18.05.2004
-
Profit in crestere la BRD
Prime Transaction BRD
___
BRD-Groupe Societe Generale a incheiat primul trimestru al acestui an cu un profit net de 839 de miliarde de lei, cu 136,6% mai mult fata de perioada similara a anului 2003, se arata intr-un comunicat al bancii. Profitul brut din exploatare aferent primelor trei luni a avansat cu 32%, atingand nivelul de 1298 de miliarde de lei. La sfarsitul perioadei analizate, volumul total al creditelor a ajuns la 51.438 de miliarde de lei, in crestere reala cu 30% in raport cu martie 2003.
Imprumuturile acordate companiilor au avansat cu 15%, comparativ cu perioada similara a anului precedent. La sfarsitul primului trimestru, creditele pentru populatie reprezentau 27% din totalul creditelor acordate de banca. Depozitele atrase de banca de la populatie si persoanele juridice au atins 63.106 miliarde de lei, in urcare cu 18%. In privinta populatiei, cresterea plasamentelor a depasit 100%. Calculate dupa standardele internationale de contabilitate (IAS), cheltuielile generale ale BRD au urcat cu 13%.
Sursa : Ziua, 18 mai 2004 -
Inflatia pierde puncte, dar ramane in picioare
Gardianul
___
De la Statistica, vesti bune de pe frontul inflatiei. Dupa ce au fost incheiate socotelile pe aprilie, a iesit, pentru a treia luna consecutiv, o rata sub 1%: 0,6%. Rata anualizata: 7,4%. Daca luna de luna, timp de un an, rata inflatiei ar fi constanta (0,6% de 12 ori) am incheia 2004 cu mult sub tinta: 7,4%.
Timp de patru luni, lucrurile au mers bine. Fiindca doar in ianuarie am avut o inflatie ceva mai mare: 1,1%. In februarie insa, rata aproape ca s-a injumatatit: 0,6%. In martie, a fost si mai mica: 0,5%. Am incheiat primele patru luni din acest an cu o inflatie de 2,8%. Daca si in celelalte doua patrare s-ar mentine aceeasi rata, inflatia pe 2004 ar fi de 8,6%. Tot sub tinta. Iata, avem sanse ca tinta de inflatie de 9%, stabilita pentru 2004, sa fie atinsa. Dar sa nu ne grabim sa destupam sticla de sampanie, caci n-a venit inca ora victoriei. Inflatia pierde puncte, intr-adevar, insa n-a fost trantita la podea. In orice clipa isi poate reveni. De aici prudenta fata de relaxari, atat in politica monetara, cat si in politica salariala. Fiindca in conditiile mentinerii climatului inflationist, banii in plus ar putea fi repede inghititi de preturi in loc sa ajunga in afaceri ori in investitii.
Relaxari monetare vor fi totusi posibile, dar cu o conditie: sa fie dublate de mai multa munca performanta, de mai multa competenta in organizarea muncii si de o mai stransa legatura intre bani si produse noi pe piata, atat bunuri, cat si servicii. Si o relaxare salariala va fi posibila daca aceste conditii vor fi indeplinite. Acum, Banca Nationala se razboieste cu supralichiditatea din sistemul bancar, pe care economia reala n-o poate absorbi. Daca intreprinderile nu atrag banii, BNR n-are de ales si pune in functiune pompele de absorbtie. Si va continua sa le puna in functiune cat timp va dainui vocatia speculativa in economie, bazata pe credinta ca se pot face bani din vant.
Necazul e ca intarzie regenerarea muncii. Mai mult, creste numarul celor ce nu mai cred in rolul muncii ca generator de avutie. Prin urmare, continuam sa fim codasi in Europa la venitul national pe locuitor, la castigul mediu, la consumul real, la productiile agricole la hectar, la competitivitatea produselor industriale, la exportul pe locuitor si la multi alti indicatori. Desi am fi putut sa avem una dintre cele mai atractive piete si un nivel de viata cel putin decent. Daca nu ne-am fi incurcat in productivitatea scazuta a muncii, in consumurile extraordinar de mari, in risipa de resurse, in furturi, in delasare. Toate cuibarite sub mantaua uzata a statului-patron. Un imens cor deplange insa inconsistenta protectiei sociale. De parca o societate ar putea sa asigure securitatea sociala a cetatenilor ei inainte de a-si fi asigurat securitatea economica.
