05.08.2004
-
Raiffeisen vrea peste 100 mil. euro de pe pietele externe
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Raiffeisen Bank Romania, a treia banca din sistem, se pregateste sa contracteze un imprumut sindicalizat de 100 - 150 de milioane de euro de pe piata internationala pentru a putea sustine strategia de crestere agresiva stabilita pentru acest an, spun surse de pe piata bancara. Discutiile pentru obtinerea imprumutului vor incepe in toamna, in prezent derulandu-se procedurile pentru desemnarea bancii care va fi lead arranger (liderul sindicatului de banci care va imprumuta), afirma sursele citate.
De pozitia de lead arranger sunt interesate mai multe banci internationale, printre care Alpha Bank si Deutsche Bank, conform informatiilor de pe piata bancara.
Banii obtinuti prin creditul sindicalizat vor fi folositi pentru finantarea cresterii activelor Raiffeisen Bank Romania, care si-a propus sa devina la inceputul anului viitor a doua banca din sistem dupa BCR, depasind Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale (BRD).
La sfarsitul anului trecut, BRD detinea o cota de 13,4% din totalul activelor din sistemul bancar romanesc, cu 1,9 miliarde euro, iar Raiffeisen una de 7%, cu 1 miliard de euro. Conform ultimilor informatii, neoficiale, Raiffeisen a crescut in cursul acestui an pana la 10% iar BRD a scazut spre 12%.
Oficialii Raiffeisen nu au dorit sa comenteze pe marginea informatiilor privind creditul sindicalizat insa nu au negat posibilitatea de a folosi aceasta metoda de finantare.
'Asa cum am mentionat la inceputul anului, vom finanta cresterea pe partea de active atat din depozite, care au avut o evolutie buna pana in prezent, cat si printr-o emisiune de obligatiuni (deja realizata) sau printr-o iesire pe pietele internationale, probabil prin intermediul unui credit sindicalizat', a declarat Corina Vasile, director de comunicare al Raiffeisen Bank Romania.
Pentru a putea ajunge pe locul doi in piata, Raiffeisen si-a propus pentru acest an o crestere a activelor de minim 50%, adica 500 de milioane de euro, de la 1 miliard de euro la sfarsitul lui 2003. Pentru a-si atinge tinta, banca a folosit masiv in acest an, pe langa depozitele atrase, surse externe de finantare: o majoare de capital de 42 milioane de euro la inceputul anului, o emisiune de obligatiuni in valoare de 1.380 de miliarde de lei (34 milioane euro) in luna iunie, o alta majorare de capital de 44 milioane de euro care s-a incheiat de curand. Daca la acestea se va adauga si creditul sindicalizat de pe piata internationala, banca va depasi nivelul de 250 de milioane de euro la capitolul finantare externa in 2004.
Cresterea Raiffeisen de anul acesta a fost agresiva atat la nivelul creditelor acordate persoanelor fizice cat si la capitolul corporate sau imprumuturi acordate statului roman. Raiffeisen si banca de investitii americana Bear Stearns finanteaza primul tronson din autostrada Bechtel. Nevoia mare de finantare a bancii este data de diferenta substantiala dintre termenele creditelor acordate (majoritatea pe termen lung) si resursele de finantare, cu scadente pe termen scurt (2 - 3 ani).
De curand, in afara de anuntarea intentiei de a depasi BRD in topul bancilor, Raiffeisen a mai lansat o provocare pe piata romaneasca. Oficialii bancii au declarat ca Raiffeisen intentioneaza sa participe la privatizarea CEC, ce urmeaza sa fie demarata in toamna acestui an. CEC detinea la sfarsitul anului trecut o cota de 6,7% din activele sistemului bancar romanesc, fiind depasita in clasament in 2003 chiar de Raiffeisen. Desi a facut deja un efort foarte mare in procesul de restructurare a Bancii Agricole, achizitionata in 2001, grupul austriac a anuntat ca este pregatit sa se lupte pentru preluarea CEC de la statul roman.
