23.04.2004
-
Bancile, invitate la privatizarea Electrica Oltenia si Moldova
Evenimentul Zilei
___
Societatile de distributie a energiei Electrica Moldova si Electrica Oltenia vor fi scoase la privatizare, la mijlocul saptaminii viitoare, cind va fi publicat anuntul de vinzare. Strategia de privatizare a celor doua societati, prevede vinzarea directa a 25% din pachetul initial de actiuni, urmata de o majorare de capital care da cumparatorului calitatea de actionar majoritar. Pentru a atrage “greii” Europei in materie de energie, responsabilii cu privatizarea au decis sa permita companiilor interesate sa se asocieze cu banci, fonduri de investitii sau institutii financiare. Decizia a fost luata dupa ce marile companii energetice au ocolit procesul de privatizare a primelor doua societati Electrica, Banat si Dobrogea. “Unul dintre motivele pentru care operatori mari au evitat sa participe la prima privatizare a fost ca erau obligati sa vina cu multi bani de la inceput. Acum pot gasi o schema de finantare avantajoasa”, ne-au spus ieri responsabili din cadrul Electrica. Singura companie interesata sa cumpere Electrica Banat si Electrica Dobrogea este ENEL, negocierile de privatizare fiind in faza avansata.
Sursa: Evenimentul zilei, 23 aprilie 2004. -
Bugetul este pe plus
Adevarul
___
Cati bani va investi Guvernul in proiecte de infrastructura in cursul acestui an? Cat de mare va fi partea de cheltuieli de la buget pentru finantarea acestor proiecte? Raspunsul la aceste intrebari l-am putea afla peste cateva zile, cand este de asteptat ca delegatia Ministerului Finantelor aflata la Washington sa ajunga la un acord cu echipa FMI in ceea ce priveste nivelul deficitului bugetar pe 2004. La ultima vizita, partea romana a incercat sa convinga Fondul sa accepte ca sumele atrase pentru investitii sa nu fie socotite cheltuieli bugetare, si implicit sa nu afecteze deficitul bugetar. Solicitarea a fost respinsa de catre FMI pe motiv ca si tarile UE si-au schimbat modul de calcul si ca orice cheltuiala publica (indiferent de destinatia acesteia) trebuie inclusa in buget. In aceste conditii, cele doua parti au stabilit ca deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din PIB, insa nu s-a cazut de acord asupra nivelului acestuia.
Surse guvernamentale ne-au declarat ca deficitul bugetar ar putea fi cuprins intre 2,2% si 2,4% (tinandu-se cont si de moneda in care este calculat), in timp ce o alta varianta vizeaza un deficit sub 2% din PIB. Principalele argumente invocate de partea romana pentru o majorare a cheltuielilor se refera la o colectare mai buna a veniturilor, tendinta care s-a facut remarcata incepand cu noiembrie-decembrie 2003. Totusi, pana cand specialistii FMI vor termina analiza executiei bugetare pe primul trimestru al acestui an, Finantele incearca sa mentina o politica prudenta a cheltuielilor, concretizata la sfarsitul lunii februarie intr-un excedent bugetar de 3.913 miliarde lei (0,18% din PIB). Totusi, fata de luna ianuarie, diferenta pozitiva dintre venituri si cheltuieli s-a redus cu peste 6.592 miliarde lei.
Deficitele inregistrate de catre bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si cheltuielile cu creditele externe contractate de ministere au fost compensate intr-o anumita masura de excedentele bugetelor locale si de la fondul asigurarilor de sanatate. In ceea ce priveste veniturile, greul incasarilor il duc in continuare TVA, accizele si impozitul pe profit, in timp ce CAS-ul a inregistrat un recul fata de anul precedent (cu 2,2 puncte procentuale). Cea mai mare parte a cheltuielilor bugetare (circa 41%) a fost destinata sustinerii prin transferuri a categoriilor sociale defavorizate, precum si a unor sectoare economice. Astfel, peste 22.693 miliarde lei au fost transferate din bugetul asigurarilor de stat, peste 17.838 miliarde lei din bugetul de stat si aproximativ 2.381 miliarde lei din bugetul asigurarilor de somaj. Cheltuielile materiale au reprezentat 20,2% din totalul cheltuielilor bugetare, iar cele de personal au detinut o pondere de 18,7%.