Ani buni, inflatia a fost nu doar mare, ci si nestatornica. Si cum aceasta inflatie mare si nestatornica s-a dovedit a fi sursa de profit murdar, din preturi si nu din munca, marile intreprinderi de stat au 'cultivat-o'. Drogul inflatiei a intretinut iluzia ca mai poate intarzia consolidarea financiara a intreprinderilor de stat. Ca poate fi sfidata piata. Si ca poate fi amanata gasirea de solutii pentru depasirea starii financiare fragile din acele intreprinderi unde se irosesc resurse si cresc arieratele.
Pana nu vom scapa de toate aceste necazuri, nu putem avea certitudinea consolidarii dezinflatiei. Asa ca razboiul cu preturile cataratoare continua. Marile intreprinderi de stat au exces de forta de munca. Trecerea la adevarul schemelor de personal e acum o urgenta.
Cele mai multe intreprinderi produc scump. Asa ca rationalizarea costurilor de fabricatie nu mai poate intarzia. Va fi insa nevoie de mai multa munca, de mai multa competenta si de concurenta la sange. Sau, in caz contrar, de restrangeri de activitate, de inchideri de fabrici.
Marea durere o produce insa lipsa de eficienta. Un handicap ce va putea fi depasit numai prin eliminarea delasarii, a incompetentei, a risipei, a furturilor. Si prin triumful competitivitatii. Toate aceste probleme vor putea fi solutionate prin noi investitii, dar mai cu seama printr-o mai buna organizare a muncii. Si printr-un raport adevarat intre bani si munca, intre salarii si recunoasterea muncii de catre piata.
Sursa: Gardianul, 18 mai 2004' -
Scaderea inflatiei si a dobanzilor a lucrat in favoarea Bursei
Adevarul
___
Scaderea inflatiei si lipsa de atractivitate a dobanzilor bancare au contribuit in ultimele luni la cresterea numarului de investitori, in special persoane fizice, la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), apreciaza Stere Farmache, directorul general al Bursei. 'Pana acum unu-doi ani, inamicul numarul unu al Bursei era reprezentat de rata inflatiei si a dobanzilor bancare. Scaderea acestora a lucrat in favoarea pietei de capital, mai multe persoane fizice orientandu-se catre investitiile la Bursa. In prezent, circa 53% dintre investitorii la Bursa sunt persoane fizice romane. In plus, Bursa a facut pasi importanti in cresterea transparentei emitentilor, investitorii avand la dispozitie, incepand din acest an, un nou instrument de informare-calendarul financiar al societatilor listate', a declarat Farmache, cu ocazia seminarului pe tema oportunitatilor de investire. Oficialul BVB spune ca valoarea tranzactiilor la BVB este inca sub potentialul existent, reprezentand doar circa 10% din valoarea economiilor populatiei, estimate la 99.585 miliarde lei la finele anului trecut. 'O buna parte dintre fondurile care circula prin sistemul bancar pot oricand sa fie plasate pe piata de capital', crede oficialul BVB. Referindu-se la evolutia Bursei si din perspectiva structurii acesteia pe grupe de investitori, Farmache a aratat ca, in ultimii ani, investitorii romani, indeosebi persoanele fizice, au castigat tot mai mult teren. El a subliniat ca, spre deosebire de situatia din 1997, cand tranzactiile la BVB erau dominate intr-o proportie covarsitoare de investitorii straini, in prezent raportul s-a inversat, 73% din fluxul financiar bursier fiind generat de investitorii locali. In opinia oficialului BVB, un raport ideal de participare la Bursa ar fi de 40% investitori straini si 60% investitori locali.
Sursa: Adevarul, 18 mai 2004.'
17.05.2004
-
Scad dobanzile la depozitele in lei
Jurnalul National
___
Diferenta dintre dobanzile pentru plasamentele in lei si ratele dobanzilor din pietele internationale va fi redusa, intr-o prima etapa, cu 3-4 puncte procentuale, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la intalnirea anuala a Asociatiei Pietelor Financiare - ACI Romania. 'Intr-un interval relativ apropiat, poate chiar apropiat, va fi o ingustare semnificativa a marjelor intre dobanzile interne si cele din pietele internationale. Marjele vor scadea cu procente bune, cel putin 3-4 puncte, intr-o prima faza', a afirmat Isarescu.