Cresterea puternica a Raiffesen a inceput dupa preluarea Bancii Agricole, austriecii investind puternic in retea, echipamente informatice, training, imagine si in atragerea de clienti. Raiffeisen a depasit treptat celelalte banci straine care opereaza pe piata romaneasca - ABN Amro, ING, HVB sau Citibank. Strategia bancii pe termen mediu este una orientata mai mult catre cota de piata decat catre profit. La inceputui acestui an, si Banca Comerciala Romana (BCR) a atras de pe piata financiara internationala un imprumut sindicalizat de aproximativ 200 milioane de dolari. Operatiunea a fost intermediata de un consortiu format din Bank Austria Creditanstalt AG, Citibank, Erste Bank si Raiffeisen Zentralbank.
Sursa: Ziarul financiar, 5 august 2004.' -
Crestere record a rezervei internationale a BNR
Cotidianul
___
In mare parte, cresterea obtinuta se datoreaza cumpararilor de valuta facute de banca centrala de pe piata valutara in valoare de 629,3 milioane de euro.
Un alt motiv al acestei cresteri este reprezentat de intrarile in valoare de 207,4 milioane de euro, in cadrul Programelor PSAL si SAPARD, precum si de unele venituri obtinute din buna administrare a rezervei internationale, in valoare de 18 milioane de euro.
La acest bilant au mai contribuit alte intrari nete, rezultate din modificarea rezervelor minime in valuta constituite de bancile comerciale, din cedari la rezerva valutara a statului, comisioane bancare, cotizatii si altele, valoarea acestora ridicandu-se la 89,3 milioane euro, mai arata BNR.
Totodata, au fost efectuate plati in valoare de 91,5 milioane euro, acestea reprezentand rate si dobanzi scadente la datoria publica externa, directa si garantata de Ministerul Finantelor Publice. Cantitativ, rezerva de aur s-a mentinut la 105,1 tone. Insa, din cauza evolutiei preturilor internationale, valoarea rezervei in aur a scazut la 1092,6 milioane de euro, explica comunicatul BNR.
Potrivit estimarilor bancii centrale, pana la sfarsitul anului 2004, platile scadente in contul datoriei publice externe directe si garantate de Ministerul Finantelor vor insuma 516,4 milioane de euro.
Sursa: Cotidianul, 5 august 2004. -
Firma Landini, somata de AVAS sa preia Tractorul Brasov
Adevarul
___
'Daca dl. Mora nu vine saptamana viitoare, revoc privatizarea de la Tractorul si demarez alta!', a anuntat apoi presedintele AVAS, in chip de introducere pentru 'bomba' urmatoare: 'O sesizare penala la IGP impotriva lui Mauro Frola, reprezentantul Landini in Romania'! 'Am dispus o cercetare administrativa si am facut si o sesizare penala la IGP impotriva lui Mauro Frola in privinta modului in care acesta a facut, prin firma lui din Romania, Landini&Laverda SRL, importuri de tractoare, in primele sase luni ale anului, comercializandu-le apoi prin Tractorul 'la pret subventionat', a dezvaluit Mircea Ursache. Potrivit acestuia, Mauro Frola a importat din Italia circa 130 de tractoare, pentru care cumparatorii au platit apoi peste 26.000 de euro bucata, in conditiile in care pretul maxim stabilit de Guvern pentru tractoarele subventionate este de 19.600 euro. 'Dl. Frola le-a cerut cumparatorilor, pe langa acest pret de 19.600 euro, sa plateasca separat cabinele tractoarelor, incasand in plus cate 5.600 de euro la bucata', a explicat presedintele AVAS, adaugand: 'Astept acum ca IGP-ul sa cerceteze si sa-mi spuna daca e vorba de o fapta penala, asa cum suspectez eu!' Mauro Frola nu a putut fi contactat pentru a-si exprima punctul de vedere, el aflandu-se in concediu si fiind plecat din tara, potrivit informatiilor noastre, inca de la sfarsitul saptamanii trecute.
