20.04.2004
-
Obligatiunile BRD au fost cumparate in doar patru zile
Cronica Romana BRD
___
Banca Romana pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale a vandut intreaga emisiune de obligatiuni in valoare de 500 miliarde de lei, reprezentand 12,3 milioane de euro, in doar patru zile lucratoare.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a aprobat incheierea anticipata a ofertei pe 15 aprilie, cu doua saptamani inainte de termenul de inchidere a ofertei, stabilit conform prospectului de emisiune.
BRD a lansat pe 8 aprilie prima sa emisiune de obligatiuni corporative, cu o scadenta de 3 ani. Emisiunea a fost intermediata de BRD Securities si distribuita prin reteaua BRD - Groupe Societe Generale. Valoarea nominala a unei obligatiuni este de 25 milioane de lei, numarul de obligatiuni emise fiind de 20.000. Adunarea Generala a Actionarilor BRD a aprobat pentru acest an un plafon maxim de emitere de obligatiuni de 1.500 miliarde de lei, din care prima emisiune a totalizat o treime, destinatia fondurilor atrase fiind sustinerea activitatii de creditare a bancii. BRD a anuntat pentru anul trecut cresterea volumului total al creditelor cu 38% in termeni reali in comparatie cu anul 2002, in contextul in care banca a inregistrat aproape 1.250.000 de clienti activi persoane fizice. Produsul net bancar a fost de 7.910 miliarde de lei, mai mare cu 10,5% (in termeni reali) in comparatie cu 2002.
Sursa: Cronica romana, 20 aprilie 2004. -
BNR propune adoptarea euro dupa 5-6 ani de la integrarea in UE
Adevarul
___
Banca centrala propune o perioada de tranzitie de 3-4 ani dupa aderarea la Uniunea Europeana pana la momentul inceperii pregatirilor de aderare la Uniunea Monetara. Afirmatia a fost facuta de viceguvernatorul Cristian Popa, cu ocazia reuniunii anuale a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) desfasurata in aceste zile la Londra. 'In viziunea noastra, termenul de 2012-2013 nu trebuie depasit', a spus Popa, adaugand ca BNR a propus aceasta perioada de tranzitie tocmai 'pentru a fi mai bine pregatiti'. El a explicat ca aceasta perioada va permite Romaniei continuarea ajustarilor structurale necesare si dupa intrarea Romaniei in UE. Altfel spus, daca la cei 3-4 ani in care Romania ar trebui sa stea in 'anticamera' Uniunii Monetare (UM), adaugam cei doi ani cat dureaza perioada de monitorizarea necesara inainte de intrarea in UM, atunci putem spune ca Romania ar putea adopta euro la 5-6 ani dupa aderarea la UE.
Potrivit afirmatiilor lui Popa, ideea unei prelungiri cu 3-4 ani a momentului in care Romania ar trebui sa intre in intervalul extrem de dur al monitorizarii aferente aderarii la Uniunea Monetara a fost discutata si in Consiliul de Administratie al BNR. 'Nu reprezinta ultimul cuvant', a precizat Popa, referindu-se la propunerea CA al BNR. Prezent la reuniunea anuala a BERD, presedintele BRD-SocGen, Bogdan Baltazar, afirma ca varianta lansata de BNR dovedeste o abordare foarte inteleapta a acestei chestiuni. 'Cred ca nu trebuie sa ne aruncam cu capul inainte in ceva constrangator, ci sa cream conditiile pentru a putea face fata fara catastrofe aderarii la euro', spune Baltazar. Deoarece conditiile pe care trebuie sa le indeplinim sunt extrem de dure, 'mecanismul cursului de schimb ar putea sa ne tina in anticamera euro pentru a certifica astfel ca economia Romaniei este pregatita sa adopte moneda unica', mai spune Baltazar.
