29.04.2004
-
International Leasing pregateste o noua emisiune de obligatiuni
Adevarul
___
Actionarii International Leasing vor decide, in cadrul adunarii generale extraordinare programate pentru data de 13 mai, lansarea celei de-a treia emisiuni de obligatiuni, in valoare maxima de 75% din capitalul societatii, cu o perioada de rambursare cuprinsa intre 3 si 5 ani. 'Finantarea pe piata de capital este din ce in ce mai importanta pentru o societate de leasing, in conditiile in care atragerea fondurilor din sistemul bancar a devenit mai complicata din cauza reglementarilor impuse', a declarat pentru Mediafax directorul general al societatii, Ioana Teodorescu. Ea a precizat ca, anterior lansarii emisiunii de obligatiuni, capitalul social va fi majorat, valoarea nefiind inca stabilita. In prezent, capitalul social al societatii este de 49,8 miliarde lei. 'Infuzia de capital are drept consecinta imediata cresterea credibilitatii si stabilitatii companiei pe piata financiar-bancara, ceea ce va permite o mai mare accesibilitate in atragerea de fonduri pentru finantarea contractelor de leasing', a afirmat oficialul companiei. Profitul net inregistrat anul trecut de International Leasing a fost de aproape 3,4 miliarde lei, de peste trei ori mai mare decat nivelul atins in anul 2002, de 1,05 miliarde de lei.
Sursa: Adevarul, 29 aprilie 2004.'
28.04.2004
-
Pentru piata de capital
TVR
___
Premierul Adrian Nastase a solicitat ministerelor implicate sa finalizeze proiectul de lege care va reglementa modul de functionare a pietei de capital, astfel incit documentul sa fie discutat in urmatoarea sedinta a Guvernului, se arata intr-un comunicat al Executivului transmis agentiei MEDIAFAX.
Premierul a condus, marti, reuniunea saptamanala a Comitetului executiv de integrare europeana, in care a fost analizat stadiul derularii negocierilor de aderare la UE.
Adoptarea legii consolidate a pietei de capital reprezinta una dintre conditiile pentru inchiderea capitolelor de negociere privind libera circulatie a serviciilor, libera circulatie a capitalurilor si Uniunea Economica si Monetara.
Termenul initial asumat de autoritati pentru adoptarea legii a fost sfirsitul anului 2003, dar a fost aminat pina in luna mai a acestui an. Potrivit calendarului stabilit cu Comisia Europeana, Guvernul trebuia sa aprobe proiectul de lege pina la sfirsitul lunii februarie.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a elaborat un proiect de lege, care a fost trimis spre analiza si Comisiei Europene, fara a primi insa observatii.
Institutia europeana a recomandat CNVM sa elaboreze intrebari punctuale acolo unde exista neclaritati, intrucit programul departamentului de specialitate este foarte incarcat. In raspunsul CE se arata ca activitatea specialistilor pe piata de capital se concetreaza, in prezent, pe problemele din cele zece state aflate in primul val de aderare.
Sursa: TVR, 27 aprilie 2004. -
AVAB preia APAPS si trece in subordinea Cancelariei premierului
Romania libera
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) va trece, incepand de la 1 mai 2004, in subordinea directa a premierului Adrian Nastase, prin intermediul Cancelariei, dupa ce va prelua, prin comasare, atributiile in materie de privatizare ale actualei Autoritati pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), institutie transferata 'cu arme si bagaje' sub aceeasi umbrela, dupa ce au functionat ca institutii bazate pe principiul autofinantarii, dar care transferau toate sursele obtinute din recuperare si privatizare catre bugetul de stat. AVAB se afla la ora actuala in grafic cu recuperarile in domeniul creantelor 'sanitare' si va trebui sa predea, pana la data de 15 mai 2004, un raport catre Ministerul Finantelor Publice cu privire la situatia financiar-contabila a societatilor pe care le mai are in portofoliu. Pana la acest moment, AVAB a recuperat peste 1.140 miliarde lei pe primele patru luni din 2004, din care peste 1.092 miliarde lei 'reprezinta varsaminte la bugetul de stat'. Volumul total al sumelor recuperate la bugetul de stat de AVAB pana acum depaseste 12.655 miliarde lei (aproximativ 442,5 milioane dolari), mai mult decat dublul sumelor recuperate in perioada similara a anului 2003 (500 miliarde lei) si o medie anuala de 2.531 miliarde lei (circa 88,5 milioane dolari). Surse din cadrul APAPS ne-au declarat ca noul sediul al institutiei va fi fostul Centru de afaceri 'Elvila', aflat in proprietatea RAAPPS/AVAB, fara a preciza sumele obtinute din privatizare pe primele patru luni din acest an.
