16.09.2005
-
Conflictul de la Azomures, aproape de final
Curierul National
___
Conflictul de la combinatul 'Azomures' din Tg. Mures se apropie de final, dupa ce majoritatea salariatilor societatii a optat pentru acceptarea ofertei patronatului de stingere a conflictului.
Potrivit liderului sindicatului 'Alternativa 2002', Maria Dandarau, majoritatea angajatilor a optat pentru renuntarea la cresterea salariala initiala in favoarea acodarii tichetelor de masa si a celorlalte oferte facute de patronat. Astfel, in urma negocierilor dintre reprezentantii sindicalistilor si patronat s-a cazut de acord in legatura cu acordarea primelor de Ziua Chimistului si de sarbatori, asa cum prevede si Contractul Colectiv de Munca. De asemenea, se vor acorda si tichetele de masa, retroactiv, a mai precizat Dandarau. In ceea ce priveste majorarea salariala, aceasta va fi posibila doar in functie de profitul societatii. Astfel, daca Azomures va incheia anul cu un profit mai mic de 500.000 de dolari, o treime din suma va fi directionata catre marirea salariala. Daca profitul va fi cuprins intre 500.000 si 1.500.000 de dolari, 500.000 vor fi repartizati maririi salariale, iar in cazul in care profitul societatii va depasi suma de 1.500.000 de dolari, o treime din bani vor fi alocati cresterii salariale.
Sursa: Curierul National, 16 septembrie 2005.' -
Ispita romaneasca: BCR si CEC, laolalta
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
'Erste Bank', 'National Bank of Greece' si 'Dexia' se bat pe doua fronturi. Toate cele trei banci s-au inscris atit in competitia pentru Banca Comerciala Romana (BCR) cit si in procesul de privatizare al Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC).
Reprezentantii celor trei banci au aceeasi motivatie puternica: intrarea pe piata bancara de la noi, care reflecta un potential mare de crestere.
Andreas Treichl, director general 'Erste Bank', ne-a declarat ca institutia pe care o conduce este foarte interesata in patrunderea pe piata bancara din Romania. Domnia sa ne-a explicat ca ambele banci scoase la privatizare reprezinta o sansa ca sa isi atinga aceasta tinta. 'Erste Bank' va exploata orice oportunitate existenta ca sa intre pe piata romaneasca, a adaugat directorul general 'Erste Bank'. Domnia sa adaugat: 'Noi privim investitia intr-o tara ca un angajament pe termen lung. Nu vrem sa intram pe o piata pentru a transforma o banca intr-o institutie profitabila si apoi sa o vindem. O data intrati pe piata, banca va deveni membra a grupului nostru. In opinia domnului Treichl, transformarea bancilor aflate in trecut in proprietatea statului in leaderi de piata este un un proces dur.
Stephane Vermeire, director al departamentului de dezvoltare din cadrul 'Dexia Bank', ne-a declarat ca banca din Benelux este puternic dedicata obiectivului de a intra pe piata din tara noastra. Domnia sa adaugat ca 'Dexia Bank' doreste sa isi maximizeze sansele pentru a dobandi o pozitie puternica pe piata romaneasca, iar BCR si CEC constituie o intrare pe piata locala.
Takis Arapoglou, director general 'National Bank of Greece', a declarat ca perspectivele de crestere pe care le arata piata de la noi au condus la formarea unui interes sporit atit pentru BCR cit si pentru CEC. Domnul Arapoglou a declarat ca banca elena nu ar cumpara si BCR si CEC, chiar daca resursele financiare le permit acest lucru.
Din contra, Stephane Vermeire ne-a declarat ca 'Dexia Bank' ar prelua ambele banci, daca este posibil. Domnia sa a adaugat ca este foarte greu sa ne spuna care dintre cele doua banci este preferata, avind in vedere ca sint in plin proces de evaluare cu amindoua. BCR are avantajele sale prin faptul ca pe linga activitatea de retail, este puternic dezvoltata si pe segmentul de corporate, un aspect strategic pentru Dexia, ne-a explicat domnul Vermeire. CEC are insa o retea impresionanta de sucursale, ceea ce se potriveste perfect obiectivului 'Dexia' de a avea acces si a oferi servicii pentru comunitatile rurale si intrprinderile mici si mijlocii (IMM).