Adoptarea euro ca moneda oficiala presupune un interval de monitorizare de minimum doi ani, timp in care tara candidata este obligata sa respecte strict criteriile de performanta economica stabilite de tarile UE. Prin tratatul de la Maastricht, tarile care vor sa adopte euro ca moneda nationala sunt obligate sa nu depasesca sub nici o forma limitele stabilite pentru cei mai importanti indicatori macroeconomici. Astfel, deficitul bugetar nu poate depasi 3 la suta din PIB - ceea ce inseamna un control foarte strict al cheltuielilor bugetare - datoria publica nu poate fi mai mare de 60 la suta din PIB. Cele mai dure criterii vizeaza rata inflatiei si rata dobanzii pe termen lung: prima poate fi cu cel mult 1,5 la suta puncte procentuale mai mare decat media din cele trei state cu cea mai redusa inflatie, iar a doua nu poate sa depasesca decat cu maximum doua puncte media din acele trei state.
In perioada de monitorizare, banca centrala va avea o libertate de miscare limitata, parghiile monetare fiind practic anihilate. Cursul de schimb va avea o flotare libera, iar interventiile administrative ale BNR sunt practic interzise. De cativa ani de zile, Banca Central Europeana si autoritatile UE insista pentru o pregatire buna si temeinica a tarilor canditate inainte de adoptarea euro.
Sursa: Adevarul, 20 aprilie 2004.'
19.04.2004
-
Brokerii au decis: armistitiu temporar in disputa din jurul fuziunii BVB - BER
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Disputa dintre sustinatorii fuziunii Bursei de Valori cu Rasdaq si cei ai variantei preluarii Rasdaq de catre Bursa s-a transformat in armistitiu temporar sambata, odata cu Adunarea Generala a societatilor de valori mobiliare. Solutia gasita a fost supunerea la vot, peste aproximativ sase saptamani, in cadrul Adunarilor reunite ale Asociatiei Bursei si actionarilor Rasdaq SA pentru alegerea uneia din cele doua variante. Intre timp, cele doua organizatii vor plati intocmirea unui studiu de fezabilitate care sa determine care din cele doua variante va fi mai rapida si mai eficienta pentru piata de capital.
Convocata initial doar pentru a alege noul comitet de conducere al ANSVM (Asociatia Nationala a Valorilor Mobiliare) si Rasdaq, Adunarea societatilor de valori mobiliare a avut ca tema centrala de discutie gasirea unei solutii pentru aplanarea conflictului declansat in urma cu doua saptamani intre conducerea Bursei de Valori (in frunte cu Sorin Oprescu) si cea a Rasdaq (in frunte cu Cristian Siminel Andrei).
Conducerea BVB si-a exprimat in urma cu o saptamana intentia ca Asociatia Bursei, care opereaza sistemul BVB, sa preia Rasdaq SA, compania care opereaza sistemul Rasdaq. Propunerea, contrara planului initial de fuziune dintre Bursa si Rasdaq, a fost contestata vehement de Cristian Siminel Andrei, presedintele ANSVM si al Rasdaq.
Desi a stat tot sub semnul disputei intre cele doua tabere, Adunarea nu a fost la fel de tumultoasa pe cat se asteptau brokerii. Cele doua tabere si-au sustinut parerile civilizat, fara a renunta insa la pozitiile ferme adoptate in urma cu o saptamana. Rezultatul a fost asadar un armistitiu: peste aproximativ sase saptamani, Adunarile reunite ale Asociatiei Bursei si actionarilor Rasdaq SA vor lua o hotarare definitiva privind solutia consolidarii pietelor. Indiferent de rezultatul votului, cele doua adunari vor numi o comisie speciala, care va coordona fuziunea sau preluarea.
Atat Bursa de Valori cat si Rasdaq apartin societatilor de valori mobiliare, insa sub forme diferite. Bursa este detinuta de o Asociatie a brokerilor pe cand Rasdaq SA este o societate comerciala detinuta tot de societatile de valori mobiliare. Diferentele dintre statutele juridice ale celor doua organizatii face imposibila fuziunea Bursa - Rasdaq pana la aprobarea noii legi consolidate a pietei de capital, care permite transformarea Bursei de Valori in societate pe actiuni.