Sursa: Romania libera, 28 aprilie 2004.' -
Scadere drastica a profitului Petrom
Evenimentul Zilei SNP
___
Profitul net al Petrom a coborit de la 2.282 miliarde lei la 1.440 miliarde lei in 2003, a anuntat ieri conducerea companiei. Conform directorului companiei, Gheorghe Constantinescu, cifra de afaceri, veniturile totale si profitul Petrom au coborit, anul trecut, la valori inferioare celor raportate de companie pentru 2002.
Potrivit conducerii Petrom, rezultele inferioare sint urmarea, printre altele, a achitarii unor plati restante, provizioanelor si reviziilor lungi la cele doua rafinarii - Arpechim Pitesti si Petrobrazi
Sursa: Evenimentul zilei, 28 aprilie 2004.
27.04.2004
-
BERD participa la majorarea de capital a Bancii Transilvania cu 1,3 milioane de euro
Romania libera TLV
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va participa la majorarea de capital a Bancii Transilvania, din care detine un pachet de 15%, cu suma de 1,3 milioane de euro, pentru a-si putea mentine participatia la acelasi nivel. Majorarea de capital a bancii clujene se va efectua prin emiterea de noi actiuni, iar BERD va achizitiona 14,5 milioane titluri, la un pret de 3.500 lei/actiune.
BERD este o institutie financiara transnationala, infiintata in scopul sprijinirii dezvoltarii economiilor Europei Centrale si de Est. In aceasta calitate, BERD s-a implicat numai in acele proiecte pe care le-a considerat viabile. Institutia financiara europeana este singurul actionar care detine un pachet mai mare de 5% din Banca Transilvania.
Sursa: Romania libera, 27 aprilie 2004. -
Prin fuziunea cu PKN, cresc sansele MOL in cursa pentru privatizarea Petrom
Curierul National SNP
___
Integrarea in Uniunea Europeana va avea un impact semnificativ asupra sectorului energetic din tarile foste comuniste. Unele dintre ele incearca, deja, sa faca aliante in domeniul energetic, tocmai pentru a-si consolida pozitia pe o piata extinsa. Polonia si Ungaria au incheiat un memorandum de colaborare intre companiile petroliere PKN Orlen si MOL. Presa poloneza citeaza analisti economici care sustin ca marile companii de stat din sectorul energetic sunt 'presate' de integrarea in Uniunea Europeana, dar intrevad si un mare potential de crestere. Astfel, PKN intentioneaza sa isi mentina pozitia de jucator semnificativ pe piata Europei Centrale, ajutat si de memorandumul semnat cu MOL (care a preluat, deja, controlul unor mari societati petroliere din Croatia si Slovacia).
PKN intentioneaza, chiar, sa creeze un imperiu petrolier de la zona Baltica pana la Adriatica. Potrivit unui raport al Citigroup Smith Barney, preluat de Warsaw Business Journal, PKN se bazeaza pe fuziunea cu MOL. Conducerile PKN si Nafta Polska s-au intalnit pentru a discuta schimbul de actiuni, ca prim pas spre fuziunea dintre Orlen si MOL. Asa se face ca unii analisti sustin ca actuala conjunctura ar crea un avantaj pentru MOL in procesul de preluare a Petrom. In cursa pentru privatizarea Petrom au depus oferte OMV Austria, MOL Ungaria si Occidental Petroleum Statele Unite. Statul isi va mentine, timp de patru ani dupa finalizarea procesului de privatizare, dreptul de veto asupra unor decizii fundamentale care vizeaza functionarea companiei. Investitorul nu va putea instraina activele importante ale companiei (sonde, rafinarii, statii de distributie a carburantilor etc).
MOL a propus guvernului incheierea unui parteneriat strategic, prin care ar urma sa faca schimb de actiuni cu SNP, ca alternativa la privatizarea Petrom prin vanzare de actiuni si majorare de capital. Incheierea acestui parteneriat este 'obiectivul principal' al grupului privind privatizarea Petrom. Un eventual acord ar trebui sa vizeze finantarea investitiilor SNP, o reciprocitate a proprietatii si integrarea celor doua companii. Un astfel de parteneriat ar crea 'cea mai mare grupare integrata in domeniul petrolului si gazelor naturale din Europa Centrala si Rasariteana'-SNP- MOL - Slovnaft (Slovacia) -INA (Croatia).
