05.12.2005
-
CNVM a respins vanzarea prin oferta publica de obligatiuni Estima Finance
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins saptamana trecuta prospectul de emisiune al unei oferte publice de obligatiuni a societatii de credite de consum Rafli, care opereaza sub brandul Estima Finance, considerand ca societatile de credite de consum nu pot face emisiuni publice de obligatiuni. Comisia a aprobat insa o emisiune de obligatiuni a unei societati de leasing, International Leasing.
CNVM a considerat ca Estima nu poate emite obligatiuni prin oferta publica pentru ca aceasta desfasoara activitati de creditare, iar nefiind autorizata ca banca, societatea nu poate, conform legii bancare, sa atraga resurse financiare de la public. Conform adresei primite de CNVM de la banca centrala 'efectuarea unei emisiuni de obligatiuni de catre societati juridice romane, altele decat institutiile de credit, care desfasoara activitati de creditare pe baza de contracte, conduce la realizarea de activitate bancara de catre institutii financiare nebancare,' fapt care ar contravine legii.
Oficialii Estima nu au dorit sa faca niciun comentariu pana la inchiderea editiei. Valoarea emisiunii ar fi urmat sa se ridice la 5 milioane de euro. Estimarile companiei pentru anul acesta vizau incheierea de contracte de creditare in valoare de 70 mil. euro din surse proprii sau atrase.
Estima Finance este detinuta de Fondul Romano-American de Investitii (80%), restul apartinand retailerul de electrocasnice Domo. Estima finanteaza vanzarile in rate ale Domo, insa reprezentantii lantului de magazine spun ca nu vor fi afectati de respingerea emisiunii de obligatiuni de catre CNVM. 'Domo nu este afectata de aceasta decizie. Cererea din partea clientilor poate fi acoperita in continuare de finantari acordate pe bilantul Estima, deoarece au fost niste majorari de capital recente sau finantari intermediate de Estima. Oricum noi avem produse speciale pe care Estima le-a dezvoltat in urma unor parteneriate cu diferite banci', considera Lorand Szarvadi, CEO al Domo.
Estima Finance nu a renuntat la ideea de a emite obligatiuni, insa va renunta la vanzarea acestora prin oferta publica. 'Lucram in continuare la emisiunea de obligatiuni si incercam sa gasim o alta metoda. Probabil vom face un plasament privat si saptamana aceasta vom depune un nou prospect la CNVM,' spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest. Plasamentul privat reprezinta o ofera adresata unui numar limitat de investitori, spre deosebire de oferta publica, ce se adreseaza tuturor investitorilor de pe piata. Marea majoritare a obligatiunilor corporatiste emise pana acum au fost cumparate de investitori institutionali, cum ar fi fondurile de investitii, SIF-urile sau bancile, astfel ca schimbarea modului in care titlurile sunt vandute nu va afecta probabil drastic numarul de obligatiuni care vor fi subscrise.
Pe piata au existat insa societati nebancare care acordau credite si care au avut permisiunea de a emite obligatiuni prin oferta publica. Compania de constructii si dezvoltare imobiliara Impact, care are in obiectul de activitate si creditarea clientilor pentru vilele construite de companie si cumparate de acestia, a fost autorizata sa emita obligatiuni prin oferta publica la inceputul anului 2003, compania emitand ulterior obligatiuni prin plasament privat.
CNVM a autorizat saptamana trecuta o emisiune de obligatiuni a International Leasing, in valoare de 4,8 milioane de lei (circa 1,3 milioane de euro) cu maturitatea de patru ani. Obligatiunile vor fi emise in lei cu o dobanda calculata in functie de dobanda BUBOR de pe piata interbancara, la care se adauga 2,25 puncte procentuale, sumele atrase urmand sa fie folosite pentru finantarea contractelor de leasing incheiate de companie. Pentru primul cupon, societatea urmeaza sa plateasca o dobanda de 10,75%. International Leasing desfasoara operatiuni de leasing operational, care sunt echivalente cu inchirierea bunurilor finantate catre clienti, desi rezultatul final al operatiunii este acelasi ca in cazul cumpararilor in rate: bunul intra in proprietatea clientului in urma unor plati periodice.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2005.
' -
SIF 5 a fost cotat pentru martie 2006 la 2,89 lei
Curierul National
___
In noiembrie, cele mai atragatoare pentru investitori au fost contractele futures care au ca suport actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF), acestea realizand peste 39% din volumul total. Cele mai ridicate randamente, 235%, au fost inregistrate pentru SIF 5 cu scadenta martie 2006, care saptamana trecuta au fluctuat intre 2,8 si 2,89 lei, fata de 2,29 lei, la inceputul lunii. Pentru scadenta lunara tranzactiile au fost realizate la 2,5960 - 2,6850 lei. Urmatoarele plasate in topul randamentului au fost derivatele pe SIF 3 cu scadenta martie, cu un castig de pana la 215%, preturile urcand de la 1,8501 lei, la inceputul lunii, la 2,3299 lei.