Pornit cu entuziasm anul trecut, proiectul de fuziune intre Bursa de Valori si Rasdaq s-a impotmolit in urma cu doua saptamani, cand Cristian Siminel Andrei a propus, la Adunarea Generala a Asociatiei Bursei, schimbarea comitetului Bursei si numirea unui comitet comun Bursa - Rasdaq care sa accelereze procesul de fuziune.
Incercarea a esuat, datorita lipsei cvorumului necesar, dar a starnit nemultumirea membrilor comitetului Bursei, care au propus la o saptamana dupa aceea preluarea Rasdaq de catre Bursa in locul fuziunii.
Disputa dintre cele adeptii celor doua concepte este alimentata si de aversitatile de ordin personal dintre Sergiu Oprescu, presedintele Bursei, si Cristian Siminel Andrei, presedintele Rasdaq si ANSVM. Sergiu Oprescu este vicepresedinte la Alpha Bank Romania iar Cristian Siminel Andrei este directorul Broadhurst, cel mai mare fond de investitii din Romania.
Desi ar fi putut fi folosite de adeptii proiectului de preluare pentru rezolvarea disputei, prin nerealegerea lui Andrei in functia de presedinte al Rasdaq, alegerile noului comitet de conducere al Rasdaq si ANSVM nu au adus surprize mari. Siminel Andrei a fost reales ca presedinte al celor doua organizatii, in ciuda faptului ca adeptii proiectului de preluare, coordonati de membrii comitetului Bursei, au incercat sa il impuna ca presedinte pe Septimiu Stoica.
Stoica este membru in Comitetul Bursei si unul din sustinatorii cei mai hotarati ai proiectului de preluare. In afara de Cristian Siminel Andrei, in comitetul de conducere al Rasdaq si ANSVM au fost alesi Mircea Botta - presedintele societatii de brokeraj Romcapital Timisoara, Mircea Rusu -Orizont Vest, Ioana Stan - Actinvest Brasov si Elena Cismaru - Harinvest.
Cu o capitalizare si lichiditate mult sub ale Burselor din Europa Centrala si de Est, Bursa de Valori si Rasdaq sunt totusi printre cele mai scumpe piete de actiuni europene din punct de vedere al comisioanelor. Procesul de fuziune a fost initiat tocmai pentru a creste atractivitatea pietei de capital romanesti si a reduce costurile de tranzactionare. Impreuna, Bursa de Valori Bucuresti si Rasdaq au impreuna o capitalizare 7 miliarde de dolari. Pentru comparatie, Bursa din Varsovia are o capitalizare de mai multe zeci de miliarde de dolari.
Sursa: Ziarul financiar, 19 aprilie 2004. -
APAPS se desfiinteaza
TVR
___
Guvernul a aprobat joi comasarea prin absorbtie a Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, societate care isi schimba denumirea in Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, a anuntat purtatorul de cuvant al Executivului, Despina Neagoe.
In urma absorbtiei, APAPS se desfiinteaza. Prin Hotararea adoptata joi, AVAS preia drepturile, obligatiile si atributiile APAPS, urmand ca organizarea institutiei, functionarea, numarul de posturi si sediu sa fie probate prin Hotarare de Guvern.
Incepand cu 1 mai 2004, AVAS preia patrimoniul si personalul APAPS, care isi pastreaza aceleasi drepturi si obligatii stabilite prin contractele individuale de munca, pana la incheierea noului contract colectiv de munca.
Supravegherea si indrumarea activitatii AVAS sunt asigurate de un Consiliu de supraveghere si indrumare, format din noua membri si condus de un presedinte reprezentant al MFP. Din consiliu mai fac parte reprezentanti ai Bancii Centrale, Ministerului Economiei si Comertului, Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Integrarii Europene, Ministerului Justitiei, Autoritatii Nationale pentru Control, cancelariei primului-ministru si Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici, Mijlocii si Cooperatie. Prin preluarea APAPS, AVAS va avea ca obligatii, printre altele, administrarea participatiilor statutului in calitate de actionar la societatile din portofoliu, vanzarea acestora si monitorizarea respectarii clauzelor post-privatizare.
