08.03.2004
-
Efervescenta pe Rasdaq pentru spumoasele Zarea: trei oferte
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vinuri spumoase Zarea SA Bucuresti se afla in mijlocul unei batalii acerbe pentru preluare desfasurata intre o persoana fizica care detine 10% din companie, Karom Drinks SA, care produce spumosului Faber si compania Cocor SA, care detine magazinul cu acelasi nume din Bucuresti. Zarea era pana acum cativa cea mai cunoscuta marca de vin spumos din Romania, dar a pierdut din piata pe fondul cresterii competitiei.
Persoana care detine 10% din Zarea, Mihaela Buzatu, a lansat la mijlocul lunii februarie o oferta publica de cumparare a 40% din actiunile Zarea, urmata de contraofertele celorlalti doi competitori lansate simultan pe 5 martie 2004 pentru un pachet de 49,9%. APAPS detine un pachet de 40% din Zarea SA, iar actionarii proveniti in urma privatizarii in masa 50%.
Mihaela Buzatu ofera un pret de 2110 lei pentru o actiune Zarea SA (14 miliarde de lei pentru 40%), in timp ce Cocor SA ofera 2220 de lei (18,3 miliarde de lei pentru 49,9%) iar Karom Drinks da cu putin mai mult: 2250 de lei (18,5 miliarde de lei pentru 49,9%).
Actiunile Zarea SA sunt listate pe piata Rasdaq, iar ultimul pret mediu de tranzactionare, din data de 5 martie 2004 a fost de 3000 de lei, cu o capitalizare bursiera de 1,5 milioane de dolari. Valoarea nominala a unei actiuni Zarea este de 1000 de lei, iar pretul mediu inregistrat in ultimele 12 luni de tranzactionare este de 2071 de lei. Compania deruleaza afaceri de 4-5 milioane euro.
Mihaela Buzatu a cumparat cele 10% in noiembrie 2003 in urma unei singure tranzactii pe piata Rasdaq de la Radu Cocos, unul dintre fostii actionari ai liderului pietei de vinuri spumoase de pe piata romaneasca, Astese Production SRL, care produce vinurile spumoase Angelli.
Societatea, fondata de un grup de investitori italieni, a fost preluata in intregime, la sfarsitul anului trecut, in cadrul unei tranzactii de 11,2 milioane de dolari, de firma germana Henkell&Sohlein Group, cel mai mare producator european de vinuri spumoase.
Surse din industria vinului sustin ca Buzatu Mihaela se afla in stranse legaturi cu Radu Cocos. 'Nu pot sa fac nici un fel de comentariu pe marginea acestei tranzactii', a declarat pentru Ziarul Financiar, Mihaela Buzatu. Radu Cocos afirma ca a vandut in profit, anul trecut, cele 10 procente din Zarea catre Mihaela Buzatu, dar spune ca nu o cunoaste personal pe aceasta.
Cei trei ofertanti vizeaza pachetul de actiuni de 40% detinut de APAPS dar Autoritatea pentru Privatizare pare ca nu este interesata de o privatizare prin intermediul pietei de capital, anuntand ca va scoate, in curand, Zarea SA la privatizare prin intermediul unei metode clasice.
Karom Drinks este producatorul vinului spumos Faber si este detinut de Schloss Wachenheim, cel mai mare producator de vinuri spumoase din lume dupa numarul de sticle vandute. Schloss Wachenheim este unul dintre cei trei mari importatori de vin linistit romanesc pe care il imbuteliaza si il comercializeaza pe piata germana, destinatia principala pentru exporturile romanesti de vin.
'Producatorul german este foarte interesat sa se extinda pe piata romaneasca si de accea am facut o oferta de cumparare pentru pachetul detinut de APAPS la Zarea SA', a declarat Emil Popescu, general manager Karom Drinks. Societatea a mai fost interesata si de preluarea Angelli, insa oferta financiara a fost inferioara celei lansate de Henkell&Sohlein.