Pentru scadenta lunara tranzactiile au fost realizate la 2,1350 - 2,2350 lei. Titlurile SIF 2 au fost tranzactionate pentru scadenta lunara la 2,202 - 2,3290 lei, iar pentru martie la 2,3 - 2,5150 lei. Pentru finele lunii titlurile SIF 1 au fost cotate la 2,25 - 2,31 lei, iar SIF 4 la 1,55 - 1,6 lei. In noiembrie, foarte activa a fost si piata RRC, cu tranzactii echivalente unui volum de peste 358 milioane actiuni. Saptamana trecuta tranzactiile pe decembrie au fost realizate la 0,1135 - 0,1177 lei, scadenta pentru care cumparatorii de optiuni CALL mizeaza pe depasirea pragului de 0,13 lei, in timp ce preturile pe martie au fluctuat intre 0,1195 si 0,1310 lei, pragul de rezistenta mentinandu-se la 0,15 lei. Preturile futures ale actiunilor SNP au avut o evolutie exploziva. Daca la inceputul lunii trecute ele erau cotate pentru Craciun la 0,397 lei, saptamana trecuta ele au urcat de la 0,46 la 0,5095 lei, in timp ce pentru martie cotatiile au crescut de la 0,5051 la 0,57 lei, scadenta pentru care pragul suport se afla la 0,47 lei.
Sectorul bancar a fost cel mai bine reprezentat de titlurile TLV, care au avut o pondere de 18,98% din total tranzactiilor.
Pretul lor de cotare a inregistrat o crestere lunara de 10,19%, urcand pana la 1,3199 lei pentru finele anului, si la 1,49 lei, pentru martie, mai sus cu 15,7% fata de inceputul lunii.
Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2005. -
SocGen: BRD face 12-15% din retailul extern
Averea BRD
___
Directorul executiv (CEO) al Societe Generale, Philippe Citerne, a declarat ieri pentru „Averea“ ca Banca Romana de Dezvoltare reprezinta circa 12-15% din totalul activitatilor de retail (credite catre persoanele fizice) din afara Frantei. „Afacerile din Franta creeaza circa 30% din totalul activitatii de retail a SocGen, iar BRD stapaneste cam 12-15% din totalul activitatilor externe de retail ale grupului“, a spus Citerne. El ne-a declarat ca grupul francez s-a retras din privatizarea CEC din motive ce vor fi dezvaluite numai dupa incheierea procesului de privatizare. „Procesul de privatizare nu s-a sfarsit, prin urmare nu vom comenta decat atunci cand se termina“, sustine Citerne.
In schimb, Citerne spune ca SocGen cauta noi oportunitati de investitii in regiunea Europei Centrale si de Est. „Cautam intotdeauna noi oportunitati de investitii. Suntem printre primele banci ca marime din regiune, cu prezenta in numeroase tari, precum Bulgaria, Romania, Cehia, Serbia & Muntenegru si altele,“ spune Citerne. Pentru 2006 banca din Romania va fi activa in noi domenii, spune presedintele BRD SocGen, Patrick Gelin.
„In primul rand, incepand cu anul viitor vom desfasura operatiuni cu instrumente financiare derivate, cum ar fi tranzactiile swap euro/leu, proces care a intampinat dificultati pana in prezent“, ne-a declarat Gelin, explicand ca grupul SocGen se afla printre primele in lume, cand vine vorba de tranzactii cu derivative. „Apoi, vom dezvolta directia de creditare structurala a companiilor mari“, spune Gelin. „In ceea ce priveste administrarea fondurilor mutuale, avem nevoie de o schimbare in mentalitatea oamenilor, in sensul economisirii pe termen lung. Vom lansa noi fonduri de investitii mutuale la sfarsitul acestui an sau la inceputul anului viitor, insa va fi dificil, intrucat cultura locala e bazata pe lichiditate si termen scurt si mai putin pe instrumente de economie pe termen mediu si lung“, spune Gelin. Presedintele BRD sustine ca, o data cu apropierea inflatiei din Romania de cifrele occidentale, economisirea pe termen lung va ocupa o pondere mai mare decat in prezent, intrucat clientilor le vor putea fi oferite dobanzi stabile. „Miza principala a urmatorilor ani sunt instrumentele pe termen mediu si lung“, sustine Gelin. El crede ca scaderea dobanzilor s-a datorat si aprecierii monedei nationale, insa ca stabilitatea leului este departe de a fi definitiva, in 2006 putand exista noi deprecieri ale acestuia.
Sursa: Averea, 5 decembrie 2005.
30.11.2005
-
Fratii Cristescu au vandut fabrica de soda Bega Upsom cu 16 mil. euro ca sa investeasca in imobiliare
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fratii Marius si Emil Cristescu, care controleaza grupul Bega, au vandut ieri pachetul majoritar de actiuni al fabricii de soda calcinata Bega Upsom Ocna Mures, din judetul Alba, in cadrul strategiei de a isi lichida investitiile in industria chimica. Grupul Bega mai detine si Uzinele Sodice Govora, a caror vanzare o negociaza in prezent. Fratii Cristescu vor sa foloseasca banii incasati pentru investitii pe piata imobiliara.
Un pachet de 68,3% din actiunile Bega Upsom a fost vandut ieri la Bursa de Valori Bucuresti pentru 17 milioane de dolari. Fratii Cristescu detineau impreuna peste 64% din actiunile companiei, pe care au incasat 16 milioane de euro. La tranzactie a mai participat in calitate de vanzator si SIF Banat-Crisana, care detinea un pachet de actiuni reprezentand aproximativ 3,5%, pe care a incasat peste 500.000 de euro. Ultimul pret din piata al actiunilor Upsom a fost ieri de 4,16 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei ridicandu-se la 25 mil. euro. Bega Upsom a inregistrat anul trecut afaceri de 23 milioane de euro si un profit de 270.000 de euro.