Sursa: Adevarul, 23 aprilie 2004. -
MOL ar vrea sa cumpere benzinariile Shell din Romania
Adevarul
___
Grupul petrolier ungar MOL este interesat sa preia, pentru 70 milioane dolari, lantul de benzinarii Shell din Romania, care numara 58 de statii de distributie, informeaza Mediafax, citand agentia Dow Jones Newswires. Purtatorul de cuvant al MOL, Bea Lukacs, a declarat ca grupul ungar va plati un pret corespunzator cu valoarea activelor, calculata in functie de pozitia lor geografica si de veniturile anuale, dar a refuzat sa se pronunte asupra valorii tranzactiei. In iulie 2003, Shell Romania si MOL au incheiat un contract prin care grupul anglo-olandez a vandut 23 de benzinarii, din cauza performantelor financiare scazute ale acestora. Termenii financiari ai transferului realizat atunci nu au fost prezentati. Dupa respectiva tranzactie, numarul benzinariilor Shell din Romania a scazut de la 81 la 58 de statii. Pana la sfarsitul acestui an, MOL va receptiona cele 23 de statii preluate de la Shell si va administra in total aproape 30 de noi statii, astfel ca reteaua detinuta in Romania va ajunge la 80 de benzinarii. In cazul in care va prelua toate benzinariile Shell, reteaua MOL va ajunge la aproape 140 de statii. Oficialii MOL din Romania nu au comentat in nici un fel aceasta posibila tranzactie. Pe de alta parte, afacerile grupului Shell in tara noastra se vor limita in special la servicii conexe, cum ar fi imbutelierea de aragaz la statia Negoiesti, langa Petrobrazi. Analistii din domeniul petrolier sustin ca o eventuala finalizare a tranzactiei tine si de reevaluarea rezervelor companiei. Surse din piata ne-au declarat ca renuntarea de catre Shell la benzinariile din Romania are o puternica motivatie economica. 'Pentru a rezista pe o piata cum este cea romaneasca, o companie ar trebui sa aiba cel putin 100 de statii de distributie. Sub acest nivel nu se lucreaza eficient pentru a acoperi toate cheltuielile legate de distributie, dar si de intretinerea aparatului administrativ s.a.m.d. Din acest punct de vedere, luand in calcul si o posibila concentrare a activitatilor in alta parte, o eventuala decizie a Shell de a-si vinde benzinariile din Romania este fundamentata', ne-au declarat sursele citate.
Sursa: Adevarul, 23 aprilie 2004.'
22.04.2004
-
Cehii au cumparat masiv actiuni la SIF Banat-Crisana si Transilvania
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION SIF3
___
Intrarea in Uniunea Europeana a Cehiei Ungariei sau Poloniei ar putea deturna, spun analistii, in urmatorii ani o parte din investitiilor straine de pe pietele de capital ale acestor tari catre est, spre piete avand un potential mai ridicat, cum ar fi cea romaneasca. Pana atunci insa la Bursa de la Bucuresti au inceput sa vina chiar investitori din tarile care urmeaza sa adere la UE.
Sute de investitori cehi, persoane fizice sau juridice, au cumparat pachete mari de actiuni din capitalul SIF Banat-Crisana si SIF Transilvania, cotate ca fiind cele mai bune din cele cinci SIF din punct de vedere al structurii activului. Investitorii cehi au plasat astfel pe piata romaneasca de capital, numai in actiuni SIF, mai multe milioane de dolari. Reprezentantii SIF-urilor spun ca prezenta consistenta a cehilor in actionariatul societatilor este destul de greu de explicat.
Numarul mare de investitori se datoreaza faptului ca nimeni nu are voie sa detina, conform statutului fiecareia din cele cinci societati, mai mult de 0,1% din capitalul unui SIF. Este posibil astfel, ca multi dintre investitori sa fie doar 'vehicule de investitii' pentru un numar mai restrans de investitori activi.