Sursa: TVR, 19 aprilie 2004. -
Privatizarea Petrom ar putea fi blocata de competitia slaba
Evenimentul Zilei SNP
___
Companiile Mol (Ungaria), OMV (Austria) si Occidental Oil & Gas Corporation (SUA) sunt singurele care au depus o oferta finala pentru privatizarea SNP Petrom, p?na la data-limita, a declarat ieri ministrul Economiei, Dan Ioan Popescu.
Cele trei companii (dintre cele sase care mai erau in cursa inainte de acest moment) au fost singurele care au fost de acord cu ultima forma revizuita a proiectului de contract de privatizare trimisa la 12 martie de Ministerul Economiei, cel ce gestioneaza v?nzarea SNP.
Daca ofertele vor fi acceptate, se va alege cea mai buna, care va fi ulterior negociata. Companiile care s-au retras au fost Gazprom (Rusia), Hellenic Petroleum (Grecia) si PKN Orlen (Polonia). Dan Ioan Popescu a enuntat ieri, in premiera, c?teva obligatii pe care oricine va cumpara SNP va fi obligat sa le accepte. Astfel, timp de patru ani dupa privatizare, statul rom?n va avea drept de veto in cazul in care noul proprietar al SNP intentioneaza sa provoace o scurgere de fonduri din companie, oblig?nd-o sa cumpere bunuri si servicii la preturi mari, eventual de la alte companii controlate de firma care va detine SNP. De asemenea, tot timp de patru ani noul proprietar nu va putea sa divizeze sau sa lichideze compania si nici sa antameze contracte cu o valoare mai mare de 20% din capitalul SNP. Numele companiei Petrom va fi mentinut „fara nici un fel de discutie“.
25 de milioane de euro pentru 3.000 de hectare
Noul proprietar va avea insa si avantaje: statul a sters datoriile bugetare ale companiei, de circa 10.000 de miliarde de lei, noul proprietar nu va fi conditionat de pastrarea unui anumit numar de angajati, iar, in eventualitatea in care acesta va dori sa includa in valoarea SNP terenurile societatii, va avea drept de preemptiune la majorarea de capital respectiva si nu va plati pentru terenurile care se intind pe 3.000 de hectare mai mult de 25 de milioane de euro. Potrivit ministrului Economiei, aceste conditii au fost deja acceptate de cei care au depus oferte.
Statul va avea si mai multe garantii. Popescu a spus ca, in primii patru ani, SNP nu va avea o capacitate de rafinare mai mica de 4,5 milioane de tone pe an si ca investitorul va trebui sa mentina un numar minim de benzinarii, in aceeasi perioada. Acum, SNP are o capacitate de rafinare nominala de peste 7 milioane de tone pe an. Dupa cum a recunoscut si Popescu, Guvernul vrea din privatizarea SNP un pret bun, dar si garantia ca SNP va fi o companie mai puternica dupa privatizare. La primul aspect, primii bani vor veni in scurt timp: taxa de participare la licitatie este de 50 de milioane de euro, pentru fiecare oferta care va fi acceptata.