Cifra de afaceri neta a SNP a scazut de la 72.721 miliarde de lei la 71.345 miliarde de lei, in timp ce veniturile totale ale companiei s-au situat la 76.022 miliarde de lei, fata de 78.510 miliarde de lei in 2002. Profitul net a coborat de la 2.282 miliarde de lei la 1.440 miliarde de lei.
Sursa: Curierul national, 27 aprilie 2004.' -
CEC trebuie privatizata cat mai repede posibil
Adevarul
___
CEC ar trebui privatizata cat mai repede pentru ca altfel risca sa piarda cota de piata, a declarat pentru Adevarul Mihai Bogza, viceguvernatorul Bancii Nationale. El a argumentat ca CEC risca sa ramana in urma celorlalte banci deoarece actul normativ privind privatizarea acestei banci ii interzice sa efectueze investitii majore pana la aprobarea strategiei de privatizare (preconizata pentru 2005). 'Celelalte banci fac investitii masive in batalia pentru noi cote de piata. Este logic ca CEC sa nu poata face investitii majore pana la momentul privatizarii pentru ca exista riscul ca acestea sa nu fie recunoscute din punct de vedere al pretului de potentialul cumparator. Dar, in aceste conditii, este absolut necesar ca privatizarea sa se faca in cel mai scurt timp posibil', a spus Bogza, fara a avansa nici un termen in acest sens. Executivul a aprobat la inceputul acestei luni o ordonanta de urgenta prin care a decis termenii si conditiile in care ar urma sa aiba loc privatizarea CEC. Vanzarea ultimei banci detinute integral de stat (cu exceptia Eximbank, care este destinata doar agentilor economici) a fost grabita la insistentele FMI, care a cerut autoritatilor sa stabileasca un calendar al privatizarii pana in aprilie 2004.
Sursa: Adevarul, 27 aprilie 2004.'
26.04.2004
-
Strategie pentru SIF-uri
___
Restructurarea portofoliului si scaderea numarului de societati la care detin participatii ramin printre principalale obiective strategice ale Societatilor de Investitii Financiare (SIF), care au prezentat, simbata, in fata actionarilor bilantul contabil pe 2003 si tintele financiare pentru acest an.
Restructurarea portofoliului a fost unul dintre punctele prezente in strategia societatilor de investitii si in planurile de anul trecut. Concomitent cu o reducere a numarului de participatii se pune problema unor noi investitii.
O reducere drastica a investitiilor este previzionata de SIF Muntenia, care urmareste sa diminueze la 200 numarul societatilor din portofoliu. ?n prezent societatea detine participatii la peste 300 de firme.
Presedintele societatii de administrate a SIF Muntenia, Teodor Mihaescu, a declarat pentru MEDIAFAX ca in acest an noile plasamente nu vor totaliza mai mult de cinci milioane de dolari, fata de aproximativ 15 milioane de dolari anul trecut. Masura este motivata de eventuala obligativitate de a rascumpara pachetele reziduale de actiuni distribuite in cadrul procesului de privatizare in masa.
Planul de afaceri pentru acest an prevede o consolidare a detinerilor profitabile, pentru a permite o implicare mai mare in managementul acestor firme. SIF Muntenia estimeaza o reducere a veniturilor cu 5-6%, dar dividendele se vor pastra la nivelul de 420 lei/actiune. ?ncasarile mai mici vor fi consemnate in sectorul fianciar bancar, situatie care va fi compensata prin scaderea nivelului cheltuielilor.
Investitiile SIF Muntenia se vor indrepta spre sectorul agricol, in special in domeniul prelucrarii si pe segmentul de turism. Mihaescu a precizat ca vor fi continuate lucrarile la Casa de Bucovina si Hanul Piratilor din Navodari, sumele alocate pentru fiecare obiectiv fiind de maximum un milion de dolari .
Lichidari de participatii sint prevazute si in strategia SIF Banat- Crisana, care vizeaza o reducere a portofoliului de la 570 la cel mult 500 de comopanii. Potrivit presedintelui societatii, Ioan Cuzman, investitiile vor fi de cel putin 300 de miliarde lei (8,8 milioane de dolari).