'Urmarim Zarea SA de mai bine de sase ani si am considerat ca acum este un moment bun pentru achizitionare. Oferta noastra este adresata PPM-istilor, dar am trimis si catre APAPS o oferta. Se pare insa ca aceasta institutie nu este interesata', spune Aurel Besliu, presedintele Consiliului de Administratie al Cocor SA. El afirma ca societatea nu sta bine din punct de vedere financiar dar are, inca, un nume pe piata de profil.
Cocor are activitati in sectorul spatiilor comerciale si in turism si detine centrul comercial cu acelasi nume din Bucuresti, dar opereaza de aproape opt ani si pe piata vinului oferind finantari si aflandu-se in asociere cu diversi producatori de vin.
Actionarii principali ai firmei Cocor SA sunt SIF Muntenia (18,8%), Broadhurst Investments Limited (11,3%), Ursan Liviu (13,4%) si Stoica Daniel (13,3%). Grupul Cocor SA a achizitionat, pentru aproape trei milioane de dolari, complexurile hoteliere 'Galati' si 'Ovidiu' din Neptun-Olimp, precum si Vila V5 din Eforie Nord in urma licitatiilor organizate la mijlocul anului 2002 de Ministerul Turismului. Respectivele unitati de cazare au fost incluse ulterior in societatea Cocor Turism.
Ion Dobronauteanu, presedintele Organizatiei Interprofesionale ViniViticola, spune ca lupta pentru controlul Zarea SA arata ca interesul pentru industria vinului este in crestere si ca piata se dezvolta. 'Zarea este o societate cu probleme financiare, dar prin preluarea ei cred ca acestea vor disparea. Privatizarea va duce la o mai buna structurare pe piata spumantelor, iar Zarea va avea sansa sa isi recastige cota de piata pe care a pierdut-o in ultimii ani si sa devina unul dintre liderii acesteia', afirma Dobronauteanu.
Zarea Bucuresti detine patru sectii de productie pentru bauturi spirtoase, lichior si bauturi aperitive, vin spumant si vin spumos. Zarea are un capital social de 16,4 miliarde de lei si a inregistrat in 2002, conform datelor furinizate de Ministerul Finantelor publice, o cifra de afaceri de 147 de miliarde de lei si un profit net de 136 de miliarde de lei. Profitul exceptional din 2002 se datoreaza 'altor venituri din exploatare', dupa cum rezulta din raportul companiei.
Societatea are 305 angajati. Pe primele sase luni de anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 82,5 miliarde lei, cu 33% mai mult decat in aceeasi perioada a anul anterior.
Piata vinurilor spumoase, estimata anul trecut la circa 10 milioane de sticle, este de la sfarsitul anului trecut o afacere germana, primii doi ocupanti ai acesteia fiind detinuti de doi mari producatori germani: Astese Production producatorul vinului spumos Angelli cu o cota de 45%, urmat de Karom Drinks producatorul vinului spumos Faber cu o cota de circa 18%.
Urmatorii ocupanti sunt Panciu, Jidvei, Cramele Prahova si Zarea Bucuresti care detine acum circa 8 procente din piata. Ultimul loc este ocupat de Spumante Silvania din judetul Salaj, un producator retras recent de la privatizare de catre APAPS dar care urmeaza sa fie relansat pentru vanzarea pachetului de 63,5% apartinand statului.
Sursa: Ziarul financiar, 8 martie 2004.' -
Friesland ofera aproape 8 milioane de euro pentru 58% din actiunile Napolact
Curierul National
___
Friesland Romania, subsidiara grupului olandez din sectorul alimentar Friesland Coberco, va lansa o oferta publica de preluare a unui pachet de 58,42 la suta din actiunile Napolact Cluj-Napoca, la capitalul caruia detine deja o participatie de circa 41 la suta.
