06.07.2004
-
Companiile romanesti sunt vulnerabile in fata deprecierii leului
Curentul
___
Riscul de credit, aferent imprumuturilor acordate persoanelor juridice, detine un rol important, in conditiile in care sectorul corporate este vulnerabil la o eventuala depreciere semnificativa a cursului de schimb, ca urmare a volumului mare de credite contractate in valuta, se arata intr-un raport al Bancii Mondiale (BM).
Oficialii BM recomanda bancilor comerciale, care au acces limitat la finantare internationala, sa-si dimensioneze oferta de creditare in functie de rata de economisire. 'Dinamica depozitelor populatiei in Romania este mult sub rata de crestere a creditelor. In cazul devalorizarii leului, s-ar putea materializa riscul de neplata, debitorii riscand sa se confrunte cu dificultati in serviciul datoriei', se arata in raport.
Testele de performanta realizate de Banca Mondiala, in colaborare cu FMI, au scos la iveala ca, in prezent, bancile care opereaza in Romania nu sunt supuse unor eventuale socuri produse de riscul de credit sau de riscul de piata, in parte si datorita gradului redus de intermediere financiara. De asemenea, riscul sistemic este scazut, reflectand, in opinia specialistilor de la BM, o piata financiara interbancara slab dezvoltata.
Bancile manifesta preferinta pentru lichiditati, in detrimentul implicarii in activitati de creditare riscante, pentru ca majoritatea companiilor romanesti se confrunta cu pierderi, inregistreaza arierate si nu au perspective de dezvoltare, se arata in raportul 'Restructuring for EU Integration' intocmit de Banca Mondiala. Creditul neguvernamental inregistreaza nivelul cel mai scazut din regiune, din cauza ratelor mari de dobanda si a volatilitatii cursului de schimb, indicatori care au scurtat orizontul de timp al creditelor. In plus, din cauza accesului limitat la finantari pe perioade mai mari de timp, bancile comerciale nu au putut oferi credite pe termen mediu si lung pentru finantarea investitiilor.
Peste o treime din firmele romanesti nu inregistreaza profit
Sectorul corporatist isi finanteaza activitatea numai in proportie de 8% din imprumuturi bancare, firmele preferand finantarea prin neplata datoriilor si intarzierea la plata impozitelor si taxelor. Bancile refuza sa finanteze intreprinderile, fie din cauza gradului mare de risc, fie din cauza neprofitabilitatii acestora. 'Peste o treime din firmele romanesti nu inregistreaza profit si nu genereaza fluxuri de bani care sa acopere datoriile angajate', se arata in raport. Numarul intreprinderilor profitabile, care dispun de suficiente lichiditati astfel incat sa aloce un nivel acceptabil din capitalul propriu proiectelor de investitii, ramane in continuare scazut.
'Neplata datoriilor este o practica des intalnita atat in cazul companiilor asupra carora au fost impuse constrangeri bugetare, cat si in cazul companiilor sanatoase, care prefera sa intarzie plata taxelor, fiind incurajate de o istorie lunga a arieratelor, de practica esalonarii datoriilor si de cuantumul mic al penalitatilor aplicate', se arata in acelasi raport.
Privatizarea bancilor ramane principala provocare
Demararea procedurii de privatizare a BCR in 2004 este un pas inainte, dar prezenta inca masiva a bancilor cu capital majoritar de stat, reprezentand circa 40% din totalul activelor bancare si 32% din credite, plaseaza Romania pe o pozitie dezavantajoasa comparativ cu restul tarilor din regiune care au aderat in acest an la UE, se mai arata in raport. In aceste tari, beneficiile sectorului privat sunt deja vizibile: un grad mai mare de intermediere financiara, servicii financiare diversificate si cresterea competitiei cu efect de ieftinire a serviciilor financiare. 'In 2002, prevalenta sectorului de stat in domeniul bancar a condus la un numar mic de decizii de creditare, fapt ce a determinat deteriorarea dramatica a portofoliilor detinute de banci', se mai arata in raport.
Titlurile de stat au cautare
Bancile au preferat in aceste conditii titlurile de stat care aveau rate de remunerare mari in conditii de risc minim. In acelasi document se arata ca, in 2003 si in prima parte a anului 2004, au fost facute progrese importante privind imbunatatirea cadrului legal si de supraveghere bancara. Provocarile-cheie raman implementarea deplina a noilor reglementari legislative, intarirea capacitatii de supraveghere a BNR si adoptarea procedurilor internationale de evaluare a riscului.