OMV este cel mai bine plasata in batalia pentru SNP
Din ultimele date ale zilei de ieri rezulta ca austriecii de la OMV au cele mai mari sanse sa cumpere SNP. Desi MOL a depus o oferta finala, dupa cum le-au spus Popescu, compania ungara are alte g?nduri cu SNP. Intr-un comunicat, MOL spune ca a facut o propunere autoritatilor rom?ne pentru realizarea unui parteneriat strategic: astfel, MOL cumpara 33,3% din capitalul SNP si, la schimb, ofera companiei rom?ne participatii la grupul ungar, care a mai cumparat Slovnaft, in Slovenia, si INA, in Croatia. Astfel, va rezulta cel mai mare grup petrolier integrat din zona, cu cea mai mare piata, dupa cum spun ungurii. Acestia sunt dispusi sa ofere pentru cele 33,3% din actiunile SNP „plata valorii reale“. Dan Ioan Popescu a spus ca, oficial, nu cunoaste aceasta intentie si a dat de inteles ca ea nu va fi acceptata. In comunicat, ungurii spun ca, in cazul unui esec in acest sens, oferta directa va fi renegociata, lucru care va lua timp, dar ca „valoarea care va fi deblocata pentru Guvernul rom?n va compensa cele c?teva luni de int?rziere“. Din pacate pentru noi, privatizarea SNP se desfasoara dupa un calendar stabilit cu FMI. Nici din partea companiei Occidental, lucrurile nu stau prea bine. Potrivit unor surse din domeniu, desi au depus oferta, americanii nu sunt interesati dec?t de partea de rafinare si de distributie a SNP. De fapt, Dan Ioan Popescu a spus-o pe sleau „Oferta OMV este cea mai bine pregatita“. Si aici sunt insa complicatii pentru ca eventuala preluare s-ar putea lovi de un aviz negativ al Consiliului Concurentei, din moment ce s-ar crea o pozitie dominanta pe piata. OMV detine 25% din capitalul celei de-a doua companii petroliere rom?nesti, Rompetrol.
Sursa: Evenimentul zilei, 19 aprilie 2004. -
Termocentralele din Bucuresti ies pe Bursa
Evenimentul Zilei
___
Electrocentrale Bucuresti intentioneaza sa obtina bani pentru modernizare prin listarea la Bursa si prin atragerea de investitori straini. Societatea are nevoie de aproximativ un miliard de dolari pentru a inlocui sau moderniza jumatate din capacitati, a caror durata de viata depaseste 20 de ani. “Cautam investitori straini in vederea realizarii unui parteneriat strategic pentru retehnologizarea centralelor noastre care astfel vor asigura energie mai ieftina si mai sigura”, ne-a declarat Ion Marcu, directorul general al Electrocentrale Bucuresti.
Conducerea societatii spune ca vrea sa lanseze titlurile societatii la Bursa de Valori Bucuresti, pentru majorarea capitalului, deoarece in primul an de activitate a obtinut un profit operational de 1.000 de miliarde lei. Electrocentrale Bucuresti a devenit, dupa “spargerea” Termoelectrica, in 2002, cel mai mare producator de energie electrica si termica autohton, cantitatile produse reprezentind echivalentul a 60a din consumul populatiei, respectiv 25% din energia termica necesara in timpul iernii.
Sursa: Evenimentul zilei, 19 aprilie 2004.
16.04.2004
-
Profitul reinvestit va fi scutit de la impozitare
TVR
___
Profitul reinvestit va fi scutit de la impozitare, acest sistem fiind o alternativa la formula amortizarii accelerate, care functioneaza in prezent. Premierul Adrian Nastase a anuntat joi, la Palatul Victoria, ca incepand cu 1 ianuarie 2005 cele doua sisteme vor functiona in paralel, investitorii putand opta pentru formula care ii avantajeaza mai mult. Decizia a fost luata in cadrul intrevederii pe care seful Executivului a avut-o joi cu presedintele Asociatiei oamenilor de afaceri din Romania, Dan Voiculescu. Adoptarea noii formule presupune o modificare a Codului fiscal.
Premierul Adrian Nastase considera ca investitorii vor merge in continuare cu preponderenta pe formula amortizarii accelerate, care este una moderna si permite mai multa libertate de actiune pentru intreprinzatorul dinamic. La randul sau, Dan Voiculescu a apreciat ca vor fi mai multi cei care vor opta pentru sistemul neimpozitarii profitului reinvestit.