Friesland Romania propune un pret de 55.000 de lei pe actiune, numarul titlurilor vizate ridicandu-se la 5,67 de milioane, potrivit anuntului preliminar privind oferta publica. La acest pret, valoarea totala a tranzactiei s-ar ridica la 311,9 miliarde de lei (7,8 milioane de euro, la cursul de vineri, 39.887 lei/euro).
Oferta este administrata de ING Baring Securities Romania.
Napolact Cluj-Napoca are un capital social de 165,01 de miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 17.000 lei. Pe piata Rasdaq, titlurile societatii erau cotate vineri la un pret mediu de 59.502 de lei pe actiune.
Friesland Romania a derulat in 2002 o oferta publica pentru 90,08 la suta din titlurile Napolact, la un pret de 41 la suta de lei pe actiune, oferta subscrisa partial. In prezent, grupul detine la producatorul de lactate o participatie de 40,71 la suta . Un alt actionar important al societatii este PAS Napolact, cu 39,45 la suta. Pentru anul trecut, conducerea producatorului de lactate estima atingerea unei cifre de afaceri de 1.050 de miliarde de lei (27,9 milioane de euro), ceea ce corespunde unei cresteri de 11,6 la suta. Friesland Romania face parte din grupul Friesland alaturi de societatea SCIL Mures. Cele doua companii au inregistrat in 2003 vanzari de circa 1.314,4 miliarde de lei (35 milioane de euro), cu 11 la suta mai mult fata de anul anterior. Friesland a intrat pe piata romaneasca in anul 2001, in urma preluarii operatiunilor detinute de Nutricia Dairy and Drinks (NDD), care a renuntat la activitatea in sectorul produselor lactate in Europa Centrala si de Est. In prezent, grupul detine patru unitati in localitatile Satu Mare, Carei, Deta (Timisoara) si Targu Mures, productia fiind destinata preponderent pietei interne.
Oferta companiei include lapte de consum, produse lactate acide (iaurt, sana, lapte batut, chefir), smantana, unt si creme de unt, lapte praf, cascavaluri si branza topita.
Sursa: Curierul national, 8 martie 2004. -
AVAB si-a luat adio de la o treime dintre creantele la Sanatate
Cotidianul
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), institutie care a preluat creantele inregistrate la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate, a colectat in perioada noiembrie 2003 - februarie 2004, in contul acestor creante bugetare restante, suma de 700 miliarde lei, informeaza autoritatea. Cu toate acestea, pentru 50.350 de societati debitoare cu o valoare nominala totala a creantelor de 15.412 miliarde lei, nu a fost inca deschisa vreo procedura de recuperare a debitelor. Dintre acestea, 457 de firme se afla in procedura de privatizare si nu vor putea fi executate. De asemenea, pentru 688 de societati exista deja planuri de esalonare a datoriilor in conformitate cu prevederile legale referitoare la recuperarea arieratelor bugetare. Astfel, mai mult de 30% din valoarea portofoliului reprezinta creante la societati care se aflau in diferite faze de executare silita, iar 4,2% din creante vizeaza firme in faliment sau reorganizare judiciara. Transferul datoriilor de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele judetene de sanatate a inceput in luna noiembrie si a fost finalizat la data de 19 februarie. In aceasta perioada, AVAB a comunicat titlurile executorii pentru 1533 societati debitoare, cu o valoare totala a creantelor in suma de peste 17.578 miliarde lei, respectiv 71,5% din total. Simultan, au fost declansate procedurile de executare silita prin blocarea conturilor bancare pentru un numar de 793 debitori, cu o valoare nominala a creantelor de 3.805 miliarde lei, respectiv 15,5% din portofoliu.
Sursa: Cotidianul, 8 martie 2004.
05.03.2004
-
APAPS sustine ca s-a inteles cu BERD si IFC pentru 25% din BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Dupa o perioada de tacere, Autoritatea pentru Privatizare a anuntat miercuri incheierea negocierilor cu BERD si IFC privind finalizarea tranzactiei legate de vanzarea a 25% plus doua actiuni din capitalul social al Bancii Comerciale Romane (BCR).