Piata financiara nonbancara este subdezvoltata
'Cadrul legal de functionare a institutiilor financiare nonbancare este deocamdata incomplet, iar supravegherea acestor institutii este slaba', se arata in raport. Drept consecinta, piata financiara nonbancara din Romania este subdezvoltata. Reglementarile legale in vigoare nu definesc optiunile de finantare pentru creditorii nonbancari sau drepturile acestor institutii in cazul debitorilor rau-platnici. De asemenea, regimul de taxare si impozitare este mai putin favorabil in cazul acestor institutii decat in cazul bancilor.
Gradul redus de intermediere financiara si nivelul mic al investitiilor reprezinta urmari ale costurilor ridicate ale creditarii, absentei oportunitatilor de crestere economica a intreprinderilor, preferintei bancilor pentru lichiditate si deficientelor structurale inregistrate de piata creditului din Romania.
Sursa: Curentul, 6 iulie 2004.'
05.07.2004
-
BCR este din nou cea mai buna banca romaneasca
Realitatea Romaneasca
___
Premiul acordat bancii are la baza trendul constant de crestere inregistrat de BCR pe parcursul ultimilor ani, cu o crestere a profitului net de la 54 de milioane de dolari in 1999 la 152 de milioane de dolari in 2003. De altfel, Euromoney a avut in vedere si rezultatele BCR din prima parte a anului 2004. Astfel, BCR a obtinut, in primele 5 luni ale acestui an, rezultate pozitive pe toate segmentele de piata pe care actioneaza.
'Suntem onorati de aceasta noua recunoastere internationala, bazata pe performantele reale ale BCR, care confirma calitatea strategiei proprii de dezvoltare. BCR creste organic printr-un parteneriat durabil cu economia romaneasca iar, in contextul eforturilor de integrare in Uniunea Europeana, Romania merita astfel de campioni nationali care sprijina efectiv si eficient procesul de aderare', a declarat presedintele BCR, Nicolae Danila.
Sursa: Realitatea romaneasca, 5 iulie 2004.' -
BCR are 73 milioane euro profit
Evenimentul Zilei
___
In primele cinci luni ale anului, profitul net al Bancii Comerciale Romane (BCR) a crescut viguros, cu peste 60 fata de perioada similara a anului trecut, atingind suma de 3.000 miliarde lei (circa 73 milioane euro), a informat banca. BCR ocupa, cu un capital de 801 milioane de euro, locul 9 in rindul primelor 100 de banci din zona euro-asiatica, asa-numita zona a Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in cel mai recent clasament intocmit de revista specializata “The Banker”.
La finele primelor cinci luni, volumul creditelor a atins 87.000 miliarde lei, in urcare cu 45a comparativ cu perioada ianuarie-mai 2003. Depozitele atrase de banca au crescut cu 22a fata de mai 2003, pina la 140.000 miliarde lei. In 2003, BCR a avut un profit net de aproape 5.000 miliarde lei, cu 10,94% mai mic fata de 2002. Actionarii bancii sint Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) - 44,8%, BERD si International Finance Corporation (IFC), care detin 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR, urmate de SIF Oltenia - 6,11%, SIF Banat-Crisana, Transilvania, Moldova si Muntenia cu cite 6%.
Sursa: Evenimentul zilei, 5 iulie 2004. -
Rezervele valutare au crescut cu aproape 500 milioane euro
Adevarul
___
Rezervele valutare la Banca Nationala a Romaniei au crescut cu 491,5 milioane euro in luna iunie, pe fondul cumpararilor bancii centrale din piata interbancara in suma de 429,8 milioane de euro si intrarii a 179,6 milioane de euro pentru un pachet de actiuni BCR. La majorarea rezervei, care a ajuns la 7,76 miliarde de euro, au contribuit si veniturile de 7 milioane de euro obtinute de BNR din administrarea sumelor in valuta, precum si alte intrari in suma de 32,5 milioane euro. In perioada mentionata, banca centrala a platit 157,4 milioane euro in contul datoriei publice externe garantate de Ministerul Finantelor. Rezerva de aur s-a mentinut la 105,1 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia a crescut la 1.096,9 milioane euro, ceea ce face ca rezervele internationale ale BNR (valute plus aur) sa se situeze la 8,86 miliarde euro. Pana la sfarsitul anului, platile scadente in contul datoriei externe totalizeaza 682 milioane euro.
