15.04.2004
-
Greva generala de la IAR Ghimbav a fost oprita
Cronica Romana IARV
___
Consiliul Sindicatului Liber Independent de la IAR Ghimbav a hotarat miercuri oprirea declansarii grevei generale anuntata de saptamana trecuta. ‘’Se va semna Contractul Colectiv de Munca pentru ca am obtinut o crestere salariala in mod esalonat de 20 la suta pana in luna octombrie a.c., cu promisiunea de majorare cu inca 5 la suta din ianuarie 2005’’, a declarat Suba Arpad, liderul de sindicat de la IAR.
Cresterea salariala va fi corelata in functie de cresterea dolarului, avand in vedere ca salariul la IAR Ghimbav este negociat in dolari, a mai spus liderul de sindicat. Reamintim ca, la inceputul lunii martie a fost declansat conflictul de munca intre salariati si conducerea societatii, nemultumirile fiind legate de cresterile salariale.
Liderii de sindicat au solicitat o crestere a salariilor cu 43 la suta, insa managerii societatii au afirmat ca acest lucru ar determina o situatie economica deosebit de dificila, chiar daca uzina are comenzi ferme pentru urmatorii trei ani. IAR Ghimbav are in prezent 1.184 de salariati dintre care 1.054 membri de sindicat. 75 la suta din actiunile societatii apartin Ministerului Economiei si Comertului, iar 25 la suta salariatilor.
Sursa: Cronica romana, 15 aprilie 2004. -
Grupul Landini vrea sa renunte la Tractorul
Adevarul
___
Presedintele Consiliului Judetean Brasov, liberalul Aristotel Cancescu, a anuntat ieri, intr-o conferinta de presa, iminenta retragere a concernului italian Landini de la privatizarea societatii Tractorul Brasov. 'Am informatii ca Landini nu mai doreste sa se mai implice in aceasta privatizare si se pare ca si Tractorul va avea soarta de a deveni parc industrial', a declarat Cancescu, fara a dezvalui sursa informatiilor sale.
'Bomba' presedintelui C.J. Brasov a fost infirmata insa, categoric, cateva ore mai tarziu, de chiar reprezentantul Grupului Landini in Romania, Mauro Frola. Acesta a declarat pentru Adevarul: 'Nu-l cunosc pe acest domn Cancescu si nu stiu de unde are si de ce vehiculeaza asemenea informatii fanteziste. Putea sa-mi dea un telefon macar, ca sa ma intrebe direct, nu sa lanseze astfel de lucruri, fara nici o verificare. Nici vorba ca Grupul Landini sa aiba cea mai mica intentie de a renunta la privatizarea de la Tractorul. Impreuna cu managementul societatii ne ocupam de intreaga activitate, productia lunara a depasit deja 500 de tractoare, platim salariile, furnizorii de materii prime si materiale, utilitatile, uzina merge spre bine.
E adevarat, mai sunt unele probleme tehnice legate de transferul dreptului de proprietate, nu se poate face totul peste noapte. Dar negocierile cu APAPS continua chiar azi (ieri, n.n.), impreuna cu directorul general Catagoi, am avut o runda de discutii la Autoritate si cred ca pana la inceputul lui iunie se va face si transferul dreptului de proprietate'. La randul sau, liderul sindical Gheorghe Apostu a dezmintit si el spusele lui Aristotel Cancescu.
'Nici nu se pune problema ca Landini sa renunte la Tractorul, nu am absolut nici un indiciu in acest sens. Am avut, e drept, o intrerupere in negocierile oficiale ale sindicatului cu investitorul italian, pentru acordul social, dar asta doar pentru ca nu s-a realizat inca transferul dreptului de proprietate', ne-a declarat liderul sindical de la Tractorul. Potrivit informatiilor noastre, una din principalele cauze ale nefinalizarii pana acum a privatizarii de la Tractorul Brasov o constituie taraganarea de catre mai-marii APAPS a rezolvarii problemei pachetului de 17% din actiunile societatii brasovene, detinut de SIF Transilvania. Grupul Landini doreste ca APAPS sa preia aceste actiuni si sa i le transfere apoi, impreuna cu pachetul majoritar. 'Noi am facut o oferta APAPS-ului, sa-i cedam aceste actiuni in schimbul pachetului majoritar de la Rulmentul. Au fost de acord, am inceput negocierile de mai bine de o jumatate de an, dar lucrurile se misca foarte greu, totul merge in pas de melc, nu stiu de ce', ne-a declarat presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala.