Compania poloneza Ciech, cu activitati in domeniul industriei chimice si farmaceutice, isi anuntase saptamana trecuta intentia de a prelua Upsom, dar surse apropiate tranzactiei afirma ca pana la urma, pachetul majoritar a fost cumparat de un alt investitor.
Conform site-ului publicatiei poloneze Puls Biznesu, fratii Cristescu mai negociau si cu o companie indiana, care oferea un pret aproape dublu fata de polonezi. 'Am negociat cu sapte investitori interesati. Am vandut pentru ca fabrica mai avea nevoie de 20 de milioane de euro investitii si in plus intentionam sa iesim din investitiile in industria chimica. Probabil o parte din banii incasati o vom directiona catre investitiile noastre pe piata imobiliara', a declarat pentru ZF Marius Cristescu.
Fratii Marius si Emil Cristescu detin investitii in nu mai putin de sapte sectoare economice, printre care se numara forajul petrolier, industria constructoare de masini, transporturi, turism, constructii sau imobiliare. Un alt pachet important de actiuni Bega Upsom este in portofoliul Romgaz, care detine 30% din actiuni, fiind in acelasi timp unul dintre principalii furnizori ai companiei Bega Upsom.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 noiembrie 2005.
' -
CEC - pretul corect
Banii nostri
___
Daca cea mai veche banca romaneasca s-ar vinde la pretul de 300 milioane de euro, MF ar face o afacere proasta. Un pret mult mai aproape de realitate ar fi, probabil, de 600-700 milioane de euro. Iar aici nu ar trebui incluse si investitiile ulterioare ale cumparatorului.
In conditiile in care BCR, cea mai mare institutie din sistemul bancar romanesc - cu o cota de piata de peste 25% din punctul de vedere al valorii activelor - se vinde cu peste 3,5 miliarde de euro (61% din pachetul total de actiuni), se poate spune ca cele 300 milioane de euro avansate la o prima strigare de catre ofertanti la preluarea CEC reprezinta o suma destul de mica. La o valoare a activelor CEC de cinci ori mai mica decat cea a activelor BCR, ar rezulta un pret pentru CEC de circa 700 milioane de euro.
Cei care ar dori sa demoleze aceasta cotatie pentru valoarea de privatizare a pachetului de actiuni pus in vanzare la CEC (intre 50% si 75% din totalul actiunilor CEC), pledand pentru un pret mai scazut, ar avea destule argumente: profitul CEC (de doar 17 milioane de euro in 2004) nu poate fi comparat cu cel obtinut de BCR (148 milioane euro), iar eficienta unui angajat CEC este de circa cinci ori mai mica decat cea a unui salariat BCR. Lipsa unui sistem informatic integrat si a unor produse din portofoliu, produse devenite 'clasice' pentru piata bancara romaneasca ar putea fi alte argumente pentru cei care sustin un pret scazut la privatizarea CEC. Aceste argumente insa nu mai au sustinere, pentru ca in primele luni ale anului 2006 CEC va avea atat un sistem informatic integrat (fapt care va ajuta la cresterea profitului bancii), cat si o multime de produse care acum ii lipsesc din oferta (unele chiar in premiera pentru sectorul bancar romanesc, cum ar fi Creditul Rural - deja lansat si destinat celor care locuiesc la tara).
Luand in considerare un alt indicator, si anume valoarea contabila a CEC, de circa 250 milioane de euro, s-ar putea spune chiar ca pretul de 300 milioane de euro ar fi o cotatie corecta pentru pachetul de 50-75% din actiunile CEC, daca vrem sa luam in calcul ca in cazul altor privatizari bancare din regiunea Europei Centrale si de Est, raportul intre acest indicator si pretul final obtinut in cazul privatizarii este de aproximativ 1,5-2,5. Astfel, la valoarea contabila a CEC de 250 de milioane de euro, un pret pentru 50-75% din pachetul de actiuni, obtinut in urma privatizarii ar putea fi de 250-375 milioane de euro. Totusi, conform unor surse din domeniul imobiliar, doar activele fixe detinute de CEC (sucursalele) ar valora mai mult decat valoarea contabila.
Pentru un pret mai mare decat cele 300 de milioane de euro pledeaza si valoarea unor banci romnesti. Spre exemplu, recent, tranzactia dintre Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) si omul de afaceri Ion Tiriac, pentru preluarea a 50% din actiunile Bancii Tiriac, s-a incheiat la o valoare de 268 milioane de euro, in conditiile in care cota de piata a Bancii Tiriac este la jumatatea celei detinute de CEC (pe client pretul achitat de BA-CA ar fi de aproape 400 de euro). Din nou poate fi pornita aceeasi discutie despre profitabilitate, eficienta pe angajat etc.
La fel se pune problema si in cazul comparatiei cu Banca Transilvania, care, conform ultimelor cotatii de la BVB, valoareaza aproximativ 800 milioane de euro, dar care la fel ca si Banca Tiriac detine o cota de piata, din punctul de vedere al activelor, de peste doua ori mai mica decat cea a CEC. Din nou se poate argumenta ca Banca Transilvania este o banca ce detine un sistem informatic integrat si un management performant, dar, asa cum am precizat, acest handicap (lipsa acestor caracteristici) a fost sau va fi in curand depasit si de CEC.