Sursa: Adevarul, 5 iulie 2004.
02.07.2004
-
Pragul la SIF-uri, la mana CNVM
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Desi legea consolidata a pietei de capital a fost aprobata fara a mentiona nici o limita maxima de detinere la SIF-uri, lucrurile sunt departe de a se fi clarificat in aceasta privinta.
Deputatii au introdus in legea pietei de capital o prevedere care obliga Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare sa emita reglementari privind statutul SIF-urilor, care sa cuprinda si reguli privind detinerea actiunilor acestora. Legea lasa, de altfel, in seama CNVM o mare parte a reglementarilor privind SIF-urile.
Sursa: Ziarul financiar, 2 iulie 2004. -
Bursa vrea mai multe actiuni
Realitatea Romaneasca
___
Capitalizarea bursiera a pietelor romanesti de capital este inca foarte mica din cauza free-floatului scazut al companiilor listate la bursa, a declarat ieri directorul general al Bursei de Valori Bucuresti (BVB), Stere Farmache. Free-floatul reprezinta procentul din actiunile unui emitent care este tranzactionat pe piata de capital. 'Capitalizarea pietei este mica pentru ca nu avem suficiente companii private listate la bursa. Avem un potential foarte bun, mai ales daca stam sa ne gandim ca suntem a doua tara ca marime din regiune, dupa Polonia', a declarat Stere Farmache.
Potrivit datelor din buletinul bursiei editat de BVB si Rasdaq, capitalizarea Bursei de Valori Bucuresti s-a ridicat, la finele lui mai, la 5,73 miliarde de dolari, mult mai mica decat cea a Poloniei, Slovaciei sau Ungariei.
De asemenea, valoarea totala a actiunilor tranzactionate la BVB in mai a fost de doar 50,9 milioane de dolari, fata de 85 de milioane in Slovacia, 1,35 miliarde in Ungaria, 1,68 miliarde pe piata din Cehia si doua miliarde in Polonia.
Sursa: Realitatea romaneasca, 2 iulie 2004.' -
Petrom si benzinarii privati au scumpit carburantii
Adevarul SNP
___
Ca urmare a cresterii accizelor, SNP Petrom a majorat, incepand de ieri, preturile de referinta ale carburantilor. Astfel, benzina s-a scumpit cu 450 lei pe litru si motorina cu 1.000 de lei pe litru. In Bucuresti, pretul benzinei s-a majorat cu valori situate intre 300 si 450 de lei pe litru. Competrol, sucursala Petrom care asigura distributia carburantilor in Bucuresti, comercializeaza benzina Premium la un pret de 28.050 lei pe litru, in timp ce benzina Premium fara plumb va costa 26.800 lei pe litru. In tara, sucursalele Petrom au posibilitatea sa vanda carburantii la un pret cu cel mult 5% in plus sau in minus fata de nivelul de referinta stabilit de conducerea companiei. Urmand exemplul SNP Petrom, companiile private au decis, la randul lor, sa majoreze preturile la carburanti. Motivul este acelasi: cresterea accizelor. OMV, Rompetrol, MOL au operat deja scumpiri, iar Shell va lua decizia in aceasta seara (ieri - n.r.). 'Preturile practicate de Rompetrol au crescut cu 450 de lei pe litru la benzina Premium, cu 300 de lei pe litru la benzina fara plumb si 1.000 de lei pe litru la motorina', ne-au comunicat reprezentantii companiei. Incepand de astazi, 2 iulie, si carburantii comercializati de MOL vor costa ceva mai mult. 'Urmare a cresterii accizelor, pretul la benzina este majorat cu 450 de lei pe litru, in timp ce pretul motorinei creste cu 1.000 de lei pe litru', ne-a declarat Karoly Robak, director executiv al MOL Romania. OMV a majorat preturile la carburanti incepand de miercuri seara. 'S-au stabilit majorari preliminarii, dupa cum urmeaza: 200 de lei pe litru in plus la benzina si 800 de lei pe litru in plus la motorina', aflam de la reprezentantii OMV. Pana la finele saptamanii, OMV va opera si alte scumpiri. 'Se mai adauga inca 100 de lei la litrul de benzina si de motorina', spun reprezentantii companiei. In final, pretul la benzina comercializata de OMV va creste cu 300 de lei pe litru, in timp ce, la motorina, cresterea va fi de 900 de lei pe litru. Accizele la motorina au crescut, de la 1 iulie, cu valori cuprinse intre 17 si 24 de euro pe tona, iar la benzina, cu valori cuprinse intre 5 si 14 euro pe tona, in functie de tipul de carburant.