Sursa: Adevarul, 5 august 2004.'
04.08.2004
-
Veniturile din prime ale ARDAF au crescut cu 30% pe primul semestru
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Primele subscrise ale companie de asigurari Ardaf Cluj-Napoca au avansat, in primul semestru, cu peste 46%, pina la 996 miliarde lei. Exprimate in euro, compania a raportat subscrieri de 24,5 milioane euro, cu 30% mai mult decat in anul anterior.
Portofoliul de venituri al companiei a fost dominat in proportie de 97,4% de asigurarile generale in acesta perioada. Potrivit datelor comunicate de companie, incasarile au atins 879 miliarde lei, comparativ cu 593,8 miliarde lei la mijlocul anului precedent. Defalcat, asigurarile generale au adus 853,5 miliarde lei, iar politele de viata 25,5 miliarde lei.
Societatea a platit daune in valoare de 350,1 miliarde lei, cu 37,7% mai mult fata de perioada similara a anului 2003. 'Am inregistrat cresteri pe toate clasele de asigurare', au declarat oficialii companiei. Din totalul incasarilor, mai mult de 10,4 milioane euro (48,18%) provin din comercializarea politelor RCA, urmate de asigurarile Casco - 4,47 milioane euro (20,63%) si Carte Verde - 2,1 milioane euro (9,76%). Ponderi semificative detin si asigurarile pentru cladiri si bunurile din acestea - 5,06%, Casco navale - 2,69% si politele pentru raspundere civila profesionala - 2,63%.
Veniturile din comercializarea politelor de viata au urcat cu 50%, de la 17 miliarde lei, la finele lunii iunie 2003, la 25,8 miliarde lei. Raportata la euro, crestere a fost de 36%.
Conform Raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) pe 2003, ARDAF a incheiat anul precedent cu venituri din subscrieri de 1.090 miliarde lei, suma la care asigurarile generale au contribuit cu 1.045 miliarde lei, adica in proportie de 95%. Profitul net al companiei a fost de 11,8 miliarde de lei. Rezultatele din 2003 au plasat ARDAF pe locul 7 in ierarhia companiilor care practica asigurari generale si pe pozitia 14 pe segmentul asigurarilor de viata. Obiectivele prognozate de conducerea societatii pentru acest an indica venituri de 1.732 miliarde lei si un profit net de 71 miliarde lei. Rezultatele societatii pe anul trecut au avansat cu 50% in dolari, respectiv cu peste 25% in euro fata de 2002. Politele auto au detinut in totalul primelor incasate de catre ARDAF in 2003 o pondere de 76,32% (politele de asigurare de raspundere civila auto obligatorie (RCA) au contribuit cu 31,45%, politele CASCO cu 30,18%, iar cele de Carte Verde cu 14,69%).
Infiintata in anul 1992, ARDAF are un capital social de 175 miliarde de lei. Actionarul principal al companiei este societatea Tender Timisoara (66,83%). Alti actionari semnificativi ai companiei sunt Clairmont Holdings Ltd - 9,09% si Fondul Oamenilor de Afaceri - 5,22%. Compania detine 200 de unitati la nivelul intregii tari.
La finalul lunii trecute, Consiliul de Administratie al Ardaf a aprobat infiintarea functiei de presedinte executiv, in care a fost investit Octavian Manastireanu, pana la acea data directorul executiv al companiei. Titlurile societatii sunt tranzactionate pe piata electronica Rasdaq, ultimul pret mediu fiind de 1.060 lei./actiune, inregistrat in sedinta din 2 august, pret la care capitalizarea companiei este de 35 de miliarde de lei (sub un milion de euro).
Sursa: Ziarul financiar, 4 august 2004.