Directorul general 'Erste Bank' ne-a declarat ca ambele banci romaneasti se potrivesc profilului bancii austriece. Domnia sa a motivat aceasta prin faptul ca pe de o parte CEC este la fel ca si 'Erste Bank' o casa de economii si consemnatiuni. Pe de alta parte, BCR este asemenea bancii austriece o institutie financiara care deserveste toata gama de clienti cu produse, variind de la imprumuturile imobiliare, pina la fonduri de pensii si leasing. Andreas Treichl a mai adaugat ca BCR si 'Erste Bank' au un profil asemanator prin prisma portofoliului de credite (60% este destinat companiilor mari si IMM-urilor si 30% - 35% pe segmentul de retail).
'National Bank of Greece' ocupa totusi o pozitie diferita fata de celelalte doua banci, intrucit este deja prezenta pe piata de la noi prin 'Banca Romaneasca', al carei actionar majoritar este. De altfel, domnul Arapoglou a explicat ca, in cazul in care NBG nu va achizitiona nici una din cele doua banci, se va dezvolta organic prin banca pe care o detin deja.
Sursa: Bursa, 16 septembrie 2005.'
15.09.2005
-
Socep garanteaza ca va atinge indicatorii bugetati
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Conducerea operatorului portuar Socep Constanta este optimista in privinta atingerii nivelurilor bugetate pentru acest an, in pofida faptului ca in primul semestru al anului rezultatele companiei au fost mult mai slabe decat cele inregistrate in aceeasi perioada a anului trecut. Socep si-a bugetat pentru 2005 un profit net de 2,3 milioane de lei (0,6 milioane de euro), de doua ori mai redus decat profitul de anul trecut, dar totusi in crestere importanta fata de rezultatul din primul semestru. La finalul primelor sase luni ale anului, compania a obtinut un profit net de 0,49 milioane de lei (135.000 de euro), de aproape 11 ori mai redus in lei fata de rezultatul din perioada ianurie - iunie din 2004. In acest an, compania spera sa realizeze o cifra de afaceri de 46 milioane de lei (peste 12 milioane de euro).
'Suntem siguri ca vom reusi sa atingem nivelul de profit bugetat. Din iulie am inceput sa ne redresam, iar in august am obtinut un profit de 0,7 - 0,9 milioane de lei (peste 0,2 milioane de euro - n.red.)', a comentat Petrica Valcu, directorul general al Socep. El a mai adaugat ca increderea in atingerea indicatorilor din buget se datoreaza rezultatelor obtinute pana in prezent in urma aplicarii programului de restructurare si de economisire a fondurilor derulat la Socep. 'Tot ce e cheltuiala ineficienta a inceput sa dispara, am derulat un regim strict de economii si totodata am realizat o organizare mai buna a productiei si a muncii care a condus la cresterea productivitatii cu 15% fata de situatia de la inceputul anului', a precizat Valcu.
De asemenea, in cadrul pogramului de restructurare, Socep a renuntat de la inceputul anului, prin pensionari si disponibilizari, la 200 de persoane. La finalul lui 2004, compania avea peste 900 de salariati. In urma acestor disponibilizari, conducerea Socep se asteapta la o reducere a cheltuielilor cu personalul cu 15%.
Sursa: Ziarul Financiar, 15 septembrie 2005.
' -
Rompetrol e pe cale sa castige un contract major in Irak
HotNews.ro RRC
___
Anuntul privind stergerea datoriei Irakului fata de Romania (cifrata la 2,7 miliarde dolari plus dobanzile aferente) a venit ca din senin, la jumatatea lunii august. Desi nu face parte din Clubul de la Paris, ai carui membri au decis in unanimitate stergerea a 80% din datoriile Irakului, Romania a luat si ea aceasta decizie, la jumatatea lunii august.