Speculatii
O diferenta foarte mare intre dobanzile din piata interna si ratele platite pentru plasamentele in valuta incurajeaza intrarea fondurilor speculative. Diferenta mare dintre dobanzi permite investitorilor straini sa realizeze castiguri mai mare decat in exterior. Aceste investitii vor fi posibile numai dupa liberalizarea totala a contului de capital care va permite nerezidentilor sa deschida conturi si sa faca tranzactii pe piata de capital din Romania. 'Nu trebuie neglijata experienta Ungariei, unde in cateva ore dupa liberalizarea contului de capital au intrat 5 miliarde de euro in tranzactii speculative. Trebuie maxima prudenta in eliminarea ultimelor restrictii in liberalizarea contului de capital. Experiente de aceasta natura au determinat BNR sa amane liberalizarea contului de capital programata pentru inceputul anului 2004', a subliniat guvernatorul BNR.
Termene
Oficialul bancii centrale nu a oferit detalii in privinta momentului in care dobanzile vor intra pe un trend descendent sau a perioadei in care marjele vor fi coborate cu 3-4 puncte procentuale. Avand in vedere ca BNR a amanat, cu cel putin un an, liberalizarea ultimei categorii de operatiuni din contul de capital, depozitele in lei ale nerezidentilor, tinta pentru atingerea obiectivul de apropiere a dobanzilor in lei de cele pentru valuta ar putea fi stabilita pentru primavara anului viitor.
Romania nu mai are nevoie de banii FMI
Actualele rezerve valutare ale Romaniei fac inutile in acest moment noi trageri de fonduri de la Fondul Monetar International (FMI), a spus Mugur Isarescu. El crede ca semnarea unui nou acord cu FMI va avea doar un rol preventiv, deoarece Romania are suficiente resurse valutare pentru a raspunde nevoilor interne si externe. Guvernatorul a apreciat ca in 1996, cand tara noastra s-a confruntat cu o diminuare drastica a rezervei internationale, atitudinea FMI a fost una eronata fata de Romania. 'Fondul a inclus atunci Romania intr-un grup de tari cu probleme de solvabilitate, dar la acel moment Romania nu avea decat probleme de lichiditate temporara', a spus Isarescu, reamintind ca ulterior FMI a recunoscut ca a gresit. Rezervele BNR erau in februarie 1994 de numai 40 milioane dolari iar in prezent de apropie de 8 miliarde de dolari. In 1994, cursul mediu cu care dolarul a deschis piata valutara era de 1.600 de lei, rata inflatiei de 60 la suta, fata de 300 la suta in 1992, iar rata de refinantare a BNR de 70 la suta. 'Cel mai stabil si durabil castig al reformei macroeconomice din Romania este piata valutara', a spus guvernatorul, subliniind ca valoarea tranzactiilor pe piata valutara a ajuns la 197,7 milioane dolari, in trimestrul patru din 2004, fata de 142,5 milioane dolari in 2003.
Dobanzi de pana la 20%
In prezent dobanda de interventie platita de BNR pentru fondurile atrase de la banci este de 21,25%. Dobanzile la care bancile plaseaza fonduri pe piata interbancara oscileaza intre 16% si 19,97% pe an. In acelasi timp dobanzile la depozitele bancare ale populat iei oscileaza in jurul a 15%- 16% pe an. Reducerea cu patru puncte procentuale va face ca ratele dobanzilor sa se situeze intre 11% si 15%, peste rata inflatiei pentru anul acesta, care va fi de 9%.
Sursa: Jurnalul national, 17 mai 2004.' -
MOL considera Petrom o afacere neprofitabila
Cotidianul SNP
___
Negocierile privind privatizarea SNP Petrom se pare ca se vor face cu grupul austriac OMV, deoarece celelalte companii interesate, MOL si Occidental Petroleum (SUA), nu au depus oferte viabile pentru societatea romaneasca. Mai mult chiar, Zsolt Hernadi, directorul executiv al MOL, considera preluarea societatii Petrom ca fiind o afacere neprofitabila pentru actionarii grupului ungar.
Acesta a afirmat, recent, la Budapesta, ca „prezentarea unei oferte de preluare a Petrom in conditiile stabilite de caietul de sarcini nu ar fi condus la obtinerea unei valori garantate pentru actionarii MOL“, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare trimestriale ale grupului.