Sursa: Adevarul, 15 aprilie 2004.'
14.04.2004
-
Rezervele de titei ale Romaniei sunt estimate la 956 milioane de barili
___
In acest moment Romania detine locul patru in Europa, dupa Norvegia. Marea Britanie si Danemarca in ceea ce priveste rezervele de titei detinand circa 5% din totalul acestora. La nivelul anului trecut ele erau estimate la 956 milioane de barili, in conditiile in care in 1995 erau estimate la 1.600 milioane de barili. Cu o productie de circa sase milioane tone de titei si sase miliarde metri cubi de gaze naturale SNP-Petrom realizeaza 60%, respectiv 30% din productia acestei zone, fiind pana in prezent singura companie din Romania care a reusit sa descopere rezerve de titei, desi in activitati de explorare sunt implicate direct sau in asociere cu Romgaz mai multe companii internationale.
Potrivit ultimului raport de audit al rezervelor, realizat de Gaffney Cline&Associates, rezervele dovedite de titei ale Petrom se ridica la 128 milioane tone si la 101 miliarde metri cubi cele de gaze naturale. Petrom detine drepturile de concesiune pentru explorarea, dezvoltarea si productia de titei si gaze 244 de perimetre. Cresterea continua a consumului de carburanti si gaze, concomitent cu epuizarea zacamintelor, va accentua in anii urmatori dependenta de importuri. Astfel, daca in prezent consumul este asigurat in proportie de 45% din productia interna de titei, in 2007 se estimeaza ca procentul se va reduce la numai 32%.
Pentru a mentine un nivel ridicat al productiei si pentru a imbunatati rata de inlocuire a rezervelor Petrom a achizitionat licente de explorare si productie pentru perimetre din strainatate si cu precadere in Kazakstan, unde detine sase astfel de licente pentru perioade cuprinse intre 15 si 25 de ani. Rezervele dovedite pe aceste zacaminte se ridica la circa 16 milioane tone de titei si sapte miliarde metri cubi de gaze naturale.
Sursa: Romania libera, 14 aprilie 2004. -
Sectorul energetic, transferat in mainile companiilor de stat straine
Curierul National
___
Desi forma de proprietate ramane aceeasi, noii actionari vor avea dreptul sa majoreze tarifele la electricitate si gaz conform propriilor interese. Autoritatile din tarile de origine ale firmelor interesate nici nu vor sa auda de vanzarea societatilor de profil
Contextul in care autoritatile de la Bucuresti au ales sa privatizeze sectorul energetic nu este tocmai favorabil. Dupa criza electricitatii, cu care s-a confruntat Europa in vara trecuta, investitorii nu s-au ingramadit sa depuna oferte ferme pentru societatile de distributie a electricitatii. Asa se face ca numai ENEL a ramas in cursa pentru cumpararea Electrica Banat si Dobrogea. Celelalte societati de profil au preferat sa investeasca in tarile de origine, pentru a-si consolida pozitia si a evita eventuale 'caderi' similare celei de anul trecut.
In cazul vanzarii distributiilor de gaz, lucrurile stau ceva mai bine. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit oferte de la societati precum Wintershall-Germania, Ruhrgaz-Germania, Gaz de France-Franta, Gazprom-Rusia, Enel S.p.A-Italia. In cursa pentru Petrom sunt, de asemenea, nume importante, ca OMV-Austria, PKN-Orlen-Polonia, MOL- Ungaria, Gazprom-Rusia, Hellenic Petroleum-Grecia, Occidental Oil&Gas Holding Corporation - SUA si Glencore - Elvetia.
Analizand listele cu investitori constatam, insa, ca marea majoritate a acestora sunt firme de stat sau la care statul mai are pachete semnificative de actiuni. Mai mult, guvernele din tarile de origine nu se grabesc sa scoata la vanzare respectivele companii. Italia pastreaza pachetul majoritar de actiuni la Enel, Rusia isi mentine participarea la Gazprom.
