24.08.2005
-
Bancile mari nu vor reduce dobanzile la depozite, afirma Isarescu
Romania libera
___
Politica de sterilizare partiala a excedentului de lichiditate va aduce la depozitele in lei unele scaderi de dobanzi, dar nu si la bancile cu expunere in economia reala, spre care se vor muta majoritatea economisirilor, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. 'Unele banci vor avea in vedere scaderea dobanzilor pentru depuneri. Exista acest risc, dar mizez pe bancile serioase, cu gandire strategica si implicate in economie, care au grija de clientii lor si pe partea de creditare, si la depozite, cum ar fi BCR. Economisirile se vor transfera usor de la bancile fara retea la cele care au urmarit sa-si construiasca un canal de plasare a disponibilitatilor in lei', a explicat guvernatorul BNR.
In opinia lui Isarescu, bancile nu trebuie sa se uite numai la Trezorerie, intrucat adevarata activitate bancara are mai multe ramuri. El crede ca a venit momentul in care bancile sunt nevoite sa ia in serios ce inseamna activitatea de banking si sa actioneze in directia dezvoltarii bazei de clienti si a afacerilor. 'Probabil vom asista la o migrare a economisirilor la bancile cu retea. Este un fenomen corect pentru ca bancile mai mici, cu deschidere in afara, au acces la fonduri externe, in timp ce bancile autohtone trebuie sa-si protejeze resursele', a adaugat oficialul bancii centrale.
Declaratia survine in contextul in care banca centrala a modificat strategia de sterilizare, prin limitarea sumelor atrase la numai o parte din excedentul de lichiditate. Noua abordare se suprapune cumpararilor de valuta efectuate de BNR in piata interbancara, care au injectat in sistem echivalentul a aproape un miliard de euro.
Sursa: Romania Libera, 24 august 2005.' -
Noua subventie de 100 de miliarde pentru Tractorul - aproape epuizata
Gandul
___
Noua subventie de 100 miliarde lei vechi acordata recent de Guvern uzinei Tractorul Brasov, sub pretextul sprijinirii producatorilor agricoli, este in pragul epuizarii. Pana ieri, societatea inregistrase peste 250 de cumparatori si se pregatea sa inchida lista, dat fiind ca – dupa cum ne-a declarat directorul general Titu Serban – amintita subventie va „acoperi” fabricarea a doar circa 300 de tractoare.
Dintre cei inscrisi pana acum, aproape 100 achitasera deja si partea lor de 55% din pretul tractoarelor - restul de 45% fiind suportat de stat, sub forma subventionarii - comenzile fiind pentru tractoare de 45 si 68 de cai putere, cu dubla tractiune si cabina, care costa 15.700 euro, respectiv 19.550 euro, cu tot cu TVA. Ceea ce inseamna ca uzina va incasa de la Ministerul Agriculturii o subventie de 6.965 euro pentru un tractor de 45 CP si de 7.897 euro pentru unul de 68 CP. Pana cand banii vor incepe sa-i intre in conturi, Tractorul mai are insa de primit de la ministerul lui Gheorghe Flutur aproape 50 de miliarde de lei vechi din prima „tura” de subventii din acest an, de circa 170 de miliarde, acordata de Executiv in primavara.
Din aceasta suma, 19 miliarde lei sunt restante pentru tractoarele aflate deja in posesia beneficiarilor, iar restul – subventia pentru ultimele 80 de tractoare ce mai trebuie livrate, lucru ce se va intampla pana la mijlocul lunii viitoare, dupa cum ne-a asigurat directorul Serban. Acesta a motivat intarzierea de aproape o jumatate de an la onorarea comenzilor in cauza prin lipsa anvelopelor - fabricate de Danubiana Bucuresti, care si-a reluat productia abia acum cateva saptamani – si a cabinelor, in locul carora societatea Tabcon din Intorsura Buzaului „furnizeaza”, de luni de zile, doar… promisiuni. Livrarea celor 80 de tractoare „intarziate” si fabricarea celor 300 de noi tractoare subventionate vor incepe de lunea viitoare, cand cei 3.300 de salariati de la Tractorul se vor intoarce din concediu.