Sursa: Adevarul, 2 iulie 2004.'
01.07.2004
-
Fratii Cristescu pierd Uzina de Soda
Jurnalul National
___
Acest lucru s-a realizat in urma conversiei in actiuni a creantei detinute de furnizorul de utilitati asupra fabricantului de produse chimice. Valoarea totala a datoriei transformata in actiuni se ridica la suma de 426,4 miliarde lei.
Potrivit unei hotarari a adunarii actionarilor firmei Uzinele Sodice Govora, capitalul social a fost majorat de la 399,1 miliarde lei la 825,6 miliarde lei, prin conversia in actiuni a datoriei societatii fata de CET Govora.
In urma acestei operatiuni, centrala Govora va detine 51,66%, in timp ce fostul proprietar, societatea Bega Com, care apartine oamenilor de afaceri Marius si Emil Cristescu, va mai controla un pachet reprezentand 39,29% din titluri. Inainte de aceasta tranzactie, Bega Com avea la inceputul acestui an 79,18% din actiunile producatorului de soda.
La societate mai sunt actionari Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) cu 2,99% din titluri si alti actionari minoritari cu 7,06%.
Conversia in actiuni a datoriilor la utilitati este cea de-a doua operatiune de acest gen efectuata de societate in cursul acestui an. Astfel, in luna ianuarie, Distrigaz Sud si Electrica Oltenia au devenit, la randul lor, actionari, obtinand pachete de 4,76% si respectiv 1,33% din capitalul majoritar al USG.
Creantele totale detinute de cele doua societati asupra combinatului chimic erau de aproximativ 24,34 miliarde lei. Conform directorului general al CET Govora, Mihai Balan, actiunile detinute la Uzinele Sodice Govora vor fi vandute de catre furnizorul de utilitati mai departe pentru recuperarea datoriei.
'Vom incheia un protocol de transfer catre AVAS, care va tranzactiona actiunile, iar noi vom putea astfel recupera creanta detinuta', a declarat Mihai Balan.
Bega Com Timisoara a preluat, in 2002, de la fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, circa 83,91% din actiunile Uzinele Sodice Govora, pentru suma de doua milioane de dolari. Grupul Bega este condus de cei doi frati Cristescu, care sunt actionari majoritari la 32 de companii cu activitati diverse.
In perioada 1995 – 2002, fratii Cristescu au achizitionat de la Fondul Proprietatii de Stat (ulterior APAPS) pachetele majoritare de actiuni de la 28 de societati comerciale. Grupul Bega Com a atins anul trecut o cifra de afaceri de circa 170 milioane de dolari.