Franta pastreaza pachetele majoritare de la Gaz de France si Electricite de France
Cel mai recent exemplu este cel al Frantei, care a anuntat, in mod clar, ca nu intentioneaza sa vanda nici Electricite de France, nici Gaz de France. Anuntul a fost facut de Nicolas Sarkozy, ministrul francez al economiei si, ulterior, a fost intarit de Jean-Pierre Raffarin, primul ministru al Frantei. 'EDF si GDF nu vor fi privatizate', a spus ministrul economiei. 'Deschiderea pietei energiei in fata concurentei fara a oferi celor doua companii mijloacele de care au nevoie pentru a actiona ar fi un act iresponsabil', a declarat Sarcozy.
La randul sau, Raffarin a declarat ca 'nu vom privatiza (n.r. aceste societati), ci vom face o adaptare de ordin juridic, necesara pentru a face din cele doua societati publice franceze adevarati campioni mondiali'.
Sub presiunea exercitata de Comisia Europeana, guvernul francez si conducerea celor doua companii de stat au prevazut, pentru anul acesta, doar modificarea statutului unitatilor in cauza.
Organismele internationale fac presiuni pentru privatizarea unitatilor romanesti
Daca, in cazul Frantei, autoritatile europene accepta (fie si pentru moment) doar o modificare de statut, nu acelasi lucru se intampla si pentru Romania. In momentul de fata, tara noatra este, practic, obligata sa privatizeze societatile de utilitati, ca masura necesara pentru integrarea in Uniunea Europeana.
Mai mult, o cerinta similara vine si din partea Fondului Monetar International (FMI). Noul program cu FMI, care ar urma sa fie definitivat in cursul acestei luni, va contine prevederi privind continuarea reformelor structurale, finalizarea proceselor de privatizare la Petrom, la companiile de distributie a gazelor naturale, de distributie a electricitatii, precum si reforma sectorului energetic.
Acordul va cuprinde si cote minime de incasare la utilitatile publice, care nu au fost inca stabilite, precum si majorari trimestriale de tarife energetice. Prin urmare, presiunea exercitata de organismele internationale pentru privatizarea sectorului energetic a adus autoritatile romane in dezavantaj si nu va face decat sa schimbe un proprietar de stat cu alt proprietar de stat.
Bulgaria amana termenele de vanzare a distributiilor de utilitati
Uitandu-ne la vecinii nostri, constatam ca acestia nu sunt la fel de grabiti sa vanda cu orice pret (si cu orice concesii) distributiile de utilitati. Guvernul de la Sofia, spre exemplu, a prelungit cu o luna, pana la 25 iunie, termenul pentru depunerea ofertelor finale in procesul de privatizare a sapte companii de distributie a energiei electrice, pentru a permite investitorilor sa isi pregateasca amanuntit ofertele.
Statul bulgar si-a propus sa obtina din aceasta vanzare cel putin 300 de milioane de dolari, bani care vor fi utilizati pentru acoperirea cheltuielilor bugetare si consolidarea pozitiei Bulgariei ca lider intre exportatorii de energie din regiune.
In luna martie, Bulgaria a primit cinci oferte neangajante pentru 67 la suta din capitalul celor sapte societati. Companiile interesate pentru aceste active sunt grupul italian Enel, grupul de utilitati E.ON din Germania, compania publica CEZ din Cehia, societatea elena Public Power si grupul regional de utilitati EVN din Austria.
Sursa: Curierul national, 14 aprilie 2004.' -
Petrom investeste peste 112 miliarde lei
Cronica Romana SNP
___
In cadrul programului de investitii destinat cresterii calitatii serviciilor si a sigurantei sistemului de conducte de transport gaze, S.N.P. PETROM S.A. a prevazut pentru anul 2004 inlocuirea a 78,6 km de conducte de gaze de diferite dimensiuni, ceea ce necesita un efort financiar de peste 112 miliarde lei. In cadrul acestui program au fost demarate lucrarile de reparatie capitala a conductei de gaze 10 inch Bradesti-Racari. Este prevazuta inlocuirea unui tronson de 4 km, valoarea lucrarilor depasind 6 miliarde lei.