Plasamentele societatii din Arad vor fi directionate catre sectorul turistic si farmaceutic, dar o pondere importanta ar putea sa fie alocata si telecomunicatilor, unde SIF detine o participatie la Post Telecom. Cuzman crede ca oportunitati de afaceri exista si in agricultura, fara a da detalii privind intentiile SIF.
Actionarii au aprobat pentru 2004 un dividend brut de 480 de lei/actiune, in conditiile in care profitul brut va avansa intr-un ritm superior inflatiei si se va plasa la 417 miliarde lei. SIF Banat anticipeaza o majorare cu 6% a veniturilor. Totusi, administratorii au prevazut, ca in cazul celorlalte SIF-uri, o reducere a nivelului cheltuielilor.
Actiunile SIF Moldova ramin titlurile cu cel mai mare dividend dintre toate societatile de investitii financiare. Bugetul pentru acest an stabileste un dividend brut de 555 lei/actiune, in crestere cu 12,3%.
Presedintele societatii, Matei Alexandru, sustine ca anul 2004 poate fi mult mai bun fata de exercitiul precedent, avind in vedere ca SIF a iesit din restrictiile privind folosirea conturilor. Astfel, societatea va fi mult mai prezenta pe piata de capital.
Oficialul SIF sustine ca exista lichiditati in suma de 1.500 de miliarde lei (aproape 45 de milioane de dolari) care pot fi investite in orice moment daca apar oportunitati reale de afaceri. Alexandru se plinge insa de oferta restrinsa a pietei interne si restrictiile privind plasamentele in actiuni la societati nelistate. El sustine ca o buna parte din venituri pot fi asigurate inca din plasamentele pe piata monetara.
Potrivit presedintelui SIF Moldova, veniturile din acest an vor depasi cu 20% nivelul din 2003, facind abstractie de incasarile obtinute anul trecut prin vinzarea participatiei de la SIDEX.
SIF Moldova are un portofoliu de 371 de societati si a planificat o reducere pina la 200 de participatii, fara a fi stabilit un termen limita pentru incheierea procesului de restructurare.
Sursa: TVR, 26 aprilie 2004. -
APAPS acorda o noua transa de scutiri pentru noua societati
Gardianul
___
Un numar de noua societati din portofoliul Autoritatii pentru Privatizare (APAPS) vor beneficia de inlesniri sau scutiri de la plata datoriilor, potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta. Beneficiarii acestor dispozitii speciale pentru finalizarea privatizarii sunt FORTUS - Iasi, Tractorul UTB - Brasov, Hart - Miercurea Ciuc, Cost - Targoviste, Industria Sarmei - Campia Turzii, Tubinox - Bucuresti, Mefin - Sinaia, Chimcomplex Borzesti si Santierul Naval Constanta.
Datorii sterse la trei societati
In cazul FORTUS - Iasi vor fi convertite in actiuni ale APAPS datoriile acumulate la fondul de asigurari sociale de sanatate, cele aferente la asigurarile sociale, de somaj, contributiile angajatilor la asigurarile sociale de sanatate, impozitul aferent salariilor, dividendelor si celelalte impozite cu retinere la sursa, dar si dobanzile si penalitatile de intarziere pentru neplata la timp a acestor obligatii financiare.
Astfel, Tractorul UTB - Brasov nu va mai plati sumele imprumutate de la APAPS pentru restructurare, reorganizare si privatizare. Totodata, Hart nu va mai rambursa creditul de 6 miliarde lei acordat de Ministerul Finantelor pentru finantarea productiei de tractoare si nici majorarile, dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestei sume.
Privatizari consolidate prin stergerea creantelor
Societatile privatizate deja care au beneficiat de inlesniri la plata obligatiilor bugetare acordate prin ordin comun de APAPS si alti creditori bugetari nu vor mai achita dobanzile si penalitatile de intarziere pentru neplata la timp a CAS, TVA suspendata in vama, impozitele cu retinere la sursa, respectiv cele aferente obligatiilor bugetare cuprinse in actul normativ emis la privatizare. Pe de alta parte, unele societati privatizate beneficiaza de o serie de stergeri de datorii. Astfel, datoriile la buget acumulate de Cost - Targoviste de la inceputul anului 2002 pana la privatizare vor fi sterse, iar sumele neplatite la fondul de asigurari sociale de sanatate sunt convertite in actiuni. In mod asemanator sunt sterse si datoriile societatii Industria Sarmei catre APAPS provenite din credite acordate pentru plata utilitatilor, impozitelor, taxelor si altor contributii la buget acumulate de la inceputul anului 2003, respectiv dobanzile si penalitatile aferente acestor sume.