Sursa: Gandul, 24 august 2005. -
Portul Constanta, blocat de greva sindicalistilor Chimpex
Curierul National
___
Activitatea de incarcare-descarcare a navelor in Portul Constanta este aproape blocata, din cauza grevei generale declansate in urma cu aproape o saptamana de salariatii SC Chimpex, carora li s-au alaturat, ieri, si alte sindicate de pe platforma portuara, ce au intrerupt lucrul pentru cateva ore.
Liderul sindicatului societatii, Florin Coman, a declarat ca, in semn de solidaritate cu angajatii Chimpex, alte sase sindicate de pe platforma portuara au oprit, marti dimineata, lucrul timp de doua ore. In urma cu o zi, administratia societatii a depus la Tribunalul Constanta o contestatie cu privire la legalitatea grevei, primul termen de judecata fiind la sfarsitul acestei saptamani. Salariatii solicita o majorare a salariului cu 5% si acordarea unor plati compensatorii in cazul unor disponibilizari majore colective. De partea cealalta, reprezentantii administratiei sustin ca nu pot acorda cresterile salariale solicitate pentru ca, in ultimul an, firma a inregistrat pierderi de sute de miliarde de lei.
Liderul sindicalistilor din cadrul societatii, Florin Coman, afirma ca, in cazul in care nu vor fi solutionate revendicarile celor peste 700 de angajati intrati in greva la jumatatea saptamanii trecute, activitatea in Portul Constanta ar putea fi paralizata total.
Potrivit lui Florin Coman, de la venirea patronilor turci la Chimpex, activitatea firmei merge tot mai rau. Cei mai multi angajati sunt platiti cu 75 la suta din salariu sau trimisi in somaj tehnic. 'Contractul colectiv de munca ar fi trebuit incheiat in urma cu aproape trei luni, insa administratia ne tot amana', a precizat liderul sindical.
Sursa: Curierul National, 24 august 2005.'
23.08.2005
-
Zimtub, afaceri cu 84% mai mari la sase luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Zimtub Zimnicea, singurul producator roman de tevi care nu a fost achizitionat inca de un investitor strategic, a incheiat primele sase luni cu o cifra de afaceri de 6,25 milioane de euro (22,9 milioane de lei), cu 84% mai mare fata de perioada similara a anului trecut, situandu-se insa cu 15% sub estimarile eferente bugetului de venituri si cheltuieli. Profitul s-a ridicat la 105.000 de euro, fata de un nivel nesemnificativ, in prima parte a anului trecut. Reprezentantii companiei nu au fost disponibili pentru comentarii.
Zimtub Zimnicea, unul dintre cei mai importanti producatori romani de tevi din otel sudate, are avantajul unui port la Dunare, care ar putea oferi companiei legaturi directe cu UE, cat si livrare catre celelalte continente prin portul maritim Constanta. Cu toate acestea, surse din cadrul companiei au declarat ca societatea pune acum accent pe piata interna, in conditiile unor costuri semnificative cu transportul la export. Desi preturile la teava au inregistrat cresteri fata de anul trecut, majorarea pretului la otel a fost insemnata, pe fondul unei cereri in crestere din partea Chinei. Zimtub are de asemenea in vedere largirea gamei de produse cu tevi rectangulare, aceleasi surse din cadrul companiei estimand investitiile pe acest segment la un milion de euro.
Pentru acest an, Zimtub si-a bugetat un profit brut de circa 164.000 de euro, de patru ori mai redus decat cel inregistrat la finele lui 2004. Compania urmareste realizarea unor venituri totale de 16,4 milioane de euro (60,1 milioane de lei), iar investitiile programate pentru acest an depasesc un milion de euro (3,76 milioane de lei).