Sursa: Cronica romana, 14 aprilie 2004.
13.04.2004
-
BVB reduce comisioanele de tranzactionare
TVR
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) va reduce din 14 aprilie comisioanele de tranzactionare pentru pietele Regular, Odd Lot si Deal cu 28 la suta. Decizia de reducere a comisioanelor de tranzactionare a fost luata la propunerea Adunarii Generale a Asociatiei BVB din 27 martie 2004.''Aceasta masura se inscrie in politica Bursei, devenita deja consecventa, de reducere a costurilor operarii pietei.
Reducerea comisioanelor a fost o preocupare constanta, trendul ieftinirii costurilor de operare trebuind continuat. Reducerea acestor costuri va incuraja piata si va atrage mai multi investitori'', a declarat Sergiu Oprescu, presedintele Comitetului BVB. Astfel, din 14 Aprilie 2004, comisioanele de v?nzare si cumparare in Piata Regular vor scadea de la 0,25 la suta la 0,18 la suta. Comisioanele de cumparare si v?nzare pe Piata Odd Lot si Deal vor scadea de la 0,30 la suta la 0,22 la suta.De asemenea, se reduc at?t la cumparare c?t si la v?nzare tarifele de tranzactionare pentru Piata Valorilor Mobiliare Necotate de la 0,40 la suta la 0,30 la suta.
Sursa: TVR, 13 aprilie 2004. -
Petrom vinde societatea de imbuteliere a apei Carpatina
Mediafax SNP
___
Petrom va vinde, prin licitatie deschisa, pachetul de 75% din actiuni de la societatea de imbuteliere a apei minerale Carpatina MBH. Potrivit directorului general al societatii, Gheorghe Constantinescu, tranzactia va fi de 2-3 milioane de euro. 'Am luat aceasta decizie pentru ca societatea nu intra in obiectul de baza al activitatii Petrom, si Carpatina a avut numai pierderi in ultimii ani. Intentionam sa ne recuperam atit investitiile realizate, cit si cheltuielile cu Carpatina', a declarat, pentru Mediafax, Gheorghe Constantinescu.
Sursa: Mediafax, 13 aprilie 2004.' -
Obligatiunile municipale Giurgiu, listate la BVB
Cronica Romana
___
Bursa de Valori Bucuresti anunta ca joi, 15 aprilie 2004, incepe tranzactionarea prin sistemul electronic al BVB a obligatiunilor municipale emise de municipiul Giurgiu, care sunt inscrise la Cota Bursei in cadrul “Sectorului obligatiunilor si altor valori mobiliare emise de catre stat, judete, orase, comune, de catre autoritatile administratiei publice centrale si locale si de catre alte autoritati”. Obligatiunile municipale au fost emise cu dobanda flotanta pre-determinata care se plateste semestrial, sub forma de cupon, detinatorilor de obligatiuni inscrisi in Registrul BVB la data de referinta.
Conventia de calcul a dobanzii acumulate este actual/365 in conformitate cu documentul de emisiune a obligatiunilor. Programul sedintei de tranzactionare este zilnic, de luni pana vineri, intre orele 11:00 - 13:00.
Caracteristicile principale ale emisiunii de obligatiuni municipale Giurgiu sunt urmatoarele: valoare totala emisiune: 12.046.000.000 lei, numar obligatiuni: 12.046, principal (valoare nominala): 1.000.000 lei, data de emisiune: 14.08.2003, data scadentei: 14.08.2005, rata dobanzii corespunzatoare celui de-al doilea cupon: 19,5 % (data la care devine exigibila plata cuponului curent: 15.07.2004), rambursarea principalului in doua rate egale a cate 500.000 lei, dupa cum urmeaza: data la care devine exigibila prima rata a imprumutului: 15.07.2004, data la care devine exigibila a doua rata a imprumutului: 14.07.2005.