Prin aceasta declaratie, MOL isi motiveaza optiunea facuta pentru Petrom, prin care incerca schimbul de actiuni dintre cele doua companii. „Am participat la procesul de privatizare la Petrom si Unipetrol (Cehia) dar, in aprilie, ne-am decis sa nu depunem oferte angajante pentru nici una dintre cele doua companii, din cauza formulei nesatisfacatoare a tranzactiilor“, a adaugat Zsolt Hernadi. In ceea ce priveste oferta Occidental Petroleum, reprezentantii companiei americane au declarat ca sunt interesati doar de activele de rafinare si exploatare, ceea ce nu este conform strategiei de privatizare. Prin aceasta strategie, aprobata de autoritatile de la Bucuresti, s-a stabilit vanzarea directa a 33% dintre actiuni, operatiune insotita de majorare de capital, prin care cumparatorul ajunge la o participatie de 51%. Ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu, a subliniat, la momentul prezentarii companiilor care au inaintat oferte finale, ca metoda de privatizare nu va fi schimbata. „Ofertele care nu se incadreaza in cerintele stipulate in caietul de sarcini nu pot fi selectate pentru continuarea negocierilor“, a afirmat Popescu.
Sursa: Cotidianul, 17 mai 2004. -
IFC acorda Bancii Transilvania 20 milioane euro pentru credite ipotecare
Adevarul TLV
___
Banca Transilvania (BT) va semna cu International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii a Bancii Mondiale, un acord pentru o linie de finantare in valoare de 20 milioane euro, destinata acordarii de credite ipotecare, a declarat directorul general al bancii, Robert Rekkers. 'Acordul va fi semnat pana la sfarsitul lunii mai sau cel mai tarziu inceputul lui iunie. In continuare exista cerere pentru acest tip de credite si, in cel mult doua luni de zile, am fi epuizat fondurile primite de la BERD pentru sustinerea imprumuturilor ipotecare', a afirmat Rekkers. Institutia de credit romaneasca a incheiat, in a doua parte a lunii decembrie 2003, un acord similar cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in valoare de 10 milioane euro. Principalul actionar semnificativ al BT este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), care controleaza 15% din capitalul bancii. La sfarsitul lunii aprilie, BERD si-a anuntat intentia de a participa, in luna iunie, la majorarea de capital a BT, alocand circa 1,3 milioane de euro pentru a-si mentine participatia la un nivel de 15% din totalul actiunilor.
Sursa: Adevarul, 17 mai 2004.'
14.05.2004
-
Petromidia - tinicheaua financiara inca trage in jos profitul operational
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Rompetrol Rafinare (Petromidia), cea mai importanta divizie a grupului Rompetrol a incheiat primul trimestru cu o pierdere de 254 miliarde de lei (7,7 milioane de dolari) de aproape trei ori mai mare fata de pierderea inregistrata in perioada similara a anului trecut, cand compania inregistra un rezultat negativ de 81 miliarde de lei (2,5 milioane de dolari).Pierderea este cauzata in special de activitatea financiara a companiei. Din punct de vedere operational, Petromidia a inregistrat un reviriment usor comparativ cu anul trecut, obtinand un profit de 22,5 miliarde de lei (0,7 milioane de dolari), fata de o pierdere de 53,5 miliarde de lei (1,6 milioane de dolari) in primul trimestru al anului trecut.
Profitul operational inainte de amortizare (EBITDA) s-a ridicat la 380 miliarde de lei (11,5 milioane de dolari), cu un milion de dolari peste prevederile din bugetul companiei pe primele trei luni. Cifra de afaceri a Petromidia a fost insa sub nivelul celei din bugetul de venituri si cheltuieli, ridicandu-se la 9.422 miliarde de lei (285,5 milioane de dolari), fata de 345,8 milioane de dolari cat prevedea bugetul pentru aceasta perioada. Comparativ cu anul anterior, vanzarile companiei au tinut pasul cu inflatia inregistrand o crestere de 12,6% in lei. Bugetul companiei prevede ca rafinaria sa treca pe profit din aceasta luna, urmand sa incheie intregul an cu un profit de 3 milioane de dolari.Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, nu a putut fi contactat pentru a comenta rezultatele financiare ale primului trimestru.Petromidia inregistreaza o marja redusa a profitului din activitatea de rafinare din cauza preturilor reduse ale produselor petroliere de pe piata. Lucrurile s-ar putea schimba insa odata cu privatizarea companiei petroliere de stat, Petrom, care va duce la liberalizarea pietei produselor petroliere.