De ce? Motivele si modul in care s-au purtat negocierile sint necunoscute.
Singurul lucru cert in acest moment este participarea Rompetrol Well Services la o licitatie importanta in Irak, precum si cumpararea de catre Irak a 100 de tractoare de la UT Brasov, dezvaluita de ambasadorul irakian la Bucuresti.
Irakul, deschis pentru romani dupa stergerea datoriei
Si reprezentantii Guvernului, si Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor si negociatorul roman al acordului, au refuzat sa raspunda intrebarilor Hotnews.ro pe aceasta tema.
Ionut Popescu, ministrul Finantelor la acea data, ne-a declarat ca nu stie nimic despre acel acord, sustinind ca Dragos Neacsu e singurul care poate vorbi despre avantajele obtinute de Romania.
O idee despre aceste avantaje ne-a dat-o ambasadorul Irakului la Bucuresti, Excelenta sa Adel Murad, care a declarat pentru Rompres ca 'Romania este primul stat din afara Clubului de la Paris, care a luat decizia importanta de a anula 80 la suta din datoriile Irakului, iar aceasta decizie nu face decat sa impulsioneze autoritatile de la Bagdad catre o mai larga deschidere catre Romania'.
Rompetrol, cu un picior in nordul Irakului
Rompetrol Well Services (fosta Petros SA), o firma din grupul Rompetrol, este foarte aproape de a deveni subcontractor al unui firme turco-americane pe un camp petrolifer din Kurdistanul irakian. Rezultatul licitatiei va fi cunoscut la sfarsitul lunii septembrie a.c.
Vineri, 2 septembrie, ambasadorul irakian la Bucuresti a declarat, pentru Rompres, ca 'in urma cu o saptamana o firma romaneasca a obtinut un caiet de sarcini pentru a activa intr-un nou camp petrolifer', lasind sa se inteleaga, conform Rompres, ca este foarte probabil ca firma romaneasca sa obtina acest contract.
In contextul stergerii de catre Romania a 80% din datoria Irakului, ambasadorul a mai spus ca, 'in ceea ce priveste datoria restanta, Irakul va deschide portile firmelor romanesti pentru a repune in functiune masina irakiana de petrol'.
Imediat dupa afirmatia ambasadorului irakian, Excelenta Sa Adel Murad, reporterii HotNews.ro au contactat Ambasada pentru a solicita numele firmei romanesti invocata in interviul acordat Rompres.
Reprezentanta Ambasadei, Violeta Adam, ne-a declarat ca ambasadorul nu poate nominaliza firma.
Conducerea Rompetrol a confirmat ca, intr-adevar, este vorba despre Rompetrol, mai precis despre Rompetrol Well Services.
Conform raspunsului primit de la Rompetrol, aceasta ar putea participa, in calitate de contractor al unei companii turco-americane, la lucrarile de explorare a zacamantului Pulkhana, Iraq (zona Kurdistan, in apropierea orasului Al Sulaymaniyah).
'Detalii nu avem nici noi pana cand se finalizeaza discutia si se semneaza un contract, in conditiile in care acesta oportunitate se materializeaza', ne-au mai transmis reprezentantii companiei.
Din surse de incredere, confirmate de surse din cadrul Rompetrol, am aflat ca potentialul partener al Rompetrol Well Services este Pet Oil, un important jucator pe piata turca a petrolului.
Conform Bancii Comerciale Irakiene (Trade Bank of Iraq), Pet Oil a descoperit, in zona Pulkhana, zacaminte de 'milioane de barili de petrol'.
Istoria contractului semnat de Pet Oil - pentru care Rompetrol Well Services ar putea fi subcontractor - incepe in ianuarie 2003, cind presedintele Pet Oil a semnat un acord cu liderul kurzilor din nordul Irakului si cu presedintele de atunci al tarii, Jalal Talabani.
Dupa ce si-a inceput activitatea in zona, Pet Oil a decis sa-si atraga un aliat, o companie americana de marime medie, al carei nume este secret, cu care a impartit in mod egal investitia si eventualele profituri.