Ultimele doua acte semnate au fost Acordul Actionarilor si Contractul Optiunii de Vanzare, in baza caruia BERD si IFC isi vor putea vinde pachetul inapoi pentru reconstituirea pachetului majoritar in momentul gasirii unui investitor strategic, ori in situatia in care ar hotari din anumite motive sa-si retraga participatia la BCR.
'Prin semnarea acestora, toate inscrisurile aflate sub jurisdictia APAPS au fost finalizate', afima reprezentantii institutiei.
Adriana Tran, purtator de cuvant al APAPS, spune ca nu are informatii privind situatia numirii reprezentantilor BERD si IFC in Consiliul de Administratie, desi subiectul a fost discutat la ultimele negocieri.
Cert este ca BERD si IFC nu vor plati contravaloarea actiunilor BCR inainte de a-si numi oamenii si a putea controla astfel procesul de restructurare a bancii.
Unul dintre motivele de disputa care au prelungit discutiile il constituie ocuparea pozitiei de director executiv al bancii, functie pe care BERD si IFC insista sa o controleze.
Actualul presedintele al CA al BCR Nicolae Danila detine si atributiile corepunzatoare directorului executiv.
APAPS sustine ca in perioada 'imediat urmatoare' va fi definitivata si inaintata catre Guvern propunerea legislativa necesara realizarii transferului dreptului de proprietate pentru BCR. 'Este vorba despre o informare privind termenii finali ai tranzactiei, un fel de proces verbal', spune Tran.
Negocierile dintre partea romana si cele doua institutii internationale sunt considerate astfel incheiate.
APAPS spune insa ca mai raman de finalizat 'unele elemente de natura tehnica'.
Desi negocierea detaliilor tranzactiei cu BERD si IFC se impotmolise in ultimele saptamani, APAPS se apucase intre timp sa discute vanzarea unui al doilea pachet de pana 8% catre Asociatia Salariatilor BCR.
Intarzierea finalizarii discutiilor cu cele doua institutii financiare a insemnat implicit amanarea platii celor 222 milioane de dolari reprezentand contravaloarea negociata a 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR.
Din Asociatia salariatilor bancii fac parte membri ai consiliului de administratie, angajati si pensionari care au avut ultimul loc de munca la BCR.
Salariatii nu pot cumpara actiuni BCR la un pret mai mic de 10.000 lei, reprezentand valoarea nominala a unei actiuni. Cel mai probabil, tranzactia se va face la valoarea nominala. De partea cealalta, BERD si IFC trebuie sa plateasca un pret de 10 dolari (33.000 lei) pentru o actiune.
Contractul - cadru privind prima etapa de privatizare a BCR a fost semnat la Bucuresti pe 4 noiembrie 2003, iar de atunci continua discutiile pentru stabilirea detaliilor implicarii BERD si IFC in restructurarea celei mai mari banci romanesti.
Noreen Doyle, prim-vicepresedintele BERD, anunta inca din noiembrie 2003 perspectiva numirii unui reprezentant in Consiliul de Administratie al BCR, acesta urmand a fi 'un bancher strain cu mare experienta internationala'. Pana in prezent numirea nu a avut loc.
Banca a obtinut, anul trecut, un profit net estimat de peste 160 de milioane de dolari, apropiat de nivelul raportat pentru 2002, cand rezultatul net s-a ridicat la 164 de milioane de dolari.
Capitalul social al BCR se ridica la 7.924 de miliarde de lei si este impartit in 792.488.750 actiuni a cate 10.000 de lei fiecare.
Statul a ramas cu o participatie de 44,8% din BCR, majoritatea fiind detinuta de BERD, IFC si cele cinci SIF. Participatia urmeaza sa scada cu inca pana la opt puncte procentuale prin vanzarea unui pachet de actiuni salariatilor si pensionarilor BCR, prin negociere directa.