Potrivit oficialilor grupului, prioritare pentru acest an raman la Petromidia proiectele de modernizare, consolidarea afacerii si cele pentru protectia mediului. Aceste planuri urmaresc, in principal, ameliorarea calitatii produselor conform cerintelor europene la zi, cresterea capacitatii de utilizare a rafinariei de la 3,5 milioane la 4 milioane tone de titei anual si scaderea costurilor de productie de la 22 dolari la 18 dolari pe tona. Valoarea investitiilor din acest an va fi de aproximativ 100 milioane de dolari, care vor fi axate in special pentru dezvoltarea activitatilor industriale de pe platforma Midia Navodari. In primul trimestru la Petromidia mai lucrau 1.500 de salariati, fata de 2.100 cu un an in urma.
Petromidia a incheiat anul trecut cu o pierdere de 10.888 miliarde de lei conform standandardelor romanesti de contabilitate (RAS), dar un profit net de 2.655 miliarde de lei pe standardele internationale de contabiliate (IAS). Diferenta dintre RAS si IAS s-a datorat modului diferit de inregistrare a obligatiunuilor convertibile in actiuni in care au fost transformate datoriile istorice ale rafinariei. Pe primul trimestru al anulului diferentele dintre RAS si IAS sunt mai reduse, contabilitatea IAS indicand o pierdere mai mica cu un milion de dolari fata de cea de pe RAS.
Actiunile Petromidia au intrat la tranzactionare la Bursa de Valori la mijlocul lunii trecute, unde au inregistrat tranzactii in care s-au transferat peste 20% din actiuni. Rompetrol Bucuresti, o alta companie a grupului Rompetrol a vandut pachete de actiuni Petromidia reprezentand aproximativ 8% din capitalul companiei, ajungand sa mai detina circa 11% din Petromidia, iar SIF Transilvania a vandut pachete reprezentand aproximativ 2% din capital, detinerea scazand pana la 7,5%. Cel mai important actionar al companiei este Rompetrol Group NV, care controleaza 64% din actiuni. Rompetrol Group este controlata in proportie de 74,9% de omul de afaceri roman Dinu Patriciu, impreuna cu Philip Stephenson, restul actiunilor fiind detinut de grupul austriac OMV. Austriecii de la OMV sunt cotati in prezent ca favoriti in cursa pentru castigarea contractului de privatizare a Petrom.
Actiunile Rompetrol Rafinare au urcat la Bursa de la un minim de 116 lei/actiune inregistrat in prima zi de tranzactionare pana la 740 lei/actiune. Ultimele tranzactii cu actiunile companiei s-au realizat pe o tendinta usor descerndenta. Ultima operatiune de ieri s-a realizat la 668 lei/actiune. Capitalizarea bursiera a companiei este de 352 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 14 mai 2004.
-
Grupul Landini va prelua societatea Tractorul UTB S.A., dar nu si datoriile
Romania libera
___
Ieri, reprezentantul grupului 'Landini' a anuntat ca semnarea contractului de cumparare a societatii 'Tractorul UTBv' SA se afla pe 'ultimul metru daca nu pe o jumatate de metru' si afacerea poate fi considerata ca incheiata. Insa dl Mauro Frola ne-a declarat ca nu se vor prelua si datoriile catre bugetul de stat, doar datoriile catre furnizori, banci si salariile compensatorii pentru cei disponibilizati. La aceasta conferinta de presa a fost prezent si Matei Bratianu care, in calitate de lider sindical, a declarat ca 'daca negocierile nu vor urma un curs firesc pana la semnarea contractului vom trece la proteste'. La randul sau, liderul de sindicat al Uniunii Sindicale 'Tractorul', dl Gh. Apostu, a declarat ca 's-a saturat sa fie acuzat de catre salariati ca este mincinos'. 'Landini' este la negocieri si contractul va fi semnat. Despre acest lucru in ziarul de maine vom prezenta un interviu in exclusivitate cu Mauro Frola, cel care a negociat contractul in numele grupului 'Landini'.
Sursa: Romania libera, 14 mai 2004.' -
Datoriile societatilor de stat monitorizate vor fi inghetate
Adevarul EPT IARV OLT RORX SNP TEL TGN
___
De vreo luna, oficiali guvernamentali au lansat pe piata informatia cum ca Ministerul Finantelor 'cloceste' o ordonanta -minune care va determina o diminuare cu 0,5% din PIB a arieratelor din economie. In pofida tuturor incercarilor de a afla care vor fi principalele masuri care vor fi cuprinse in ordonanta, demnitarii din Finante au dat dovada de o totala secretomanie. In fine, ministrul Finantelor s-a hotarat sa dezvaluie ieri, la Bruxelles, cum se va lupta cu arieratele. Numai ca, surpriza, Mihai Tanasescu a prezentat o reteta expirata, cunoscuta inca de vara trecuta, cand Finantele au elaborat un proiect de ordonanta privind inghetarea datoriilor bugetare a unor societati pana la sfarsitul anului 2006 si stergerea lor dupa aceasta data, cu conditia ca acestea sa-si plateasca la zi obligatiile bugetare curente.