In prezent, Zimtub nu are un actionar majoritar, cel mai mare pachet de actiuni fiind detinut de directorul companiei, Stelian Dragomir, care controleaza circa 25,4% din societate. Un alt actionar important este SIF Oltenia, care detine 24,8% din actiuni. Titlurile Zimtub sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste actiuni derulandu-se la pretul de 2,97 lei/actiune. La acest curs, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 3,24 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 august 2005.
-
Rulmentul SA, la un pas de lichidare
Curierul National
___
Nici un investitor nu se arata interesat de cumpararea uzinei Rulmentul SA, chiar daca pana la expirarea termenului de depunere a ofertelor au mai ramas doar cateva zile. In cazul in care fabrica nu va avea un nou proprietar, poate ajunge chiar la lichidare. Liderul de sindicat al uzinei, Gabriel Dachim, a declarat ca desi erau zeci de oferte pentru preluarea uzinei, nimeni nu s-a inscris la Camera de date. 'Au fost cumparate doua caiete de sarcini, dar firmele nu au facut si rezervare la Camera de date, ceea ce arata ca nu sunt foarte interesate de uzina', a spus liderul de sindicat.
Sursa: Curierul National, 23 august 2005.' -
Strainii au cumparat mai multe actiuni si au vandut mai multe obligatiuni
Adevarul
___
Potrivit datelor centralizate la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), investitiile straine realizate prin intermediul pietei de capital au insumat in 6 luni 747,6 milioane lei noi, echivalentul aproximativ a 2,6 miliarde euro. In aceeasi perioada, au fost cumparate 1,264 miliarde de actiuni si 1,038 miliarde de actiuni au fost vandute. In schimb, volumul de obligatiuni cumparate din piata (in total, 39,4 milioane) a fost mai mic decat al celor vandute - 57,6 milioane. Aceste statistici, din care reiese ca s-au cumparat mai multe actiuni decat cele vandute si ca, in acelasi timp, investitorii au vandut mai multe obligatiuni decat au cumparat, indica, in opinia analistilor pietei de capital, 'prezenta si activitatea din ce in ce mai intensa a speculatorilor'. Acestia au mizat pe castigurile 'de conjunctura, dar substantiale' oferite de plasamentele in actiuni, 'folosind banii obtinuti din vanzarea obligatiunilor - titluri cu risc scazut, dar si mai putin profitabile', conchid analistii.
Sursa: Adevarul, 23 august 2005.'
22.08.2005
-
Petrolexportimport, castig mai mare la afaceri mai mici
ZF RO - FONDURI MUTUALE PEI
___
Casa de comert de produse petroliere Petrolexportimport Bucuresti a inregistrat in primul semestru al anului o crestere de peste 10 ori a profitului net, care a atins 3,6 milioane de euro (13,3 milioane de lei), in pofida faptului ca vanzarile companiei au suferit o scadere considerabila fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Petrolexportimport a realizat in prima jumatate o cifra de afaceri de 9,5 milioane de euro (34,9 milioane de lei), cu 58,8% mai redusa comparativ cu vanzarile din primele sase luni ale anului precedent. Reprezentantii companiei nu au putut fi contactati in cursul zilei de ieri pentru a oferi comentarii suplimentare pe marginea acestor rezultate. Cresterea de profit raportata de Petrolexportimport a fost obtinuta in conditiile in care compania a reusit sa-si reduca substantial cheltuielile din exploatare, care s-au cifrat la 9,1 milioane de euro (33,7 milioane de lei), fata de cheltuielile similare de 22,6 milioane de euro (91,9 milioane de lei) din perioada ianuarie - iunie a lui 2004.
Casa de comert a reusit sa recupereze astfel pierderea de aproape 140.000 de euro din primul trimestru. Petrolexportimport intrase pe pierdere in primele trei luni ale anului, dupa ce anul trecut compania obtinuse un profit net de 0,62 milioane de euro, in scadere cu 61% fata de rezultatul din 2004, dar peste asteptarile initiale ale companiei.