'Chiar daca am utiliza toate fondurile de care dispune, nu am putea suporta in totalitate costurile. Ca urmare, am gasit o companie americana si i-am propus un parteneriat egal', a explicat Guntekin Koksal, proprietarul Pet Oil.
Conform Trade Bank of Iraq, este de asteptat ca petrolul sa fie extras in zona de la o adincime de 2.000 - 2.400 metri.
'Miliardarul rosu'
Conform publicatiei grecesti 'Reporter', Pet Oil, al carei proprietar este Guntekin Koksal, a fost singura companie din Turcia care a avut contracte in URSS in anii '70. Guntekin Koksal a colaborat foarte bine cu rusii. El a fost supranumit 'Miliardarul Rosu' din cauza relatiilor sale comerciale cu Uniunea Sovietica.
Desi si-a inceput cariera in domeniul constructiilor, Guntekin Koksal s-a facut cunoscut in afacerile cu petrol. A lucrat in mai multe departamente ale firmei de stat Turkish Petroleum Corporation (TPAO) din 1959 pina in 1974.
Dupa ce a parasit TPAO, a intrat din nou in afaceri din domeniul constructiilor si in turism. In 1990 si-a infiintat propria companie, Pet Oil.
In acelasi an, cu sprijinul presedintelui turc Turgut Ozal, Pet Oil a obtinut un contract de exploatare a unor cimpuri petrolifere din Azerbaidjan.
Mai apoi, si-a extins operatiunile si in Kazahstan. Guntekin Koksal si-a vindut actiunile din Azerbaidjan si mai apoi pe cele din Kazahstan, concentrindu-se pe rezervele de petrol din nordul Irakului.
Sursa: HotNews.ro, 14 septembrie 2005.' -
Alro a preluat Alum pentru noua milioane de dolari
Curierul National ALR
___
Producatorul de aluminiu Alro Slatina a preluat compania de alumina Alum Tulcea, valoarea totala a tranzactiei fiind de aproximativ noua milioane de dolari, se arata intr-un comunicat al companiei.
Achizitia Alum Tulcea face parte din strategia de integrare pe verticala aplicata de Marco Industries, proprietarul producatorului de aluminiu. Initial, din grup faceau parte un producator de aluminiu - Alro Slatina, o companie de materiale derivate din aluminiu - Alprom, ultima achizitie aducand in portofoliul Marco Industries si un furnizor de materie prima. 'Tranzactia Alro-Alum s-a facut in conformitate cu reglementarile pietei de capital si a tinut cont de valoarea de piata a producatorului de alumina, fiind chiar superioara acesteia', a declarat vicepresedintele Consiliului de Administratie al Alro, Marian Nastase. Reprezentantul Alro a adaugat ca, in viitor, compania va face o oferta publica de preluare, prin care cei care detin actiuni si vor dori sa le vanda, vor putea obtine un pret mai bun. 'Pretul mai mare platit pentru Alum va face ca interesele actionarilor minoritari sa fie mai bine protejate', a explicat Nastase. In prezent, emisiile de noxe ale Alro si Alprom sunt sub limitele acceptate de Uniunea Europeana.
'La Alum Tulcea exista probleme serioase de mediu, pentru care avem programe la fel de serioase. Acestea ne vor permite sa aducem producatorul de alumina la acelasi nivel, din punct de vedere al respectarilor normelor de mediu, ca si celelalte doua companii', a mai spus Marian Nastase. Investitiile derulate in ultimii trei ani la Alro s-au cifrat la 145 de milioane de dolari. In cursul acestui an sunt derulate programe de investitii tehnologice de 25 de milioane de dolari. Anul trecut, Alro a inregistrat o cifra de afaceri de circa 500 milioane de dolari, in timp ce veniturile operationale au ajuns la 401 milioane de euro. Profitul operational a fost de 41,9 milioane de euro, iar profitul net s-a ridicat la 31,5 milioane de euro.
Sursa: Curierul National, 15 septembrie 2005.'