Cu toate ca ziarul Adevarul publicase la vremea respectiva proiectul de ordonanta, insusi ministrul Finantelor a negat cu vehementa ca s-ar fi avut in vedere o astfel de 'amnistie' fiscala. Numai ca astazi Guvernul va discuta exact proiectul de ordonanta conceput vara trecuta, putin actualizat si care a fost anuntat ieri ca o mare noutate de catre Mihai Tanasescu, citat de Mediafax.
Potrivit proiectului de act normativ, datoriile bugetare acumulate de societatile de stat monitorizate vor fi inghetate pana la 31 decembrie 2006, iar dobanzile si penalitatile aferente vor fi anulate. In cazul in care societatile respective isi vor plati datoriile curente, la 1 ianuarie 2007, arieratele inghetate vor fi anulate definitiv. Insa, in cazul in care companiile in cauza nu vor face acest lucru, atunci datoriile inghetate vor fi reactivate si incluse in bilantul contabil, cu tot cu penalitatile aferente. Bineinteles ca, din textul ordonantei, nu lipseste nici celebra prevedere privind 'sanctiunile drastice' pentru managerii companiilor care nu respecta termenele de plata ale datoriilor curente. O noutate apare totusi in textul ordonantei: pentru mai multe unitati din sistemul de distributie a energiei electrice care urmeaza a fi privatizate, bugetul de stat va face o infuzie de capital de aproximativ 2.000 miliarde lei, iar pentru distributiile de gaze infuzia va fi de vreo 6.000 miliarde lei.
Aceste 'infuzii' sunt fonduri destinate achitarii de catre datornicii de pe lista a sumelor restante catre furnizori. Ministrul Finantelor a apreciat ca actul normativ si planurile de restructurare pentru fiecare companie monitorizata vor intari disciplina financiara si vor conduce, pana la sfarsitul lunii iunie, la reducerea cu 13.000 miliarde lei (aproximativ 0,5% din PIB) a arieratelor din economie. Probabil ca nici nu este greu, daca de la buget se aloca 8.000 de miliarde lei si sume importante reprezentand penalitati si majorari vor fi sterse, ca Finantele sa isi atinga obiectivul.
Cat despre sanctiunile pentru managerii intreprinderilor monitorizate (asa cum se convenise de vreo doi ani cu FMI) s-a vazut cat au fost de 'eficiente'... Reamintim ca pe lista reactualizata a celor 72 de companii monitorizate se afla Electroputere Craiova, Aversa Bucuresti, Rulmentul Brasov, Griro Bucuresti, Oltchim Rm. Valcea, Rodipet, Turnu SA, CSR Resita, AI Otopeni, Posta Romana, Transelectrica, Termoelectrica, Petrom, Transgaz Medias, Distrigaz Sud si Nord, Romgaz Medias, Romarm, IAR Brasov, CFR Marfa, CFR Calatori, Metrorex, CN Drumuri si Autostrazi, RN a Padurilor, Hidroelectrica, Electrica, CNLO, CNH Petrosani, SNC Ploiesti, Romaero, CFR SA, Tarom, Romania-Film, Apele Romane.
Sursa: Adevarul, 14 mai 2004.'
13.05.2004
-
Rafinaria Petrotel-LukOil va fi repornita la sfarsitul lunii
Romania libera
___
Pana la sfarsitul acestei saptamani, compania Litasco va livra primele cantitati de titei necesare repornirii rafinariei Petrotel-LukOil, operatiune prevazuta pentru sfarsitul acestei luni. Capacitatea totala de rafinare va fi de 2,5 milioane tone, fata de cele 3,5 milioane de tone in momentul opririi. Potrivit conducerii Petrotel, carburantii produsi aici nu vor fi destinati doar pietei interne, o cantitate insemnata urmand sa ajunga pe pietele din Republica Moldova si Ungaria. Grupul petrolier rus LukOil mai detine in Romania, pe langa rafinaria din Ploiesti, pe care a achizitionat-o in 1998, si o retea de distributie formata in prezent din 230 de benzinarii.
Sursa: Romania libera, 13 mai 2004.
Pagina