In 2004, compania reusise in schimb sa realizeze o cifra de afaceri in crestere cu 9% fata de vanzarile din 2003. Anul trecut, vanzarile societatii s-au cifrat la 42,3 milioane de euro. In primele trei luni din acest an, Petrolexportimport a realizat o cifra de afaceri de 3 milioane de euro, cu peste 65% mai redusa fata de aceeasi perioada a anului trecut.
La inceputul anului, Petrolexportimport si-a bugetat obtinerea unui profit de 0,5 milioane de euro (1,8 milioane de lei), in scadere cu circa 4% fata de anul trecut, la un nivel al veniturilor totale de circa 41 de milioane de euro (151,1 milioane de lei), in scadere cu 14% fata de veniturile din 2004.
Compania avea cu ani in urma un monopol asupra importului si exportului de produse petroliere de pe piata romaneasca, insa in ultimii ani s-a reorientat catre comertul de pe piata interna, fara sa mai faca operatiuni de export - import. In prezent, cea mai mare pondere in cifra de afaceri a companiei este detinuta de afacerile cu motorina, principalii clienti fiind companii de distributie a produselor petroliere. Societatea este totodata si cel mai important furnizor de aditivi pentru produse petroliere din Romania.
Petrolexportimport s-a infiintat in 1948, avand ca obiect principal de activitate exportul petrolului si al tuturor derivatelor petroliere. Din 1991, firma s-a transformat in societate pe actiuni, fiind principalul operator de trading (comert) pentru sistemul de rafinare romanesc. Din 2000, societatea s-a privatizat, in prezent actionarul majoritar al Petrolexportimport fiind Laird Resources Ltd., cu o participatie de 76,7%. Actiunile Petrolexportimport sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 132 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de circa 15 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 august 2005.
-
CNVM a aprobat listarea obligatiunilor Rompetrol
Curierul National RRC
___
Obligatiunile emise de Rompetrol Rafinare pentru transformarea obligatiilor bugetare ale companiei existente la data de 30 septembrie 2003 vor fi tranzactionare la Bursa de Valori Bucuresti, in termen de cinci zile de la data inregistrarii titlurilor la Comisia Nationala a Valorilor Mobliare (CNVM). Aceasta prevedere este continuta in regulamentul CNVM privind inregistrarea si admiterea la tranzactionare a obligatiunilor emise in temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului 118/2003 privind masuri pentru reglementarea unor obligatii bugetare ale Rompetrol Rafinare Constanta. Regulamentul a fost aprobat de CNVM in data de 11 august si va intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial.
Ordonanta 118/2003 a fost emisa de Guvern in octombrie 2003 si a stabilit stingerea datoriei istorice la buget a rafinariei Petromidia, in valoare de 603 milioane de dolari, inclusiv dobanzi si penalitati, prin emiterea de obligatiuni cu maturitate de sapte ani.
Potrivit ordonantei, obligatiunile sunt nominative, dematerializate, transferabile, cu o valoare nominala de 25 euro, iar dobanda este egala cu rata EURIBOR pentru 12 luni, plus 1,5 la suta pe an.
Grupul Rompetrol a achitat, in luna septembrie a anului trecut, prima rata a dobanzii, in valoare de 918 miliarde de lei.
Compania va plati anual aproximativ 25 milioane de dolari pana in anul 2010. Rompetrol va putea opta pentru rascumpararea obligatiunilor inainte de scadenta, caz in care va plati dobanda acumulata pana la data rascumpararii. La optiunea emitentului, obligatiunile nerascumparate sunt convertibile la data scadentei, in actiuni ordinare. In termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a hotararii de Guvern emisa in aplicarea ordonantei, Rompetrol va depune la CNVM prospectul, pentru aprobare.