Guvernul, a afirmat primul-ministru la finalul intrevederii, doreste sa sprijine astfel de proiecte si sustine ideile care pot duce la progres in societate. Totodata, primul-ministru a explicat ca dincolo de problemele de macrostabilitate economica, care au constituit o prioritate in primii ani de guvernare, faza urmatoare trebuie sa fie dezvoltarea, cresterea accelerata si transferul de prioritate de la macroeconomic la microeconomic.
Sursa: TVR, 16 aprilie 2004. -
OMV vrea majoritate la Petrom
Azi SNP
___
Compania OMV a depus, ieri, oferta pentru achizitionarea a 51% din Petrom. Compania austrica priveste Petrom ca fiind „o companie de petrol integrata cu un portofoliu puternic de explorare si productie si care s-ar integra in structura OMV'. Potrivit unui comunicat al OMV, compania „a inmanat Guvernului Romaniei un plan conform cu strategia sa de crestere a profitabilitatii'. In ceea ce priveste detaliile ofertei, partile au convenit sa pastreze confidentialitatea, orice detalii suplimentare referitoare la procesul de privatizare urmand a fi facute publice de Guvernul Romaniei. In ultimii cinci ani, OMV a avut o prezenta activa pe piata romaneasca, prin intermediul reprezentantei OMV Romania. In afara de bransa sa romaneasca, OMV detine 25.1% din Rompetrol.
Sursa: Azi, 16 aprilie 2004.' -
Profitul BRD a scazut cu 8,2% fata de 2002
Adevarul BRD
___
Oficialii bancii - sceptici si in privinta evolutiilor din acest an
Al doilea mare jucator din piata bancara BRD-Groupe Societe Generale a incheiat anul 2003 cu un profit net cu 8,2 la suta mai mic, in termeni reali, decat cel obtinut in 2002. Oficialii bancii au explicat, ieri, intr-o conferinta de presa, ca aceste rezultate se datoreaza unor reglementari si situatii ce au obligat banca sa creasca nivelul provizioanelor cu pretul reducerii profitului. 'Normele severe de clasificare a creditelor intrate in vigoare la inceputul anului 2003 si unele alinieri la IAS (la standardele internationale de contabilitate - n.r.) au avut la BRD, si cred ca si la alte banci, un efect negativ asupra profitului net, care ar fi fost in cazul nostru cu circa 500 de miliarde de lei mai mare in conditii comparabile cu cele din 2002', a afirmat Bogdan Baltazar, presedintele consiliului de administratie al BRD-SocGen. El a adaugat ca una din situatiile care au obligat BRD sa creasca nivelul provizioanelor se refera la un litigiu cu Ministerul Finantelor. 'Am fost obligati sa provizionam intreaga suma de 103 miliarde lei, ce face obiectul acestui litigiu', a adaugat Baltazar. El a anuntat ca profitul obtinut in 2003 va fi redistribuit in proportie de 70 la suta sub forma de dividende, iar 30 la suta va fi inclus in fondurile proprii ale bancii. Atat Bogdan Baltazar, cat si Patrick Gelin, directorul general al bancii, s-au aratat destul de sceptici in privinta evolutiilor pe 2004. 'In 2004 va avea loc o mica revolutie contabila, datorita obligativitatii aplicarii IAS. Acest fapt aduce schimbari foarte importante in evolutia profiturilor', a explicat Gelin. In viziunea lui Baltazar, 'perspectiva pentru 2004 e cam saraca in certitudini pozitive', deoarece tintele macroeconomice (inflatie cu o singura cifra, cresterea PIB cu 5,5 la suta, reducerea deficitului de cont curent) vor fi foarte greu de impacat intr-un an electoral. In privinta evolutiei bancii in acest an, Gelin a afirmat ca se urmareste o crestere a creditelor corporatiste cu 15-20 la suta, in functie de natura riscului, in timp ce rata de crestere a creditelor de consum va fi ceva mai scazuta.
Sursa: Adevarul, 16 aprilie 2004.'