Atuurile CEC
'CEC are trei avantaje importante. Un atu este brandul - oamenii cunosc CEC, stiu ce reprezinta si au incredere in aceasta institutie. Celelalte doua avantaje sunt reteaua teritoriala extinsa si faptul ca institutia este un mare colector de lichiditati in moneda locala. Vom mentine aspectele pozitive. Dar, pentru transformarea CEC intr-o banca, este nevoie de o strategie adecvata'.
Yiannis Pehlivanidis, vicepresedinte National Bank of Greece (NBG)
Un nume de marca
'Intr-un focus-grup realizat recent printre studentii masteratului de Consultanta si Expertiza in Publicitate, din cadrul Universitatii din Bucuresti, am realizat cu surprindere faptul ca aproape nimeni nu isi amintea sloganul sau o campanie recenta a vreunei banci din Romania.
Toata lumea a putut insa identifica faimosul <> - un headline folosit in urma cu mai bine de 15 ani de CEC - si aceasta in conditiile in care varsta participantilor nu depasea 25 de ani.
Un rezultat ce indica faptul ca, la nivelul comunicarii brandurilor bancare, nu se ia, in general, in calcul una dintre categoriile extrem de importante in constructia capitalului de marca: 'persistenta'.
Sursa: Banii Nostri, 30 noiembrie 2005.' -
Profit - record pentru Romtelecom
Averea
___
Romtelecom a obtinut in al treilea trimestru al anului un profit net de 109,2 milioane euro, in crestere cu 198,4% fata de perioada similara a anului trecut, informeaza un comunicat al grupului elen OTE.
De la inceputul anului, profitul Romtelecom se inscrie pe un trend constant ascendent: 46,1 milioane in primul trimestru, 57,6 milioane euro in al doilea trimestru. Cresterea pe primele trei luni a fost cu 519,4 la suta fata de perioada similara a anului 2004, iar pe primul semestru al lui 2005 cu 519,4 la suta fata de primele sase luni ale anului trecut. In primele noua luni ale anului, profitul net al operatorului roman de telefonie fixa a urcat cu 280,2 la suta, raportat la perioada similara a anului trecut, la 212,9 milioane euro.
Daca in primul semestru, Romtelecom a contribuit cu 48 la suta la profitul companiei-mama OTE (care detine 54,1 la suta din actiunile Romtelecom), in cel de al treilea trimestru se poate spune chiar ca a salvat compania greceasca de la pierderi enorme.
Aceasta deoarece in intervalul iulie-septembrie, OTE a inregistrat o pierdere neta de 541 milioane euro, in timp ce pierderea neta aferenta primelor noua luni a fost de 331,2 milioane euro.
Potrivit comunicatului companiei, costurile generate de implementarea programului de pensionare la nivelul companiei OTE au atins in primele noua luni aproape un miliard euro si au contribuit la acest deficit.
„Perioada pentru inregistrarea celor care doresc sa iasa la pensie inainte de termen s-a finalizat, si mai mult de o treime din angajati vor parasi compania in urmatoarele 12 luni.
Rezultatele din al treilea trimestru reflecta cheltuielile pe care estimam ca le vom suporta“, a declarat Panagis Vourloumis, presedinte si director executiv al grupului elen.
Unul dintre motivele evolutiei ascendente a Romtelecom in trimestrul III este legat si de scoaterea din bilant a rezultatelor Cosmorom.
Compania de telefonie mobila a inregistrat, in primele noua luni ale anului, pierderi nete de aproape 8 milioane euro. OTE detine, din luna iulie, 70% din actiunile companiei de telefonie mobila Cosmorom, restul de 30% din titluri ramanand in posesia Romtelecom (care inainte de aceasta data avea 100% din actiunile operatorului de telefonie mobila). Din al treilea trimestru al anului, rezultatele Cosmorom, redenumit Cosmote Romania, au inceput sa fie consolidate in cele ale OTE. „Comote Romania va fi relansat in luna decembrie“, se arata in comunicatul grupului elen.
In primele noua luni, Romtelecom a obtinut venituri operationale in valoare de 690,7 milioane euro, cu 11,7% peste nivelul din 2004. In intervalul august-septembrie, veniturile operationale ale Romtelecom fost de 232,6 milioane de euro. Conform OTE, majorarea veniturilor a fost determinata de evolutia pozitiva a interconectarilor, a liniilor inchiriate si a serviciilor de date.
In perioada primelor trei trimestre, cea mai mare pondere in venituri au avut-o serviciile de telefonie nationala, care au contribuit cu 475,2 milioane de euro, urmate de convorbirile internationale - 109 milioane euro, in timp ce telefonia mobila a avurt un aport de 2,9 milioane euro. Alte venituri au reprezentat 103,6 milioane euro.
Veniturile la telefonie fixa au fost inregistrate in conditiile in care numarul de linii de telefonie fixa s-au redus cu 6%, la 4.072.528 unitati. Datoriile totale ale companiei depaseau la finele lunii septembrie 647 milioane euro.