Reprezentantii SIF Banat - Crisana si SIF Transilvania confirma prezenta masiva a investitorilor cehi in structura actionariatului societatilor insa spun ca nu stiu precis numarul total al acestora si procentele detinute.
'Investitori cehi detin in prezent procente consistente din actiunile SIF Banat-Crisana si deocamdata presupunem ca nu actioneaza concertat. Mai avem investitori straini si de alte cetatenii, dar numarul lor este destul de redus. Interesul investitorilor cehi pentru actiunile noastre este destul de inexplicabil,' a declarat pentru Ziarul Financiar Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana. 'Am observat, intr-adevar, ca exista foarte multi investitori cehi care detin, cumulat, procente bune din actiunile SIF Transilvania. Nu cunoastem precis numarul lor insa este cel putin de ordinul zecilor. Nu stim de ce au cumparat. Probabil si-au dat seama si ei ca pretul din piata al actiunilor este mult mai mic decat valoarea reala a acestora', a declarat Florian Firu, director economic al SIF Transilvania.
Conform unei statistici Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), investitorii cehi au cumparat anul trecut actiuni romanesti in valoare de 239 miliarde de lei (7,2 milioane de dolari) fara sa plaseze nici macar un ordin de vanzare. Investitiile cehilor de anul trecut s-au concentrat pe un singur domeniu de activitate: 'activitati auxiliare intermedierilor financiare', categorie care corespunde domeniului de activitate al SIF-urilor. La preturile actiunilor SIF de anul trecut valoarea cumpararilor realizate de investitori cehi corespunde unui pachet de peste 15% din capitalul unui SIF. Conform statisticii CNVM pe 2003, investitori din Slovenia au cumparat actiuni SIF de 27,8 miliarde de lei (0,8 milioane de dolari), iar cei din Ungaria au cumparat actiuni de 1,2 miliarde de lei (36.000 de dolari).
Investitorii cehi au fost selectivi, astfel ca unele dintre SIF-uri nu inregistreaza participatii semnificative ale acestora in actionariat. Tudor Ciurezu, directorul economic al SIF Oltenia spune insa ca in cazul actionariatului societatii nu exista detineri semnificative ale unor persoane din Cehia. 'Avem actionari straini, dar ponderile acestora in actionariatul nostru nu sunt insemnate ca marime,' a spus el.
Achizitiile investitorilor cehi au inceput in urma cu circa un an si jumatate, odata cu cresterea atractivitatii pietei romanesti de capital. De atunci, cehii au cumparat constant actiuni SIF iar acum, spun reprezentantii SIF, sunt dispusi chiar sa isi exercite (prin cativa reprezentanti) dreptul la vot in Adunarile Generale ale Actionarilor.
'De curand am primit cereri din partea unor societati de brokeraj din Cehia care vor sa le trimitem procuri pentru a-si reprezenta investitorii la Adunarea Generala a Actionarilor de peste doua saptamani. Suntem si noi curiosi sa vedem ce vor avea de spus', spune directorul economic de la SIF Transilvania, Florian Firu. Adunarile Generale ale Actionarilor de la toate cele cinci societati de investitii financiare vor avea loc simultan la finalul acestei saptamani.
SIF-urile au in patrimoniu extrem de bogat. Pretul de pe Bursa al actiunilor fiind sub valoarea actiunuilor detinute. Cele cinci SIF-uri detin 30% din BCR prima banca de pe piata, 30% din BRD, a doua banca precum si pachete importante de actiuni la alte cateva banci. De asemenea, SIF-urile au lichiditati importante (depozite bancare si titluri de stat), la care se adauga investitii in companii din industrie, turism si servicii.
Ieri la Bursa SIF-urile au incheiat ziua cu o crestere medie de 2%, ajugand la noi maxime istorice. SIF Banat-Crisana a incheriat ziua cu cea mai mare crestere, de 3,6%, ajungand la 5.700 lei/actiune, iar SIF Transilvania a urcat cu 1,8% pana la 5.650 lei/actiune. Activul net pe actiune al celor doua SIF-uri era la finalul lunii februarie de 8.228 lei/actiune si respectiv 10.028 lai/actiune.