15.04.2004
-
Uzinele sodice Govora, vandute la fier vechi
Jurnalul National
___
In conditiile in care contractul de privatizare incheiat cu institutia pastorita de Ovidiu Musetescu in 2002 le interzice fratilor Cristescu sa instraineze activele intreprinderii sau sa-i restranga obiectul principal de activitate, cei doi au decis sa vanda bucati intregi din uzina ca fier vechi.
Afacerea aduce profituri colosale, avand in vedere ca pretul tonei de fier ce urmeaza a fi reciclat variaza intre 120 si 130 de dolari. Astfel, pe portile uzinelor din Valcea au inceput sa iasa camioane incarcate la refuz cu asa-zis material casat. Daca o parte din acesta este comercializat in regim de deseuri, in schimb multe dintre componentele defunctelor instalatii sunt vandute in regim second-hand altor firme.
Protectie politica
Fratii Cristescu au cumparat de la APAPS, in anul 2002, USG, cel mai important producator de soda din tara. In momentul perfectarii contractului de achizitie a uzinelor valcene, cei doi erau deja patronii unui alt mamut industrial profilat pe acelasi domeniu de activitate: UPS Ocna Mures (UPSOM). Si istoria acestei privatizari este destul de tumultuoasa, afaceristii beneficiind de sprijinul constant al controversatului prefect de Alba-Iulia, Ioan Rus, si de cel al deputatului PSD Codrin Stefanescu. Se pare insa ca prietenia cea mai profitabila pentru clanul Cristescu este cea cu Ovidiu Musetescu, seful APAPS. Relatia lor este de notorietate.
Cert este ca achizitionarea USG a prezentat la randul ei multe ciudatenii. Cea mai flagranta a presupus raportarea catre FMI a privatizarii, cu cateva luni inainte de semnarea contractului cu Bega Com, membra a Bega Grup. Prin crearea acestei situatii, s-a justificat o tranzactie facuta in pripa prin care APAPS, fortat de timp, a trebuit sa vanda USG, fara prea multe pregatiri. Dar nu oricui... Surse din APAPS ne-au confirmat insa ca toate acestea au fost gandite intr-un ingenios scenariu.
Un contract ciudat
Prin achizitionarea USG, fratii Cristescu au pus mana pe monopolul industriei nationale producatoare de soda (USG-UPSOM). Contractul de privatizare a uzinelor valcene, incheiat de APAPS si Bega Com, prin care aceasta din urma si-a insusit pachetul majoritar de actiuni, pare destul de dur pentru cumparatori. Valoarea tranzactiei a fost de 5.700.000 de dolari din care pretul pachetului de 83,91% din actiuni a reprezentat 2.000.000 $. In clauzele contractuale au fost prevazute o serie de obligatii pentru Bega Com, care s-a angajat ca pe o perioada de cinci ani de la data semnarii sa nu vanda activele si sa nu schimbe profilul societatii. Afinitatile lui Musetescu pentru fratii Cristescu s-au evidentiat mai abitir ca oricand in epoca post-privatizare, cand cei doi au uitat sa mai plateasca contravaloarea pachetului de actiuni. Pana la cele doua milioane de dolari au fost incasate de APAPS dupa tergiversari indelungate care au durat pana in 2003. In mod normal, in aceste conditii orice contract se reziliaza, mai ales atunci cand are o asemenea miza. Nu insa si daca te numesti Cristescu.
Bani aruncati pe fereastra
Prin preluarea USG, cei doi 'rechini' timisoreni au facut o dubla afacere. Au reusit sa redreseze UPSOM, pentru care USG a servit drept carja financiara si sursa de materie prima. Unde mai punem ca USG era singurul concurent incomod de pe piata nationala al UPSOM? Ulterior, spre acesta din urma au inceput sa se directioneze majoritatea contractelor profitabile. In plus, uzinele din Valcea beneficiasera de o investitie de proportii in urma contractarii recente a unui credit de la BCR, pe vremea cand USG se aflau inca in patrimoniul statului. Imprumutul de 9 milioane de dolari a fost investit pentru echiparea uzinelor cu un utilaj de monohidrat adus din Germania, extrem de costisitor, dar foarte eficient in activitatea de productie. Mare parte din banii imprumutati de la BCR au fost cheltuiti pentru modernizarea Uzinei 2, o componenta a USG axata pe fabricarea sodei caustice. Numai ca prin aceasta investitie au fost aruncate pe apa sambetei milioane de dolari. La scurt timp, Uzina 2 a fost inchisa definitiv cu tot cu noile instalatii.