14.09.2005
-
KPMG: Ofertele publice de vanzare de actiuni se vor inmulti dupa integrarea in UE
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Ofertele Publice Initiale de vanzare de actiuni (OPI) vor inregistra o evolutie spectaculoasa in viitorul apropiat, cu toate ca acum se afla inca intr-un stadiu incipient de dezvoltare in Romania, releva un studiu al KPMG, una din cele mai mari companii din lume in servicii de consultanta si audit. Cresterea interesului companiilor in ceea ce priveste listarea pe piata de capital este legata in principal, spun reprezentantii KPMG, de apropierea momentului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, care va insemna automat ca societatile romanesti vor avea nevoie de mai multe resurse financiare pentru a putea face fata competitiei de pe piata europeana. 'Este mult mai ieftin sa atragi finantare de pe piata de capital decat sa apelezi la o banca pentru a face rost de banii necesari pentru cresterea companiei', a spus Victor Kevehazi, senior partner al KPMG in Romania.
Chiar daca listarea la bursa este considerata a fi un proces de durata si extrem de solicitant, reprezentantii KPMG sustin ca avantajele obtinute in urma listarii depasesc cu mult dezavantajele si costurile pe care acest proces le implica. Pe langa fondurile care vor fi atrase pentru cresterea afacerilor societatii, listarea la bursa 'mareste sansele de a obtine finantari mai avantajoase prin emisiuni suplimentare de actiuni sau obligatiuni. Ofertele publice initiale permit stabilirea unei valori de piata a companiei si in acelasi timp aceste oferte pot contribui si la averea celor care au creat afacerea respectiva', potrivit KPMG.
Un alt avantaj este reprezentat si de faptul ca simpla prezenta a unei companii la bursa sporeste increderea si prestigiul acelei entitati in mediul de afaceri.
Principalul dezavantaj al OPI este considerat a fi legat de cerintele de transparenta pe care compania odata listata va trebui sa le respecte. 'Cerintele de transparenta sunt principalul obstacol in fata OPI, managerii afacerilor temandu-se ca dupa cotarea la Bursa, ceilalti competitori de pe piata le vor sti structura afacerilor. Totusi, dezavantajele rezultate in urma unei listari pe piata de capital sunt net depasite de avantaje', a comentat Dragos Simion, director general al retailerului de produse electronice Flamingo Bucuresti, care in acest an a derulat o oferta publica initiala in vederea listarii la Bursa de Valori.
Costul total al unei OPI este estimat in general la 4-6% din valoarea ofertei. Simion spune ca motivatia principala a listarii Flamingo a fost de natura strategica. 'Competitia in IT e din ce in ce mai mare. Trebuie sa ai o anumita capitalizare ca sa rezisti pe piata. Practic, ai optiunile de a creste sau de a fi cumparat de un alt competitor mai puternic sau de a da faliment. Cotarea la Bursa iti da posibilitatea sa cresti', spune Dragos Simion. Chiar daca rolul principal al pietei de capital este cel de finantare a societatilor comerciale ca alternativa la finantarea bancara, foarte putine companii din sectorul privat au ales sa vina pe Bursa. In ultimii doi ani, doar trei companii mai importante, SSIF Broker, Vrancart Adjud si Flamingo International au lansat oferte publice primare initiale pentru a fi cotate la Bursa de Valori.
'In cei zece ani de functionare a BVB, piata de capital nu a fost dependenta de ofertele publice, asa cum se dezvolta in mod normal o piata bursiera, ci a depins de Programul de Privatizare in Masa (PPM)', a comentat Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori (BVB). El a mai subliniat ca un numar foarte redus de companii au avut acces pe piata in urma vointei lor si foarte multe prin efectul legii. 'Aceasta etapa a ofertelor publice primare initiale a fost sarita si multi nu au observat. Dezvoltarea pietei de capital prin PPM a fost considerata calea normala, dar in realitate, calea normala era prin intermediul OPI', a precizat Farmache. Directorul Bursei spune ca desi derularea PPM a fost considerata ca o sursa generatoare de lichiditate pentru piata de capital, in realitate lucrurile au stat complet diferit.
