbateri publice in jurul subiectului, Camera Deputatilor a aprobat marti un proiect legislativ prin care actionarii SIF-urilor care actioneaza in legatura (concertat) trebuie sa-si vinda actiunile care, insumate, depasesc 1% din capitalul social al unui SIF.
Piata de capital a reactionat revoltata ca deputatii nu au luat in seama concluziile dezbaterii publice, care recomandau sa fie limitat la 1% doar dreptul de vot, dar nu si detinerea concertata. Bursa de Valori a fost silita sa suspende tranzactiile cu actiuni SIF, pentru ca preturile s-au prabusit vertiginos.
Trei zile dupa acea data, specialistii pietei s-au calmat, zimbind ironic - legea Camerei Deputatilor nu poate fi aplicata decit intr-o privinta - limitarea votului.
Celelalte doua probleme pe care legea le implica - vinzarea actiunilor din portofoliile excesive si limitarea distribuirii dividendelor corespunzatoare acestor portofolii - ramin fara solutie, chiar daca legea o cere. Defectul ei este ca nu stabileste cum (si nici nu poate stabili asta).
De pilda, constatind ca un numar de investitori ar actiona in legatura unii cu altii si ca impreuna ei detin peste 1% din actiunile unui SIF, i-ar fi imposibil oricui - fie el CNVM, administrator SIF, guvern sau deputat - sa aleaga care investitor din grupul concertat sa fie obligat sa vinda si care nu.
Tot asa, nu este posibil sa fie stabilit care investitor din grupul concertat sa primeasca dividend si care nu.
In plus, este greu de crezut ca-si va asuma cineva astfel de decizii daca este o persoana in toate mintile si are de trait mai mult de doua zile. Caci, fatalmente, va fi dat in judecata. Si va pierde.
Dincolo de asta, legea este discutabila si pentru ca indreapta spre aproximatii si subiectivism.
Daca 'legatura' dintre persoanele juridice poate fi demonstrata evidentiind, de pilda, actionariatul comun, totusi 'legatura' dintre persoanele fizice poate fi atestata numai prin bunavointa lor. Chiar si in cazul unei relatii sot-sotie ori tata-fiu intre investitori, raporturile de stare civila nu garanteaza ca sint purtatori de interese comune, decit daca ei o declara.
Probabil ca in viitorul imediat, CNVM va trebui sa se consulte intens cu SIF-urile ca sa gaseasca norme de aplicare practica a legii. Vor descoperi, insa, ca pot face ceva numai in privinta votului in Adunarile generale ale SIF-urilor. Si vor fi siliti sa tolereze situatii care, acum, sint caracterizate drept ilegale, dar care nu pot fi corectate decit prin masuri... ilegale!
Sursa: Bursa, 31 martie 2006.'
Pagina