Sursa: Ziarul financiar, 22 aprilie 2004.' -
Eurom Bank adopta moda actiunilor gratuite
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Eurom Bank, banca cotata de o saptamana la Bursa Electronica RASDAQ a anuntat ca va acorda actiuni gratuite tuturor actionarilor din profitul inregistrat n 2002 si din rezervele din reevaluare. Acordarea de actiuni gratuite de catre bancile cotate pe piata de capital este destul de frecventa si aduce de obicei castiguri pentru jucatorii de la Bursa. Banca Transilvania va repartiza in urmatoarele actionarilor actiuni gratuite din profitul obtinut in 2003, iar Banca Comerciala Carpatica a realizat la inceputul acestui an o operatiune similara.
Actiunile gratuite sunt mai profitabile pentru investitori decat dividendele atunci cand pretul de piata al actiunilor este mai mare decat valolarea nominala. In plus impozitul platit de investitori pentru actiunile primite gratuit este mai mic decat cel pe dividende.
De majorarea de la Eurom Bank vor beneficia actionarii bancii inregistrati in luna noiembrie a anului trecut, astfel ca actiunile cumparate de pe piata RASDAQ dupa listarea bancii nu dau actionarilor dreptul sa primeasca actiunile gratuite. Actiunile gratuite acordate de Eurom vor avea o valoare nominala totala de 11 miliarde de lei, fiecare actionar urmand sa primeasca o actiune noua pentru fiecare 36 de actiuni detinute. Eurom Bank are in prezent un capital social in valoare de 386 miliarde de lei, valoarea acestuia urmand sa ajunga la 397 miliarde de lei dupa operarea majorarii. Valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 de lei.
Actiunile Eurom au inregistrat in prima zi de tranzactionare de la Bursa Electronca RASDAQ preturi care au urcat pana la 7.500 lei/actiune. Ulterior au urmat trei zile de scadere a cotatiei care a atins 4.400 lei/actiune. Actiunile Eurom sunt in prezent suspendate de la tranzactionare pana la inregistrarea actiunilor gratuite in conturile actionarilor. Celelalte trei banci cotate pe piata de capital, BRD, Carpatica si Transilvania inregistreaza preturi ale actiunilor de patru pana la sapte ori mai mari decat valoarea nominala.
Eurom Bank este detinuta in proportie de 89,5% de grupul israelian Kolal, in timp ce peste 10.000 de alti actionari, persoane fizice si juridice, detin restul de 10,5% din capitalul bancii. Grupul israelian a preluat in 2001 fosta Banca Dacia Felix, si de atunci a investit mai multe milioane de dolari - in majorari de capital, in implementarea unui nou sistem IT dar si in mutarea sediul central de la Cluj-Napoca in Bucuresti.
Eurom Bank a intrat pe profit incepand cu trimestru al treilea al anului trecut, dupa finalizarea programului de reorganizare a activitatii, pe de o parte, dar si a programului de investitii initiale in sistemul informatic. Banca a incheiat anul 2003 cu un profit net de 26 miliarde de lei, acesta fiind primul an profitabil de la preluarea Bancii Dacia Felix. Volumul activelor bancare a depasit la sfarsitul anului trecut nivelul de 2.500 miliarde de lei, sursele atrase de la clientela fiind de 2.000 miliarde de lei. Fondurile proprii au atins nivelul de 473 miliarde de lei, in timp de portofoliul de credite a atins valoarea de 1.300 miliarde de lei. Conform conducerii bancii la finalul lunii martie fondurile proprii ale Eurom insumatu 465 miliarde de lei. Banca anticipeaza pentru acest an obtinerea unui profit net de 76,5 miliarde de lei si atingerea unui volum de active de circa 4.450 miliarde de lei.