' -
Sanex Cluj imprumuta actionarii cu cinci milioane de euro
Curentul
___
Producatorul de materiale de constructii Lasselsberger - Austria a contractat un imprumut in valoare de cinci milioane de euro, de la compania Sanex Cluj, aflata sub controlul sau.
Dobanda imprumutului acordat pe o perioada de un an va fi platita lunar si calculata in functie de EURIBOR (rata medie a dobanzilor interbancare pe piata europeana), la care se adauga o cota de 2% din soldul ramas, se arata intr-un raport al producatorului roman de placi ceramice si obiecte sanitare.
Contractul de imprumut a fost incheiat saptamana trecuta.
Lasselsberger a preluat, in luna aprilie, societatea Goodison Holdings BV Rotterdam Olanda, care detine pachetul majoritar de actiuni al Sanex.
Grupul inregistrat in Austria detine fabrici de placi ceramice, agregate si adezivi si in alte tari, precum Cehia, Ungaria si Croatia.
Subsidiara ceha a grupului va vinde companiei Sanex, in acest an, placi ceramice cu o valoare estimata de patru milioane de euro.
Compania din Cluj a inregistrat anul trecut un profit net de un milion de dolari, raportat la vanzari de 41 milioane de dolari.
Sursa: Curentul, 4 august 2004. -
Deficit comercial de 3 miliarde de euro pe sase luni
Cotidianul
___
In luna iunie, s-a inregistrat cea mai mare valoare a exporturilor din ultimii 14 ani, informeaza Institutul National de Statistica. Valoarea produselor autohtone comercializate in afara granitelor tarii s-a ridicat, acum doua luni, la 1635 de milioane de euro, fiind cu 28,9% mai mare fata de iunie 2003.
De asemenea, statisticile pe primul semestru al acestui an semnaleaza o majorare a exporturilor cu 20,2% fata de perioada similara a anului trecut, ajungandu-se pana la peste 9 miliarde de lei. Totusi, expansiunea importurilor a fost mai mare decat cea a exporturilor.
Astfel, importurile realizate de tara noastra in primul semestru al anului au insumat peste 11 miliarde de euro, in crestere cu 22 puncte procentuale raportat la perioada similara a anului 2003. In iunie, tara noastra a importat marfuri in valoare de peste 2,2 miliarde de euro, cu 29,6% mai mult in comparatie cu iunie 2003.
Deficitul comercial semnalat in primul semestru al anului a fost de 2960,2 milioane euro, iar in luna iunie 2004 a fost de 632,4 milioane euro.
Ca in anii trecuti, cea mai mare parte din produsele exportate, reprezentand 22,5% din total, cu 8,7% mai mult raportat la aceeasi perioada a anului trecut, sunt textile. In primul semestru al anului, Romania a exportat articole de imbracaminte in valoare totala de peste doua miliarde de euro.
Totodata, 18,2% din exporturi au fost reprezentate de masini si echipamente electrice, valoarea acestora insumand peste 1,6 miliarde de euro. S-au mai exportat produse metalurgice, in valoare de aproximativ 1,3 miliarde de euro, si produse minerale, a caror valoare s-a ridicat la peste 650 de milioane de euro.
In ceea ce priveste statele care au „inghitit“ cele mai multe produse romanesti, valoarea exporturilor catre cele 25 de state membre ale Uniunii Europene a crescut in primul semestru al anului in curs cu 19,4% raportat la aceeasi perioada a anului trecut. Astfel, 73,3% din totalul exporturilor romanesti au ca destinatie unul dintre statele membre UE.
Printre primii parteneri comerciali ai Romaniei se numara Italia, unde s-au comercializat 22,1% din produsele exportate, Germania - unde s-au dus 14,9% din exporturi si Franta - care a achizitionat 9% din produsele romanesti destinate pietei externe.
Majoritatea produselor importate de romani, reprezentand 65,1% din total, provin din statele membre ale UE. Valoarea importurilor din aceste tari a crescut in primul semestru al anului cu 18,3% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Din Italia am importat 18,2% din totalul marfurilor aduse in tara, de la nemti - 14,5% iar din Franta provin 7,4% din marfurile importate.