'In fapt, structura actionariatului unor companii cuprindea toata populatia adulta a Romaniei la nivelul anului 1996. Din acestia, foarte putini, aproximativ 10.000 potrivit datelor din prezent, au devenit investitori activi la Bursa. Este mult mai importanta existenta unui numar restrans de actionari, rezultati in urma unei OPI, care sunt interesati de ce se intampla pe piata, in conditiile in care pentru o oferta publica a trebuit sa scoata bani din buzunar, spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in cazul PPM, cand au primit actiunile gratuit', a precizat Farmache.
El considera astfel ca marea diferenta intre piata de capital de la noi si celelalte din regiune, consta in faptul ca aici privatizarile s-au facut prin intermediul PPM, atragand astfel multi actionari care nu aveau nici un interes nici pentru companiile respective, nici pentru bursa, in loc sa fie facuta prin OPI.
'Cat de mult a ajutat PPM piata de capital se poate vedea din modul in care au evoluat volumele tranzactionate. Cuvantul cheie este lichiditatea. Foarte multi investitori straini au privit cu multa curiozitate datele referitoare la piata de la noi. Cand investitorii vedeau ca pe piata sunt peste 6.000 de societati (cele mai multe pe RASDAQ - n. red.) spuneau «ce piata mare aveti», apoi se uitau la lichiditatea de pe piata si ziceau ca gresim noi cu un zero sau doua cand trecem volumele tranzactionate', a spus Farmache.
El crede totusi ca bursa si piata de capital de la noi a depasit perioada cea mai dificila. 'In trecut, nu erau nici semne favorabile unei listari la bursa, in conditiile in care dobanzile erau de 100%, indicatorii macroeconomici nu aratau lucruri foarte bune si nici lichiditatea bursei nu era la niveluri care sa atraga atentia unor investitori mari', a spus directorul BVB.
Sursa : Ziarul Financiar, 14 septembrie 2005.
' -
Sub presiuni si amenintari, Petrom schimba politica de preturi
Gardianul SNP
___
Codrut Seres, ministrul economiei, a declarat, ieri, ca Petrom isi va schimba actuala politica de preturi. 'Fie nu vom mai avea o actualizare a preturilor saptamanala, fie actualizarea va fi facuta sub variatia cotatiilor internationale', a afirmat Seres.
Aceasta schimbare este facuta sub presiunea avertizarilor lansate de presedintele Traian Basescu, care a spus ca va fi analizat contractul de privatizare incheiat cu OMV. Mentionam ca la inceputul anului, la scurt timp dupa ce OMV a preluat Petrom, a fost introdusa o noua strategie comerciala care presupune ajustarea saptamanala a preturilor practicate la pompa, in functie de cotatiile internationale ale produselor petroliere. De fapt, politica Petrom este de a scumpi la fiecare crestere a pretului la titei, dar de fiecare data cand a scazut, nu s-a pus problema ieftinirii carburantilor. Abia dupa ce s-au sesizat autoritatile asupra scumpirilor repetate si nejustificate, Petrom a inceput sa ieftineasca carburantii auto.
In mai multe state europene, companiile petroliere au inceput sa reduca preturile. Una dintre companii este chiar OMV din Austria, care a hotarat reducerea preturile benzinei si motorinei cu un eurocent. Grupul austriac a ieftinit abia dupa ce a iesit ministrul de finante, Karl-Heinz Grasser, cu averizarea ca va introduce o taxa speciala pentru firmele petroliere. O astfel de amenintare a fost facuta si in Franta, drept care grupurile petroliere din aceasta tara s-au conformat si au ieftinit carburantii.
In Romania, nu s-a pus problema luarii vreunei masuri fiscale.
Sursa: Gardianul, 14 septembrie 2005.' -
Suntem pe locul opt la viteza reformelor
Curierul National
___
Romania se situeaza pe pozitia a opta intr-un clasament al statelor cu cel mai rapid ritm de reforme, in 2004, potrivit raportului 'Doing Business in 2006. Creating Jobs', realizat de Banca Mondiala si International Finance Corporation. In fruntea clasamentului se afla Serbia si Muntenegru, federatie care a inregistrat progrese in opt din cele 10 domenii analizate de Doing Business, generand dezvoltarea firmelor si a pietei muncii.