Sursa: Cronica romana, 13 apilie 2004. -
BRD acorda un dividend cu 20% mai mic decat in 2003
Adevarul BRD
___
Consiliul de Administratie al Bancii Romane de Dezvoltare - Groupe Societe Generale (BRD-GSG) a propus actionarilor acordarea unui dividend brut pentru anul 2003 de 693 lei pe actiune, cu aproape 20% mai scazut, in termeni nominali, decat cel din anul 2002, de 862,4 lei pe actiune. Propunerea va fi discutata in adunarea generala convocata pentru 26 aprilie, la care vor participa actionarii care detin titluri la data de referinta, 20 aprilie. Presedintele bancii, Bogdan Baltazar, a declarat pentru Mediafax ca nivelul mai redus al dividendului este rezultatul propunerii administratorilor de a distribui actionarilor doar 70% din profit. 'Profitul de distribuit este cu 14,9% mai mare decat cel din 2002, adica putin peste rata inflatiei. Spre deosebire de anul trecut, cand am distribuit 100% din profit, consiliul de administratie a propus sa aloce 30% din profit pentru fondul de rezerva', a explicat Baltazar. Propunerea CA are in vedere atat intensificarea activitatii de creditare in 2003, cat si anticipatiile privind continuarea ritmului in acest an. Potrivit lui Baltazar, volumul ridicat de imprumuturi acordate anul trecut a dus la scaderea indicatorului de adecvare a capitalului, care a coborat spre 12%.
Sursa: Adevarul, 13 aprilie 2004.'
09.04.2004
-
Stocuri de gaze pentru iarna 2004-2005
Romania libera
___
Societatea Nationala de Gaze Naturale 'Romgaz' S.A. Medias a primit aprobarea Guvernului pentru a-si face aprovizionarea cu gaze destinate consumului din iarna 2004-2005. Astfel, 'Romgaz' va putea cheltui 17,1 milioane de dolari SUA (bani proveniti dintr-un credit garantat de stat, neconsumati in aceasta iarna) pentru constituirea unui nou stoc de gaze naturale.
Realizarea Bursei de Energie are ca termen-limita anul 2005
Pana la inceputul anului 2005 operatorul de sistem energetic (OPCOM) va proiecta, testa si deschide in Romania o bursa de energie. Aceasta urmeaza sa functioneze, din punct de vedere comercial, cel mai tarziu in 2007. Productia reglementata de energie hidro va fi furnizata fara discriminare catre toti distribuitorii si furnizorii licentiati prin intermediul bursei de energie. Efectuarea tranzactiilor fizice de vanzare/cumparare de energie electrica din sectorul reglementat la primul nivel de piata, care cuprinde contractele bilaterale reglementate si negociate, si toate tranzactiile din al doilea nivel, care cuprinde tranzactiile cu o zi inainte, tranzactiile serviciilor de sistem intre producatori si operatorul Transelectrica si tranzactiile in timp real intre Transelectrica si producatori, vor fi realizate prin intermediul bursei de energie. O data cu functionarea bursei de energie va fi obligatoriu pentru toti participantii la piata sa faca tranzactii pe termen scurt prin intermediul acesteia. Incepand cu anul 2007 volumele din contractele initiale vor fi reduse la o cantitate care sa corespunda nevoii de achizitionare a 'furnizorului de ultima instanta'. Sistemul informatic de tranzactionare pentru piata fizica, proiectat si dezvoltat prin programul PHARE 2000, consta in furnizarea la cheie a unui sistem integrat, care va include echipamentele si aplicatiile software dedicate. Platforma de tranzactionare este de tipul Oracle 9i pentru baza de date, JAVA pentru modulele de cod, iar sistemul de operare folosit pentru servere este SOLARIS.
Peste 500 de localitati vor fi conectate la reteaua de gaze
Consumul de gaze naturale in sectorul rezidential a crescut in ultimii 15 ani treptat de la un nivel de 7% in anul 1989 la 32% in 2000 si la 33% anul trecut, o data cu extinderea retelelor de distributie. Numai in perioada 2000-2003 s-a realizat alimentarea cu gaze naturale in 183 de orase si comune din aproape toate judetele tarii, estimandu-se ca au racordate la reteaua de gaze peste 600.000 de persoane. Pana in anul 2007 alimentarea cu gaze va fi extinsa in alte 450 de localitati.
Sursa: Romania libera, 9 aprilie 2004.'
Pagina