Sursa: Jurnalul national, 1 iulie 2004.' -
Romania a inchis capitolul Energia
Adevarul
___
Capitolul de negociere 'Energia' a fost inchis provizoriu ieri, in Conferinta de Aderare Romania - UE, care a avut loc la Bruxelles, delegatia romana fiind condusa de negociatorul-sef Vasile Puscas. 'Finalizarea negocierilor la acest capitol va contribui la formularea unei concluzii favorabile privind statutul de economie de piata functionala pentru Romania, in Raportul de tara din toamna acestui an', a declarat la finalul discutiilor Vasile Puscas. Insa inchiderea acestui capitol nu va avea repercusiuni numai pentru imaginea Romaniei in fata oficialilor europeni. Fiecare roman va simti efectele alinierii la legislatia si la practicile europene in domeniul energiei. Intre avantaje, se afla posibilitatea ca tot romanul sa plateasca numai pentru ce a consumat, guvernul luand-si angajamentul sa contorizeze toti consumatorii casnici. Mai mult, pana la inceputul lui 2007, orice persoana va avea dreptul de a-si alege furnizorul de energie in functie de tarifele practicate. Aspectele mai putin avantajoase sunt legate de alinierea tarifelor la energie la nivelul costurilor reale. Astfel, vor fi eliminate subventiile pentru producatorii de energie, care vor fi inlocuite de un sistem prin care doar cei cu venituri reduse vor beneficia de ajutoare pentru plata facturilor. Pentru ca preturile sa acopere costurile de productie si distributie, acestea vor fi 'ajustate' periodic, ceea ce echivaleaza de fapt cu o majorare periodica a acestora. De asemenea, autoritatile romane s-au angajat sa restructureze si sa privatizeze o serie de societati din domeniul energetic. In prezent, sunt in plin proces de privatizare 4 din cele 8 filiale ale Electrica SA (Banat, Dobrogea, Moldova si Oltenia). Din randul hidrocentralelor, statul roman a scos la vanzare 150 de micro hidrocentrale. Si la gaze, marile companii Distrigaz Nord si Distrigaz Sud sunt in focurile privatizarii. In ce priveste sectorul minier, va continua procesul de inchidere a minelor neviabile si vor fi modernizate cele care se pot dovedi eficiente. O noutate adusa de inchiderea acestui capitol este faptul ca oficialii europeni au ajuns la concluzia ca 'energia nucleara este considerata una dintre cele mai viabile pentru Romania'. Pentru a finaliza lucrarile la cel de-al doilea reactor de la Centrala nucleara Cernavoda, Romania a primit un imprumut de peste 220 de milioane de euro de la Euratom. De asemenea, pana in 2010, energia regenerabila (solara, eoliana) ar trebui sa detina o pondere de 11 la suta din totalul resurselor energetice. Uniunea Europeana a privit cu ochi ingaduitori Romania si in ce priveste stocurile minime de petrol, unde am obtinut o perioada de tranzitie de 5 ani si un nivel al rezervelor obligatorii egal cu consumul intern din 67,5 zile , mai mic decat cel impus celorlalte state membre, pentru care norma este de echivalentul consumului din 90 de zile.
Sursa: Adevarul, 1 iulie 2004.' -
Ministerul Transporturilor nu stie inca ce firme vor lucra la autostrada Brasov-Bors
Adevarul
___
Desi a avut parte de o inaugurare a lucrarilor in stil mare, cu Vivaldi si invitati de rang inalt, autostrada Transilvania, care porneste de la Brasov si se termina la Bors, este inca la stadiul de operatiuni premergatoare. 'Acum se fac lucruri care tin de bucataria acestui proiect. Se aduc utilaje din Croatia, pentru ca la noi nu exista asa ceva, se instruiesc oamenii, se traseaza linii', spun oficialii Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT) despre ceea ce se lucreaza in prezent la autostrada Transilvania. Cand vor fi incepute lucrarile propriu-zise, e greu de spus, ca si numele firmelor cu care Bechtel a decis sa lucreze in calitate de subcontractori. Desi, la semnarea contractului, compania americana a promis sa coopteze si firme romanesti, inca nu se stie care vor fi norocoasele. 'De acum incolo se vor lua aceste decizii. Desi Bechtel se ocupa de selectarea subcontractorilor, atunci cand acestia vor fi cunoscuti vom sti si noi', mai spun reprezentantii MTCT. Cu cateva saptamani in urma, publicatia Dow Jones Newswires a facut public faptul ca autostrada Brasov-Bors va fi construita in mod egal de compania americana Bechtel si cea turca Enka Insaat. Autostrada va avea o lungime de 415 kilometri si va traversa judetele Brasov, Sibiu, Cluj, Salaj si Bihor. Valoarea totala a investitiei este de 3,433 miliarde euro, din care suma aferenta contractului de executie semnat cu Bechtel se ridica la 2,241 miliarde euro. Serviciile de proiectare care sunt asigurate de consortiul Iptana/Search vor costa 42 milioane euro. Anul acesta se va lucra pe sectiunile Campia Turzii-Gilau - 54 de kilometri - care vor fi finalizate in 2008 si Suplacu de Barcau-Bors. Reprezentantii Ministerului Transporturilor spun ca pe aceste tronsoane nu sunt probleme cu terenurile pe care trebuie sa treaca autostrada.
Sursa: Adevarul, 1 iulie 2004.'
Pagina