Sursa: Cotidianul, 4 august 2004.
03.08.2004
-
Reguli mai severe privind administrarea portofoliilor SIF
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Societatile de Investitii Financiare nu vor mai putea cumpara actiuni de la bursa astfel incat actiunile detinute la o anumita companie sa depaseasca 10% din activul net al lor, a decis ieri Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) printr-un regulament.
Astfel, cu toate ca nu a emis inca regulamentul privind activitatea societatilor de investitii financiare (SIF), conform noii legislatii a pietei de capital, a impus deja SIF-urilor mai multe restrictii privind administrarea portofoliilor.
Limitarile privind portofoliile SIF-urilor sunt mai stricte decat pana acum, dar sunt temporare, urmand sa fie inlocuite de prevederile din regulament. Pana la aparitia regulamentului, noile prevederi ar putea insemna pentru unele SIF-uri pierderea unor oportunitati de castig.
Plasamentele SIF-urilor trebuie sa respecte anumite limite care se raporteaza la activul net. La fel se intampla si cu conturile curente sau de depozit aflate la o singura banca. Daca SIF-urile depasesc in prezent aceste limite, nu sunt obligate sa vanda din active, dar nu vor mai putea face plasamente astfel incat ponderea in activ sa creasca.
Cel putin pana la aparitia regulamentului, SIF-urile nu vor putea sa faca investitii pe pietele externe de capital si nu vor putea investi in efecte de comert cum sunt cambiile sau bilete la ordin. SIF Moldova are si acum datorii importante si a fost executata silit de mai multe ori pentru FPP Moldova a a garantat rambursarea unor astfel de efecte de comert.
Cum ramane cu majorarea de la Petrom?
SIF Oltenia detine 1,24% din actiunile Petrom, care valoreaza acum pe piata aproximativ 35 milioane de dolari, adica peste 15% din valoarea activului acestui SIF. Conform noilor reglementari societatea nu mai poate achizitiona actiuni Petrom. Compania urmeaza sa deruleze o majorare de capital prin aporturile actionarilor in cadrul careia pretul ar putea fi mai mic decat cel de la Bursa. Reprezentantii SIF Oltenia spun insa ca majorarea de capital de la Petrom ar putea fi o oportunitate care nu ar trebui ratata. 'Nu mi se pare corect sa nu ni se permita sa realizam o operatiune care ne-ar putea aduce profit. Daca majorarea se va face la un pret mai mic decat cel de pe piata, vom intreprinde toate diligentele pentru a putea participa la majorare,' spune Tudor Ciurezu, directorul economic al SIF Oltenia.
El a mai precizat insa ca, desi dupa semnarea contractului de privatizare s-au avansat anumite cifre privind valoarea aportului OMV la capitalul Petrom, nu este clar care va fi pretul pe actiune la care vor putea subscrie actionarii minoritari. 'Vrem sa subscriem in cadrul majorarii de la Petrom. Depinde insa si de pretul la care se va face majorarea,' a spus Ciurezu.
Cele cinci societati de investitii financiare detin active totale in valoare de 24.800 miliarde de lei (740 milioane de dolari). SIF-urile detin pachete de actiuni la cateva mii de societati, cele mai importante fiind participatiile minoritare din sistemul bancar. SIF-urile detin cate 6% din BCR, cea mai mare banca romaneasca si cate 5% din BRD-SocGen, cea de-a doua banca ca valoare a activelor.
Sursa: Ziarul financiar, 3 august 2004.