In cazul Tubinox vor fi convertite in actiuni datoriile la furnizorii de utilitati acumulate pana la sfarsitul lunii noiembrie 2002, iar restul datoriilor catre acestia vor fi esalonate. Alte prevederi ale ordonantei mentionate sterg sumele aferente dividendelor pe care Mefin Sinaia ar fi trebuit sa la plateasca Autoritatii, respectiv preluarea de catre aceasta institutie, de la Ministerul Finantelor, a creantelor neplatite de Chimcomplex Borzesti unor banci.
Actiuni judiciare suspendate
Pentru ca Executivul sa-si poata indeplini angajamentele asumate in fata Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale instituie o serie de masuri aplicabile unui numar de 17 societati. Astfel, in cazul Colorom - Codlea, Republica - Bucuresti, Cug - Cluj-Napoca, Turnu - Turnu Magurele, BRAFOR - Brasov, Ampelum - Zlatna, Autotransport - Brasov, IAIFO - Zalau, Energoreparatii -Bucuresti, CMB - Bocsa, UTEPS - Alba Iulia, Rocar, CMB - Bocsa, Utepers - Alba Iulia,Foraj Sonde - Carbunesti, Seredile - Galati, Flacara - Buzau, Sincar - Braila, Verachim - Giurgiu, actul normativ prevede suspendarea tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare, respectiv a procedurilor de executare silita care au fost incepute pana la finalizarea procedurilor de dizolvare si lichidare voluntara reglementate de legislatia in vigoare.
Nu in ultimul rand, la solicitarea investitorilor, pot beneficia de facilitati in vederea privatizarii si alte societati, potrivit unui articol al proiectului de Ordonanta.
Sursa: Gardianul, 26 aprilie 2004. -
Mihai Fercala - reinscaunat sambata presedinte al SIF Transilvania
Adevarul SIF3
___
Intre timp, vineri, Tribunalul Brasov a respins cererea unuia dintre actionari, Dan Paul, de suspendare a AGA
Rasturnare spectaculoasa de situatie, la finele saptamanii, la SIF Transilvania: invalidat joi seara printr-o decizie a CNVM, presedintele Mihai Fercala a fost reinscaunat in functie, dupa nici 48 de ore, la AGA desfasurata sambata! La inceperea lucrarilor, Fercala a atacat dur, in fata actionarilor prezenti, decizia prin care CNVM il invalidase din functia de membru al Consiliului de Administratie al SIF Transilvania - si, implicit, din cea de presedinte al SIF-ului - 'luata pe furis, joi noaptea, doar de presedinta CNVM-ului, d-na Anghelache, impreuna cu inca un comisar, in urma unor presiuni teribile, dupa cate am aflat'. Despre ce presiuni e vorba, Fercala nu a spus, dar in culisele AGA se soptea 'Palatul Victoria'. 'CNVM-ul nu poate destitui un membru al unui CA ales de actionari, o asemenea decizie hilara e absolut nula si nu produce nici un fel de efecte juridice', a insistat Fercala, anuntand ca luni va depune o contestatie la CNVM, 'iar daca nu se revine asupra deciziei ne vom judeca in instanta'. Citand apoi din decizia de invalidare, el s-a aratat convins ca aceasta a fost data pentru a-i servi unuia dintre actionarii SIF-ului, Dan Paul - 'care incearca de ani de zile indepartarea mea' -, ca argument in procesul intentat la Tribunalul Brasov in scopul suspendarii AGA, proces judecat vinerea trecuta, chiar in ziua in care era programata 'prima strigare' a intrunirii actionarilor de la SIF Transilvania. Instanta a respins insa cererea de suspendare, astfel ca AGA s-a putut tine sambata, la 'a doua strigare', asa cum fusese anuntata. La finalul filipicei sale impotriva deciziei CNVM, Mihai Fercala si-a anuntat candidatura pentru unul din cele doua locuri vacante din CA-ul SIF-ului - acceptand insa in acest fel, de facto, invalidarea dictata de Comisie! - si a fost reinscaunat rapid ca administrator, cu 92,25% din voturile actionarilor prezenti, iar apoi si ca presedinte, cu unanimitatea voturilor membrilor CA-ului.
Sursa: Adevarul, 26 aprilie 2004.'
Pagina