Sursa: Curierul National, 22 august 2005. -
Petrom ii lasa pe francizori sa aduca profit OMV
Cotidianul SNP
___
O benzinarie Petrom este de doua ori mai putin profitabila decit una OMV. Pentru ca Petrom isi opereaza singura statiile, in timp ce OMV i-a lasat pe altii s-o faca. In curind, si compania romaneasca va proceda la fel.
Decizia companiei Petrom de a oferi unor administratori privati operarea mai multor benzinarii, in sistem de franciza, este un prim pas in cresterea eficientei companiei, potrivit unui comentariu al publicatiei „Energy Business Review“.
Pe piata romaneasca, dominata initial de companii de stat care au frinat concurenta, dezvoltarea si profitabilitatea, majoritatea benzinariilor sint inca operate de companiile petroliere care le detin. In statele europene mai dezvoltate, este un lucru obisnuit ca retelele de benzinarii ale unei companii sa fie operate de alti administratori.
Revista da exemplul Austriei, unde 63% din totalul benzinariilor sint operate, in sistem de franciza, de altcineva decit de companiile petroliere care detin respectivele benzinarii. 29% sint independente si doar 8% dintre statii sint detinute si operate de aceeasi companie.
In Romania, ultimul procent ajunge la 96%, lucru care explica, potrivit comentariului, profitabilitatea mai slaba a companiilor romanesti.
'Din moment ce statiile din reteaua Petrom sint operate tot de Petrom, reteaua celor 690 de statii este ineficienta. Cantitatea medie de carburant vinduta de o statie Petrom intr-un an este de doar 4,7 milioane de litri. Comparativ, o benzinarie a OMV, grupul austriac care este actionarul majoritar la Petrom, vinde anual, in medie, 7,9 milioane de litri, deci statiile companiei austriece sint de aproape doua ori mai eficiente', se arata in comentariu.
'Printr-o implicare mai redusa in administrarea zilnica a statiilor se aloca mai mult timp si mai multe resurse pentru administrarea intregii retele, care va deveni mai profitabila', mai scriu cei de la 'Energy Business Review'.
Sursa: Cotidianul, 22 august 2005.' -
La Mecanica Ceahlau, vanzarile de utilaje agricole au scazut cu o treime
Adevarul MECF
___
Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau a realizat in primele sase luni o cifra de afaceri neta mai mica cu circa 34% fata de cea inregistrata in perioada similara a anului trecut, cand a fost consemnat un nivel de 25,3 milioane lei (253,1 miliarde de lei vechi), potrivit datelor firmei.
'Scaderea vanzarilor a avut loc pe fondul inundatiilor din acest an, dar si al mesajelor contradictorii si al inconsecventei Guvernului si Ministerului Agriculturii in ceea ce priveste acordarea sau neacordarea subventiilor pentru procurarea de masini si utilaje agricole de catre producatorii agricoli', apreciaza conducerea firmei in raportul transmis Bursei Electronice Rasdaq.
De asemenea, reducerea cifrei de afaceri a fost determinata si de preturile scazute la cereale si de neinterventia Guvernului pentru subventionarea diferentelor de costuri, afirma oficialii firmei.
Potrivit raportului companiei, veniturile totale s-au ridicat in perioada ianuarie-iunie la 20 milioane lei (207,7 miliarde de lei vechi), comparativ cu 25,9 milioane lei (259,3 miliarde lei vechi) in anul trecut, iar cheltuielile au insumat 17,1 milioane lei (171,2 miliarde lei), fiind mai mici cu circa 4,6 milioane lei fata de 2004.
Societatea din Piatra Neamt si-a majorat, in acest an, capitalul social cu peste 6 milioane lei, pana la 8,8 milioane lei, fondurile fiind alocate pentru investitii si finantarea productiei.
Firma livreaza semanatori (circa 60% din structura productiei), grape, pluguri, cultivatoare, dar si utilaje complexe atasate tractoarelor de mare putere, o mare parte a productiei fiind valorificata pe piata externa.
Sursa: Adevarul, 22 august 2005.'
Pagina