' -
Tanasescu este hotarit sa recupereze banii de la datornicii catre stat
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Platile restante din economie au scazut in prima jumatate a anului cu 0,8% din PIB
Arieratele catre bugetul general consolidat inregistrate de cele 72 de companii de stat monitorizate au scazut cu 10,8% fata de decembrie 2003, ca urmare a imbunatatirii disciplinei financiare, a declarat, ieri, ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu. Aceasta a condus la scaderea arieratelor din economie cu 0,8% din Produsul Intern Brut, a mai spus ministrul de finante. Potrivit celui mai recent raport despre tara noastra al Fondului Monetar International, arieratele din economia romaneasca se ridicau la mijlocul anului trecut la 39,7% din PIB, din care platile restante catre bugetul de stat reprezentau 7,9% din PIB. Autoritatile noastre s-au angajat fata de Uniunea Europeana, la capitolul 'Crierii economice', sa reduca in anul 2004 arieratele cu 0,5% din PIB.
Guvernul a adoptat in luna mai a acestui an o ordonanta de urgenta privind masuri de diminuare a arieratelor in economie, prin care a scutit de la plata in vederea anularii datoriile catre bugetul de stat, bugetele locale si bugetele asigurarilor sociale ale unor societati din sectoarele minier, al transporturilor feroviare si al energiei termice. Datoriile vor fi anulate la privatizarea societatilor sau la data de 31 decembrie 2006, cu conditia achitarii pina atunci a obligatiilor fiscale curente. Prin acelasi act normativ, Executivul a acordat scutirea de la plata a datoriilor catre utilitati ale unitatilor miniere intrate in conservare si inchidere. Potrivit Finantelor, daca sint cuantificate influentele acestei ordonante de urgenta, arieratele agentilor monitorizati au scazut cu 43,7% (3,3% din PIB).
Mihai Tanasescu a estimat ca, in urma privatizarilor, in special a celor din sectorul energetic, arieratele din economie se vor diminua in perioada urmatoare intr-un ritm anual de 1,5-2% din PIB.
Ministrul finantelor a mentionat ca executarea silita pentru recuperarea creantelor de la rau platnici a fost intensificata in acest an. Incasarile din executari silite insumau la 30 iunie 2004 peste 21.000 miliarde de lei (500 milioane de euro), in crestere cu 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut. De asemenea, Finantele au identificat 5.753 de agenti economici care vor fi actionati in instanta pentru recuperarea obligatiilor bugetare, potrivit legii reorganizarii judiciare si falimentului.
Sursa: Bursa, 3 august 2004.' -
Banca Transilvania si-a reorientat plasamentele catre obligatiuni si piata de capital
Adevarul TLV
___
Banca Transilvania a realizat, in primul semestru, un profit de 280 miliarde lei (circa 6,9 milioane euro), in crestere cu 43% fata de perioada similara a anului trecut si reprezentand peste 60% din castigul raportat pe intregul an 2003, potrivit datelor transmise de banca Bursei de Valori Bucuresti. Profitul brut anuntat de companie (352 miliarde lei) releva o majorare cu 50%, in conditiile in care veniturile au avansat cu 84%, dinamica inferioara cheltuielilor totale din primul semestru, care s-au plasat cu 91% peste cele din intervalul ianuarie - iunie 2003. Bilantul bancii evidentiaza o crestere a activelor de 32,3%, pana la 18.797 miliarde lei (458 milioane euro). In primele sase luni, soldul creantelor asupra clientelei a urcat cu 33%, pana la 11.402 miliarde lei. Totodata, banca si-a diminuat cu peste 200 de miliarde lei expunerea pe efecte publice (titluri de stat si certificate emise de trezorerie), la 542 miliarde lei. Sumele au fost in cea mai mare parte redirectionate catre emisiunile de obligatiuni, unde banca a investit 145 de miliarde lei. O valoare echivalenta se regaseste in soldul achizitiilor pe piata de capital. Plasamentele in actiuni au crescut cu 48%, pana la 145 de miliarde lei.
Sursa: Adevarul, 3 august 2004.