Masinaria care aduce bani
Dupa inchidere, Uzina 2 a fost gajata la BCR, in contul datoriei, iar noii patroni nu sunt prea interesati sa lichideze imprumutul. Mai precis, gajul a fost pus pe alti 'monstri' de metal a caror unica valoare nu se constituie decat in pretul tonelor de fier vechi care ruginesc sub sigiliul bancar.
Daca banca a luat teapa, fratii Cristescu au iesit bineinteles in profit. Lor le-a ramas expensiva instalatie de monohidrat, cumparata cu bani de la BCR. In jurul acesteia s-a grupat tot ce mai functioneaza in uzina. Fara respectivul utilaj, USG ar fi complet paralizata. Cu ajutorul acestuia produc soda grea folosita la detergenti si la geamul 'flot'. Desi aceste produse erau fabricate si la UPSOM, calitatea celor din urma nu se ridica la standardele obtinute de USG cu ajutorul masinariei mentionate.
'Se dezafecteaza tot ce este fier vechi'
Ca sa vedem cu ochii nostri cum se taie bucati din USG si se vand drept fiare vechi, ne-am deplasat la fata locului. Informatiile pe care le detineam ni s-au confirmat intru totul. Fratii Cristescu scot multi bani din aceste operatiuni, care sunt la muchia prevederilor contractului de privatizare. Directorul de productie, Constantin Popescu, reprezentant al Bega Com, ne-a recunoscut ca fierul din uzine se comercializeaza in aceste conditii. 'Nu se lichideaza nimic. Instalatia este intacta. Se dezafecteaza absolut tot ce nu functioneaza, tot ce este fier vechi si nu este utilizabil. In ceea ce priveste fierul gajat de BCR, banca poate face ce vrea cu el. Valoarea lui este de sute de miliarde. Noi nu taiem din fierul bancii, si din ce avem noi. Ce sa facem, aici au fost tot felul de interese. Pana la urma s-a oprit uzina mai buna', ne-a declarat omul fratilor Cristescu. Apoi, intocmai ca la vizitele de lucru ceausiste, ne-a insotit in uzina spunandu-ne cu fermitate ca ne va arata el ce anume sa pozam si ce nu.
Nerespectarea contractului ar fi 'penalizata drastic'
Prin preluarea Uzinelor Sodice Govora de catre Bega Com, fratii Cristescu detin monopolul asupra industriei producatoare de soda calcinata a Romaniei. Referitor la modul in care acest control exclusiv ar putea dauna structurilor de piata, reprezentantii Consiliului Concurentei sunt de parere ca 'operatiunea de concentrare economica va conduce la imbunatatirea politicii manageriale a societatii achizitionate, cu implicatii pozitive in cercetare-dezvoltare, cresterea productivitatii muncii si reducerea costurilor de productie'. Avand in vedere metodele de afaceri ale patronilor Bega Grup prin care diferite ramuri ale industriei de stat au fost transformate de-a lungul timpului in simple combinatii imobiliare, exista riscul ca si industria sodei sa sufere de acelasi 'tratament'. Reprezentantii Consiliului Concurentei sustin insa ca 'achizitorul este impiedicat sa ia masuri care ar aduce modificari activitatii desfasurate in cadrul USG, iar neindeplinirea acestor conditii, conform prevederilor contractului de vanzare-cumparare, va fi drastic penalizata, ramanand in continuare in sarcina achizitorului indeplinirea obligatiilor contractuale'.
Sursa: Jurnalul national, 15 aprilie 2004.'
Pagina