Sursa: Ziarul financiar, 22 aprilie 2004 -
Euro in scadere
TVR
___
Euro a pierdut mai mult de 100 de unitati in raport cu moneda nationala, sub influenta evolutiei din pietele internationale, dar dealerii bancilor se asteapta la o revenire a monedei europene fie pe baza interventiei BNR, fie ca urmare a unei cereri sporite de valuta pentru repatrierea profiturilor. In prima ora de tranzactionare, teama de o interventie a bancii centrale a determinat bancile sa coteze euro in crestere. Moneda europeana a atins un maxim de 40.695 - 40.725 lei, fata de un nivel de 40.620 -40.650 lei afisat la inceputul sedintei.
BNR a anuntat un curs de referinta de 40.567 lei/euro, in scadere cu 105 unitati fata de cel valabil miercuri. Concomitent, moneda americana a urcat cu 195 de lei, iar banca centrala a calculat un raport de schimb de 34.286 lei/dolar. Pe pietele internationale, euro a coborit la un minim de 1,1815 dolari. Desi estimeaza o cadere a cursului spre 1,16 dolari pe euro, dealerii considera ca moneda europeana va reveni la cotatii mai inalte in raport cu leul.
In acelasi timp, reprezentantii bancilor considera ca este foarte probabil ca BNR sa cumpere valuta in urmatoarea perioada. Pe piata monetara, dobinzile la termen scurt au coborit la un minim de 10 -15%. Desi exista un excedent de lichiditate, BNR a reusit sa atraga din piata numai 950 de miliarde lei, fata de o oferta de 1.300 miliarde lei.
Sursa: TVR, 22 aprilie 2004.
21.04.2004
-
Petrom extinde exploatarea zacamintelor concesionate in Kazahstan
Romania libera SNP
___
SNP-Petrom estimeaza ca anul viitor va incepe exploatarea rezervelor din perimetrul Jusali pe care il are in concesiune in Kazahstan. Rezervele de pe acest perimetru, pentru care compania are licenta de explorare si productie pentru 25 de ani, sunt estimate la 6,6 milioane tone titei si 6,3 miliarde metri cubi de gaze naturale. Tot in aceasta tara, Petrom va incepe in acest an exploatarea rezervelor din perimetrele Turkmenoy, ale carui rezerve sunt estimate la 1,914 milioane tone titei, Aktas, cu rezerve estimate la 1,72 milioane tone titei, Sinelnikovskoe, cu rezerve estimate la 4,5 milioane tone titei, si Komsomolskoe, cu rezerve estimate la 3,38 milioane tone titei. Anul trecut, Petrom a inceput tot in Kazahstan exploatarea rezervelor din perimetrul Tasbulat, ale carui rezerve sunt estimate la 3,171 milioane tone titei. Anul trecut, in Romania s-au consumat 13.370 mii tone titei, din care 5.770 mii tone au fost asigurate din productia interna, iar 7.250 mii tone - din import. Estimarile privind evolutia consumului de produse petroliere indica o crestere anuala de circa 4,5% pe an.
Sursa: Romania libera, 21 aprilie 2004. -
Datoriile pentru utilitati ale unor societati APAPS, transformate in actiuni
Curierul National
___
Datoriile neachitate, pana la 30 noiembrie 2002, furnizorilor de utilitati de patru societati aflate in portofoliul APAPS vor fi transformate in actiuni, iar penalitatile de intarziere vor fi anulate, au afirmat surse guvernamentale. Cele patru societati care vor beneficia de aceasta facilitate sunt Metalurgica Reghin, Tubinox Bucuresti, Uzinele Sodice Govora si Hart Miercurea-Ciuc. Valoarea datoriilor care urmeaza sa fie transformate in actiuni va fi stabilita de o comisie formata din cate un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Economiei si Comertului, institutiei publice implicate in privatizare, autoritatii publice locale in subordinea careia se afla serviciul de utilitati, precum si al furnizorului de utilitati. Conform articolului 14 din OU 8/2003, creantele furnizorilor de utilitati, reprezentand contravaloarea facturilor datorate si neachitate pana la 30 noiembrie 2002 de catre societatile comerciale care se privatizeaza, se transforma total sau partial in actiuni, iar majorarile si penalitatile de intarziere aferente se anuleaza. In situatia in care sumele nu se convertesc integral, diferenta se esaloneaza pe o perioada de pana la cinci ani. Actiunile rezultate in urma conversiei vor fi transferate Autoritatii pentru Privatizare, pentru a fi vandute impreuna cu celelalte titluri detinute de stat la societatea respectiva.