02.08.2004
-
Policolor: castigul a crescut mai repede decat cifra de afaceri
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vopsele Policolor Bucuresti a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 401 miliarde lei (circa 9,8 milioane euro), in crestere cu 19% fata de nivelul de 336,4 miliarde lei raportat pentru perioada similara din 2003. Profitul net al companiei in primele sase luni a fost de de 34,5 miliarde de lei, cu 25% peste nivelul perioadei anterioare de raportare .
Veniturile totale s-au situat la 413 miliarde lei, in urcare cu 15% , dupa ce in primul semestru din 2003 au totalizat 360 miliarde lei. In perioada ianuarie-iunie cheltuielile Policolor au insumat 369 de miliarde lei. Policolor a vandut in primele sase luni ale anului curent produse in valoare de 381 miliarde lei. Compania are creante de 204 miliarde lei si datorii de aproximativ 300 miliarde lei, cea mai mare parte (289 miliarde lei) urmand sa fie achitate in termen de un an, conform raportului semestrial transmis la Bursa. Stocurile Policolor insumau aproximativ 200 de miliarde lei, fata de 154 miliarde lei la finele anului trecut.
Inainte de 1990, compania activa sub denumirea Intreprinderea de Lacuri si Vopsele Bucuresti si era unul dintre furnizorii importanti ai industriilor nationale de autovehicule, mobila sI electronica. Compania a pierdut puternic din piata dupa revolutie avind nevoie de o puternica restructurare in a doua parte a anilor 90. Pentru fondurile de investitii care au preluat compania in 1997 la privatizare, Policolor nu a fost o afacere tocmai stralucita. De abia in ultimii ani Policolor a reusit sa-si revina dupa ce a investit puternic in marketing.
Principalii concurenti de pe piata autohtona sunt companiile Kober si Dufa. Piata vopseselor se afla in continua crestere datorita potentialului ridicat de dezvoltare, desi media de consum este inca mult inferioara celei inregistrate de celelalte piete din regiune. Acesta se situeaza pentru Romania sub 3 kg per capita. In comparatie, in Ungaria media este de 9 kg, in Cehia de 12kg, in Gemania de 12 kg, iar in tarile scandinave se apropie de 20 kg pe cap de locuitor.
Din profitul obtinut anul trecut, compania nu va distribui dividende actionarilor, intrucit l-a folosit pentru a acoperi pierderile reportate din exercitiile financiare precedente. Din castigul de 23,6 miliarde de lei, suma de 22,1 miliarde de lei a fost alocata acoperirii pierderilor, iar 1,5 miliarde de lei vor completa rezervele legale.
Oficialii companiei estimeaza obtinerea in acest an a unui profit brut de 103,35 miliarde lei, de peste trei ori mai ridicat decat nivelul anului trecut. Cifra de afaceri este estimatala 863, 9 miliarde de lei, in crestere cu 17% fata de anul 2003.
Policolor are un capital social de 71,2 miliarde de lei. Actionarii principali sunt de cateva fonduri de investitii: Romanian Investment Fund Cyprus LTD - 34,1%, The Romanian American Enterprise Fund - 32,94%, Romanian Reconstruction (Cyprus) Limited - 9,96%, Societe Generale (Romania) Fund Ltd - 7,73 % . Restul de 14,19% se afla in posesia altor actionari.
Fondurile de investitii au incercat sa gasesca un cumparator pentru companie insa interesul a fost redus. Doar citeva companii regionale si fonduri de investitii s-au aratat interesate de afacere, dar discutiile nu au dus la nici un rezultat pina in prezent.
Policolor de condusa acum de un bulgar care a venit de la Orgachim , filiala din Bulgaria. Actiunile Policolor au o valoare nominala de 1.000 de lei si sunt cotate la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti. Ultima cotatie, in sedinta de tranzactionare de vineri, a fost de 6.500 lei/actiune. La aceasta valoare, capitalizarea bursiera a companiei este de 11,2 milioane de euro.
Sursa: Ziarul financiar, 2 august 2004.
Pagina