Analistii pietei telecomunicatiilor apreciaza ca marirea profitului Romtelecom va avea ca efect o cotare buna a actiunilor statului detinute la aceasta companie la Bursa.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) se afla in plin proces de selectare a consultantului pentru listarea la bursa a celor 45,99% actiuni Romtelecom detinute de statul roman. Numai putin de noua banci de investitii si consortii s-au inscris in acesta cursa.
Analistii apreciaza ca lobby-ul facut de Romtelecom (in justitie, dar si la premier) impotriva deciziei Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii (ANRC) de reducere a tarifelor de interconectare cu alti operatori de telefonie fixa este nejustificata.
Aceasta deoarece Romtelecom ar pierde din reducerea acestor tarife 2,5 milioane euro anul viitor si 4 milioane euro in 2007.
Sursa: Averea, 30 noiembrie 2005.
29.11.2005
-
Activele SIF-urilor depasesc 4,801 miliarde de lei
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
La sfarsitul lunii octombrie, Societatile de Investitii Financiare (SIF) au raportat un total al activelor nete de peste peste 4,801 miliarde de lei ceea ce reprezinta o crestere cu 2,5% fata de luna septembrie si 48,7% fata de decembrie 2004. Cresterea activelor totale (de +2.09%) este in mare parte datorata aprecierii cu 3,15 la suta a activelor circulante, si mai putin a celor imobilizate (0,56 la suta). Aprecierea activelor circulante se datoreaza in principal imobilizarilor financiare pe termen scurt, care au contribuit cu 4,37 la suta fiind corectate de scaderea stocurilor si a creantelor.
Cat priveste detinerile pe care cele cinci SIF-uri le au la societatile listate la Bursa de Valori si pe Rasdaq, pe prima pozitie se afla SIF 5 Oltenia, cu detineri de 1.185,776 milioane lei, din acestea 97,53% fiind considerate imobilizari financiare pe termen scurt. La polul opus, cu cele mai mici detineri se afla SIF 2 Moldova, acestea insumand 680.378 milioane lei. In ceea ce priveste aprecierea valorii portofoliului de titluri cotate in luna octombrie, prima este tot SIF Oltenia cu 5,18%, urmata de SIF Moldova cu 4,76%, SIF Muntenia cu 3,92%, SIF Banat-Crisana cu 3,28% si SIF Transilvania - 2,69%. Pe totalul portofoliului celor cinci SIF-uri exista o apreciere a valorii de piata a actiunilor cotate cu 4,06% si la o scadere a titlurilor detinute din societati nelistate de 0,29%.
In activele detinute de SIF-uri se remarca o scadere a detinerilor de titluri de stat, valoarea acestora fiind de numai 21,373 milioane lei, in scadere cu 68,28% fata de finele lunii septembrie.
Nu acelasi lucru se poate spune despre disponibilitatile plasate in certificate de depozit care au ramas la valoarea raportata la sfarsitul lunii septembrie, dar depozitele bancare au crescut cu 16,20% pana la 1.230,496 milioane lei. La categoria plasamentelor monetare cel mai bine se situeaza SIF Moldova cu 126,442 milioane, pe ultimul loc fiind SIF Muntenia cu doar 26,048 milioane lei.
Obligatiunile municipale si corporative nu ocupa o pondere insemnata nici in aceasta luna, acestea insumand doar 0,41% din totalul valoric al activului din care SIF Banat-Crisana detine 12,308 milioane lei, adica 51,57% din totalul plasamentelor in obligatiuni.
Cele mai mari cresteri de activ net le-au obtinut SIF Muntenia cu 4,1% si SIF Oltenia cu 3,4%. In ce priveste valoarea unitara, cele mai mari cresteri s-au inregistrat la SIF Banat-Crisana cu 10,4% si SIF Oltenia cu 9,8 la suta. Nivelul de capitalizare cumulat pe cele cinci SIF, atins la finele lunii octombrie, a fost peste 5,187 miliarde de lei adica cu 10,1% mai mare decat cel inregistrat in luna anterioara si cu 7,8% peste nivelul cumulat al activelor nete ale celor cinci SIF. Si din punct de vedere al lichiditatii SIF Oltenia si SIF Moldova au avut cea mai mare lichiditate, doar intr-o singura luna tranzactionandu-se pe fiecare dintre ele peste 10% din capitalul lor social, in cuantumul a 12.178 tranzactii realizate pe SIF Moldova si 11.572 tranzactii pe SIF Oltenia. SIF Muntenia a prezentat cel mai mic interes pentru investitori, pe acest titlu avand loc doar 8.583 tranzactii care au insumat 4,08% din capitalul social.
Sursa: Curierul National, 29 noiembrie 2005. -
Actiunile Sicomed se vand ca painea calda
Averea SCD
___
Micii actionari de la Sicomed au luat cu asalt sediul Regisco din Bucuresti pentru a-si inregistra noile titluri, dupa primirea scrisorilor de instiintare primite din partea actualului actionar majoritar, compania Zentiva din Cehia.
Multi dintre ei prefera ca, dupa inregistrare, sa vanda actiunile la un pret mai bun decat cel din oferta publica de cumparare lansata de Zentiva la Bursa de Valori Bucuresti. „Trebuie sa stai aici, la Regisco, pret de doua ore ca sa ajungi intr-un beci unde ti se certifica faptul ca de la 222 actiuni ai ajuns sa detii 666 de actiuni Sicomed“, ne spune unul dintre micii actionari.