Printre masurile adoptate de Serbia si Muntenegru se numara diminuarea capitalului necesar pentru deschiderea unei noi afaceri de la 5.000 de euro la 500 de euro, reducerea duratei de infiintare a unei firme de la 51 de zile la numai 15, precum si modificarea legislatiei muncii, care permite si angajarea salariatilor cu contracte cu durata determinata.
Romania a realizat progrese, potrivit publicatiei, in privinta masurilor de facilitare a deschiderii de noi afaceri, a obtinerii de credite, platii impozitelor si in ceea ce priveste intrarea in vigoare a contractelor. In clasamentul dupa usurinta de a derula o afacere, Romania se afla pe locul 78, inaintea Rusiei si dupa Argentina.
Singurele state est-europene prezente in primele 30 de pozitii sunt Lituania, Estonia si Letonia, la numai 10 ani de la debutul reformelor economice.
Topul indica necesitatea ca multe state rasaritene sa faca eforturi mai mari pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
Sursa: Curierul National, 14 septembrie 2005.'
13.09.2005
-
Inflatia se plaseaza sub 9% la an
Gardianul
___
Rata inflatiei a coborat la 0,1% in luna august, in conditiile unor preturi nemodificate la produse alimentare si servicii, dar cu o scumpire de 0,6% a combustibililor, informeaza Institutul National de Statistica. Fata de inceputul anului, preturile de consum au inregistrat o crestere de 5,2%, iar comparativ cu august 2004, rata inflatiei se ridica la 8,9%. Inflatia anuala se plaseaza peste minimul de 8,7% atins in luna martie a.c.Tinta de inflatie anuntata pentru 2005 se situeaza la 7,5%, cu un palier de variatie de 1% in sus sau in jos (6,5% - 8,5%). Pentru 2006, BNR a anuntat o tinta de 5%, cu pastrarea bandei de variatie de un punct in ambele sensuri.
Sursa: Gardianul, 13 septembrie 2005. -
S&P ar putea imbunatati ratingul BCR
Curierul National
___
Agentia de evaluare financiara Standard&Poor's a plasat sub supraveghere, cu perspectiva pozitiva, ratingul general pe termen lung, 'BB minus', acordat Bancii Comerciale Romane (BCR), ceea ce inseamna ca nivelul calificativului ar putea urca in scurt timp cu cel putin o treapta. 'Plasarea sub supraveghere reflecta asteptarile Standard&Poor's potrivit carora privatizarea BCR va fi incheiata in urmatoarele luni si va avea ca rezultat aparitia unui important actionar strategic strain. Amploarea impactului pozitiv al schimbarii structurii actionariatului va depinde de sprijinul si angajamentul noului proprietar si de influenta acestuia asupra strategiei pe termen lung a bancii, si implicit, asupra profilului sau financiar si de afaceri', a declarat intr-un comunicat analistul S&P Irina Penkina. Ratingurile generale se refera la capacitatea si vointa unui debitor de a-si achita obligatiile curente, dar nu se refera la vreo obligatie anume a companiei evaluate. In categoria 'BB' sunt incluse firmele mai putin vulnerabile pe termen scurt, dar care se confrunta cu incertitudini si sunt expuse unor conditii nefavorabile de piata, financiare sau economice. Potrivit comunicatului, ratingurile BCR ilustreaza influenta negativa a nivelului inca ridicat al imprumuturilor neperformante, care sunt totusi mai mici decat ale altor jucatori din regiune, precum si a concurentei in crestere, in special din partea bancilor straine. Alte elemente care mentin ratingurile la un nivel scazut sunt presiunile de scadere a marjelor, precum si riscurile economice si de piata din sectorul bancar romanesc.
Sursa: Curierul National, 13 septembrie 2005.'
Pagina