Sursa: Curierul national, 21 aprilie 2004. -
Vanzarea a inca 25% din actiunile BCR necesita schimbarea calendarului de privatizare
Adevarul EBS
___
Un alt pachet reprezentand 25% din actiunile BCR ar putea fi vandut pana la sfarsitul acestui an catre un investitor strategic, iar aceasta operatiune ar determina unele schimbari in programul de privatizare a bancii deoarece nu era prevazuta a fi realizata atat de devreme, a declarat Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, care a participat, la sfarsitul saptamanii trecute, la reuniunea anuala a BERD de la Londra. Prima etapa a privatizarii BCR consta in vanzarea a 25% plus doua actiuni catre BERD si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale), tranzactie evaluata la 222 milioane dolari. Numai ca tranzactia nu a fost inca finalizata deoarece cele doua institutii conditioneaza acest lucru de separarea functiilor administrative de cele executive la nivelul conducerii BCR, modificari ce vor fi decise in AGA anuntata pentru 23 aprilie. 'Trebuie sa finalizam aceasta prima tranzactie cu BERD si IFC si, in urmatoarele doua-trei saptamani, vom defini noul tip de strategie de privatizare', a precizat Tanasescu. In aceste zile, Mihai Tanasescu se afla la Washington pentru a discuta cu responsabilii FMI ultimele probleme legate de finalizarea unui nou acord de supraveghere preventiva cu institutia financiara internationala. Potrivit unui comunicat al Ministerului Finantelor, Mihai Tanasescu este de parere ca in acest an investitiile straine directe vor creste la doua miliarde euro, iar tinta deficitului bugetar va fi sub 3% din PIB. In ceea ce priveste privatizarea Petrom, Tanasescu a declarat ca acest proces se va incheia pana la sfarsitul lunii iulie, dupa ce vor fi analizate ofertele finale ale celor trei companii ramase in cursa.
Sursa: Adevarul, 21 aprilie 2004.'
20.04.2004
-
SIF Banat-Crisana investeste in industria hoteliera
Romania libera LION
___
Societatea de Investitii Financiare Banat-Crisana (SIF) investeste din ce in ce mai mult in industria hoteliera romaneasca. Grupul financiar intentioneaza ca pana la sfarsitul acestui an sa finalizeze si sa dea in folosinta un hotel in orasul Baia Mare. Este vorba despre o investitie in valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro, suma nu foarte mare in raport cu costurile pe care le implica ridicarea unui asemenea obiectiv. Economia facuta se explica prin faptul ca structura de rezistenta a viitorului edificiu era deja construita la data demararii lucrarilor. Hotelul va fi amplasat pe bulevardul Bucuresti, va avea o capacitate de 120 de locuri de cazare, in regim de doua si trei stele, si va avea piscina acoperita si o pista de popice.
Directorul de strategie al Societatii de Investitii Financiare Banat-Crisana a declarat ca vor exista inclusiv minibusuri care pe timpul iernii vor transporta turistii la schi, in statiunile Suior si Mogosoaia, iar in sezonul cald vor fi organizate excursii tematice la Cimitirul Vesel de la Sapanta si pe Valea Botizului. Mai trebuie spus ca SIF Banat-Crisana urmeaza sa mai dea in folosinta in cursul acestui an inca doua hoteluri: unul in Hunedoara iar altul in Cluj. Grupul financiar mai detine si alte hoteluri in tara - Eurohotel din Timisoara si Meses din Zalau, amandoua de trei stele, iar experienta acumulata in timp le-a demonstrat responsabililor grupului ca investitiile in industria hoteliera sunt o afacere rentabila, cu bataie lunga.
Sursa: Romania libera, 20 aprilie 2004.
Pagina