Oamenii stau la rand - fie ploaie, fie soare - ca sa poata sa-si vanda rapid actiunile, iar cele doua societati de investitii financiare din apropierea sediului Regisco fac fata cu greu celor care vor sa vanda la pretul actual. „Nu stiu ce o sa faca rudele mele din provincie, am un unchi batran si bolnav, care nu se poate deplasa pana in Bucuresti sa se inscrie“, spune un alt actionar, care se intreaba de ce nu mai pot fi date procurile. Putini dintre cei ingramaditi la coada inteleg ce se intampla de fapt, extrem de putini stiu ca actiunile Sicomed se tranzactioneaza la BVB si aproape nici unul nu s-a gandit ca trebuie sa plateasca si un impozit de 1% pe venitul obtinut din vanzare. „Am doua actiuni Sicomed, la fel si nevasta mea si vrem sa le vindem acum, cat mai repede, habar n-am, daca trebuie, platesc si impozit, nu am auzit de cehii astia, cum ati spus, Zentiva? Cine sunt?“.
Micii actionari nu stiau prea multe despre oferta publica pentru cumpararea actiunilor Sicomed la pretul de 1,37 lei noi/actiune, ca profitul din 2005 se va repartiza integral pentru investitii, deci nu va fi distribuit ca dividende si ca Sicomed va fi delistata de la bursa. „Acesti oameni traiesc intr-o realitate paralela cu Bursa de Valori, dar castiga un mic profit pe piata de capital, desi habar nu au ce inseamna aceste lucruri, e totusi un pas inainte“, ne spune reprezentantul unui SSIF luat ieri cu asalt de oameni de la primele ore ale diminetii. „Micii actionari de la Sicomed ne-au asaltat incepand de saptamana trecuta pentru ca primesc mai multi bani pe actiune decat in oferta de la BVB“, ne spune Razvan Bucur, trader al SSIF Swiss Capital.
Castig de 1 dolar pe actiune
Explicatia este simpla: pentru toate pachetele sub 500 de actiuni, tranzactiile la BVB se incheie pe piata secundara, pe segmentul odd-lot, unde nu exista decat oferta (ask). „De exemplu, comparativ cu pretul fix, de 1,37 lei noi, un mic actionar poate castiga pana la 1 dolar/actiune, la care, bineinteles, platesc impozitul de 1% aplicat pentru tranzactiile pe piata de capital“, ne-a mai spus Razvan Bucur. Majoritatea micilor actionari prefera acest sistem pentru ca isi primesc banii in trei zile si nu ii mai intereseaza pretul la care vand si nici daca ar castiga sau pierde prin tranzactionare la Bursa. „Acolo trebuie sa risti!“, striga la noi o femeie, care e multumita ca si-a primit banii pentu cele doua actiuni vandute catre SSIF.
QVT a ajuns la 4% din titluri
Realitatea de la BVB este alta, in piata „se lupta“ puternicul fond de investitii QVT Invest Fund cu compania ceha Zentiva, cea care a lansat aceasta oferta publica de cumparare pentru a deveni actionar majoritar al Sicomed (actionand concertat cu fondul de investitii Verona, ce detine un pachet de 50,98% din actiunile producatorului roman de medicamente). „Jocul nervilor cu sapte zile inainte de incheierea ofertei publice de la BVB este foarte stransa, este o tactica de tip „Ori dai un pret mai mare, ori iti stric oferta“, iar pretul actiunilor Sicomed oscileaza constant intre 1,37 lei, pretul din oferta, si 1,39 lei, dar nu mai mult si exact cand mai sunt cateva minute pana la inchiderea bursei, QVT plaseaza ordine de vanzare, grosul tranzactiilor fiind incheiate la pretul de 1,38 lei“, spun brokerii. Intentia QVT, actionar minoritar al Sicomed, este de a forta Zentiva sa ofere un pret pe actiune macar similar cu cel platit la preluarea participatiei majoritare de la Venoma. „Pentru Venoma si SIF-uri, preluarea Sicomed a fost o afacere si o investitie, acum Zentiva vrea sa preia afacerea, desi strategia sa este putin ciudata, in sensul ca initial a anuntat ca va pastra actiunile la BVB, acum spune ca va delista societatea si abia ulterior se va gandi la o noua relistare“, ne spun analistii de la BVB. Zentiva a facut o oferta de cumparare a actiunilor Sicomed a carei valoare depaseste 200 milioane euro. Daca QVT va reusi sau nu in aceasta ultima saptamana sa atraga un pachet de actiuni Sicomed care sa determina un esec al ofertei Zentiva, ramane de vazut. cert este ca brokerii sustin ca QVT a ajuns sa detina pana acum circa 4% din Sicomed, prin cumparari succesive si in special de la micii actionari. O parte dintre brokerii de la BVB spun, sub rezerva anonimatului, ca Zentiva a trimis scrisori formulate la limita legalitatii. „Scrisorile de instiintare trimise de Zentiva catre micii actionari au fost autorizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare - CNVM“, ne-a declarat, ieri, Ciprian Ene, purtatorul de cuvant al organismului de supraveghere a pietei de capital, CNVM. Potrivit Legii 297/ 2004, Zentiva va trebui sa obtina o subscriere de 90% din actiunile ce fac obiectul ofertei lansate la BVB pana pe 7 decembrie 2005 (data de inchidere a ofertei) sau sa ajunga in acest interval la o detinere de peste 95% din capitalul social al Sicomed. Daca emisiunea va avea succes (adica va fi subscrisa la pretul de oferta de 1,37 lei), Zentiva poate trece la procedura de retragere de la tranzactionare a actiunilor Sicomed, daca s-au subscris peste 90% din actiuni, intr-un interval de trei luni (art. 206 din Legea 297). In acest interval, Zentiva trebuie sa anunte micii actionari care nu au vandut ca le rascumpara actiunile la pretul din oferta, iar banii sunt trimisi catre toti prin mandate postale (pot fi accesati intr-un interval de 10 ani, daca un actionar nu se afla in tara sau nu a cunoscut oferta derulata). In cazul in care Zentiva va ajunge sa detina 95% din capitalul social, este posibil ca micii actionari care nu au vandut prin oferta sa ii ceara sa isi rascumpere actiunile, la un pret convenit. In ceea ce priveste procurile, oficialii CNVM ne-au declarat ca exista prin proceduri restrictii fata de folosirea acestui instrument pentru a preveni fraudele pe piata de capital.
Sursa: Averea, 29 noiembrie 2005. -
Bursa asteapta aparitia fondurilor private de pensii
Averea
___
Piata de capital romaneasca, in special Bursa de Valori Bucuresti, asteapta un semn din partea autoritatilor, legat de reforma pensiilor atat sub aspectul ritmului ce va fi impus si al noilor instrumente care ar putea capta interesul unor companii financiare puternice, cat si al impozitarii. „Toti cei care investesc intr-un sistem de pensii private ar trebui sa plateasca un impozit de doar 1%, pentru stimularea contributiilor si, respectiv, pentru castigurile pe piata de capital din tranzactii cu astfel de titluri“, a declarat, pentru „Averea“, analistul economic Radu Limpede, membru al Consiliului de Politici Economice din cadrul Junior Chamber International Romania (prescurtat JCI Econ). Acest model este practicat cu succes in SUA, unde castigurile de la burse si plasamentele in planuri de pensii sunt stimulate cu o cota de impozitare mai redusa decat cea aplicata altor venituri, pe o piata pe care fondurile de pensii sunt unul dintre cei mai activi jucatori de pe piata de capital, in principal in actiuni, si se orienteaza frecvent si catre alte state unde exista oportunitati de investitii profitabile. La noi, desi este vorba despre fonduri uriase de bani, pe care toti ar fi vrut sa le administreze, nu s-a facut nimic concret in domeniul pensiilor private. Avem 4.603.797 de pensionari in sistemul asigurarilor sociale de stat, din care circa 9.900 au pensii mai mari, peste nivelul de 9 milioane lei. Raportul de sustinere este de 6,9 milioane de contribuabili ocupati, ce sustin peste 7 milioane de pensionari si asistati social de varsta activa, dar tendinta demografica actuala, caracterizata de imbatranirea populatiei, poate dezechilibra sistemul de pensii nereformat integral. Totusi, pensionarii si contribuabilii la planurile de pensii propuse de unele societati de asigurari nu au posibilitatea de a-si plasa economiile in fonduri de pensii private, pur si simplu pentru ca nu exista acest sistem (asa-numitul Pilon 3). Catre acest sistem pot fi stimulati sa isi plaseze economiile exact cei peste 2 milioane de romani plecati la munca in Europa, ce pot deveni investitori activi in propriul beneficiu, in fonduri administrate de specialisti din piata de capital, ce pot oferi randamente anuale atractive.
Banca Mondiala recomanda reforma accelerata
Reforma pensiilor inregistreaza intarzieri fata de alte state din Europa Centrala si de Est care au aderat la Uniunea Europeana, iar ritmul actual impus de autoritati este inca departe de a fi accelerat, pentru a recupera pana in 2007, macar partial, timpii morti ai reformei. „Din pacate, pe langa cinci ani pierduti, ultima lege se refera mai mult la pensiile facultative, iar legea ce instituie asa-numitul Pilon 2 al pensiilor private obligatorii din 2006 isi propune tinte la fel de timide si descurajatoare pentru eventualele firme internationale de prestigiu care ar trebui sa se implice, dupa sase luni de la lansarea propunerilor Bancii Mondiale de reforma accelerata a sistemului public de pensii“, ne spune Radu Limpede.
Banca Mondiala a recomandat „modelul Jose Pinera“ propus de economistii din Chile, prin care fiecare contribuabil activ al acestui stat plateste 10% din salariul lunar catre un fond de pensii care este administrat privat, activele totale ale acestor fonduri depasind deja 35 miliarde dolari in 20 de ani (55% din Produsul Intern Brut).
Solutia sustinuta de analistii pietei de capital este cea a pensiilor administrate privat, prin planuri de investitii pe termen lung, bine proportionate si diversificate sub aspectul plasamentelor. „Aceste planuri de pensii vor crea resurse investitionale esentiale pentru dezvoltarea sistemului financiar si a intregii economii romanesti, pentru ca piata de capital si bancile sunt jucatori avizi dupa resurse pentru plasamente „lungi“, stabile, si cauta asiduu astfel de resurse, ceea ce se poate observa dupa cererea foarte mare si succesul emisiunilor de obligatiuni bancare“, considera economistul Radu Limpede.
Deducerile fiscale pot stimula plasamentele
JCI Econ a propus o solutie prin care se poate accelera reforma pensiilor in Romania, prin dezvoltarea rapida a Pilonului 3 de pensii private facultative. „In special acestea ar trebui stimulate, prin deductibilitate fiscala, astfel; ca marii asiguratori de viata, care isi concentreaza in ultima perioada detinerile de capital la societatile de asigurari din Romania, sa isi metamorfozeze o parte din planurile actuale de asigurari cu economisire - numite tehnic „unit-linked“ - in pensii private suplimentare. Nu in ultimul rand, pentru societatile de administrare ar trebui sa fie ceruta o limita de capital minim mai aproape de realitatile pietei, propunerea actuala - de 20 milioane euro - fiind extrem de descurajanta fata de baza de clienti potentiali.
„Aceasta limita de capital de 20 milioane euro va descuraja cert marile companii sa intre pe piata, astfel ca schema propusa de autoritati permite intrarea pe piata a maximum doua companii specializate, de talie mondiala, pentru ca numarul de clienti potentiali nu va depasi 450.000 in prima faza“, ne-a mai spus Radu Limpede. In opinia sa, apare pericolul unor „administrari neprofesioniste, care - dupa multiplele scandaluri inregistrate in ultimul deceniu cu fraude in industria fondurilor mutuale (respectiv escrocheriile SAFI si FNI - n.r.) ar compromite definitiv ideea de fond de investitii. Acest „deficit de imagine“ creat va trebui insa recuperat, cu fonduri serioase, in beneficiul celor care sunt deja sau care vor ajunge la varsta a treia si care au dreptul, ca orice contribuabil, la venituri decente.
Propunerile JCI Econ pentru Romania
Recomandarile Bancii Mondiale i-au determinat pe reprezentantii JCI Econ sa modeleze un sistem de pensii pentru Romania, care ar cuprinde:
-l Pilon 1 - Pensii Publice administrate de stat - ar garanta pensia minima (320 lei noi in octombrie 2005)
-l Pilon 2 - Pensii Publice (cu contributii obligatorii), administrate privat de companii private specializate (numite fonduri de pensii, ce trebuie reglementate legal foarte riguros)
- Pilon 3 - Privat (facultativ), prin fonduri de pensii private, sistem alternativ si optional destinat celor cu venituri suplimentare, ce ar permite pensii mai ridicate la varsta a treia.
Sursa: Averea, 29 noiembrie 2005.
28.11.2005
-
Sfatul KPMG pentru castig cert: Vindeti in prima zi de tranzactionare din 2006
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Investitorii de pe Bursa ar fi bine sa astepte pana in prima zi de tranzactionare din 2006 (probabil marti, 3 ianuarie) si sa vanda atunci pentru a fi siguri de castig si a beneficia de noua regula a aplicarii de la 1 ianuarie 2006 a impozitului de 16% pe castigurile din actiuni, recomanda Madalina Racovitan, tax manager la firma de consultanta KPMG Romania.
Sub rezerva unei anumite incertitudini privind pastrarea regulii in cauza, pentru actiunile cotate cumparate inainte de 1 ianuarie 2006 si vandute dupa aceasta data, venitul impozabil va fi calculat ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de inchidere din ultima zi de tranzactionare a anului 2005. 'Presupunand ca am cumparat niste actiuni pe 25 noiembrie 2005, iar pretul se dubleaza pana in ultima zi de tranzactionare, daca le-am vinde in ziua respectiva am plati un impozit de 1% pe castigul respectiv, in timp ce daca am astepta pana in prima zi de tranzactionare a lui 2006, impozitul ar putea fi chiar zero', a explicat Racovitan.
Astfel ar fi evitate si situatii in care pretul unor actiuni ar scadea considerabil pana in prima zi de tranzactionare din 2006 si apoi ar incepe sa creasca. 'Impozitul pe castig ar putea fi intr-un asemenea caz mai mare decat ceea ce investitorul realizeaza efectiv', a spus tax managerul KPMG.
Cea mai recenta varianta a ordonantei pentru modificarea Codului fiscal elimina prevederile conform carora in cazul actiunilor cumparate inainte de 1 iunie 2005, impozitul urma sa fie de 1% indiferent de momentul vanzarii. De asemenea, dispare si regula care stabilea ca pentru actiunile pastrate mai mult de 365 de zile, impozitul ar ramane, de asemenea, la 1%, incurajand stabilitatea investitiilor pe piata de capital. 'Se pare ca' este insa formula sub care consultantii fiscali sunt nevoiti sa comenteze modificarile Codului fiscal, din cauza nenumaratelor revizuiri ale acestora. 'Numeroasele schimbari care intervin pot fi periculoase pentru ca trebuie sa le aplici inainte de a fi avut timp sa le intelegi', spune Patrick Leonard, tax partner la KPMG. 'Cerem o dezbatere asupra principiilor si conceptelor din legislatia fiscala pentru ca lumea sa inteleaga de ce apar modificari, cati bani aduc acestea, la ce folosesc si cat ii costa pe contribuabili', a adaugat Victor Kevehazi, senior partner la KPMG.
Sursa: Ziarul Financiar, 28 noiembrie 2005.
'
Pagina