Sursa: Ziarul financiar, 5 martie 2004.' -
Cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste
Cronica Romana
___
BCR Leasing lanseaza in perioada 8 martie - 26 martie 2004, cea mai mare emisiune de obligatiuni corporatiste realizata pana acum in Romania. Valoarea emisiunii de obligatiuni este de 75 miliarde de lei iar scadenta va fi de trei ani. Pretul de vanzare al unei obligatiuni este de 1 milion de lei, BCR Leasing emitand 75.000 de obligatiuni nominative. Rata dobanzii este fixa, de 6% pe an in euro, platibila semestrial in lei si va fi indexata la cursul ROL/EUR.
Emisiunea de obligatiuni este intermediata de BCR Securities si garantata de BCR Asigurari, iar grupul de distributie va fi Banca Comerciala Romana.
Ulterior finalizarii acestei emisiuni de obligatiuni, BCR Leasing va face demersurile pentru tranzactionarea acestora la Bursa de Valori Bucuresti. Fondurile obtinute vor fi utilizate pentru marirea si diversificarea surselor de finantare. Obligatiunile BCR Leasing pot fi achizitionate de la cele 40 de Sucursale judetene ale BCR.
Sursa: Cronica romana, 5 martie 2004. -
Petrom, Rompetrol si Electromontaj - pe lista firmelor care ar putea participa la reconstructia Irakului
___
Firmele romanesti care ar putea participa la reconstructia Irakului in calitate de subcontractori sunt, potrivit primului-ministru Adrian Nastase, SNP Petrom, Rompetrol, Petrom Service, Electromontaj Bucuresti, Contransimex, ARCOM si ARCIT. Lista a fost prezentata ieri de seful Guvernului, care a facut si o selectie a domeniilor de care companiile din Romania s-ar putea arata interesate in Irak: 'Ne propunem sa participam atat la licitatiile pentru subcontracte, dar si in cadrul proiectelor coordonate de Banca Mondiala si Natiunile Unite. Domeniile in care companiile romanesti intentioneaza sa se implice sunt: infrastructura, constructiile civile, extractia si exploatarea petrolului si sectorul energetic'. Prezent la seminarul 'Reconstructia Irakului - oportunitati de afaceri pentru firmele romanesti', adjunctul secretarului pentru Comert al Statelor Unite ale Americii, William Lash, a precizat ca firmele romanesti au un rol foarte important in reconstructia Irakului. 'Mesajul presedintelui Bush este acela ca firmele romanesti trebuie sa participe la reconstructia unui Irak liber. Presedintele Lincoln ne-a dat un sfat: 'Sa fim intotdeauna alaturi de cei care au o statura morala buna'', le-a transmis Lash guvernantilor. In ceea ce priveste reconstructia Irakului, in prezent, se deruleaza cea de-a doua etapa de desemnare a prim-contractantilor. 'Primul contractor va fi cunoscut la sfarsitul lunii. Companiile Bechtel, Washington Group sau Parsons, desi au fost prim-contractori intr-o prima faza de reconstructie a Irakului, pot capata aceasta calitate si in a doua runda, cand vor fi derulate proiecte in valoare de 18 miliarde de dolari, dintre care 5 miliarde de dolari in domeniul constructiilor. Prim-contractorii vor selecta firmele cu care vor dori sa lucreze ca in orice proces de achizitie, in functie de o serie de factori precum pret, experienta, capacitate si chiar familiaritate cu tara respectiva. Scopul nostru este ca unele dintre proiectele de reconstructie sa inceapa in aprilie. Bineinteles ca majoritatea fondurilor vor merge catre subcontractori. Un exemplu in acest sens este Tehnoforest Export, care a primit deja un contract in Irak, pentru a dota o scoala', a mai adaugat William Lash. In sedinta de Guvern de ieri a fost pusa in discutie infiintarea unei comisii speciale care sa urmareasca permanent evolutia licitatiilor si participarea firmelor romanesti la aceste contracte. O comisie similara exista si in SUA, aceasta fiind condusa chiar de William Lash. Tot ieri, a avut loc o intalnire intre mai multe firme interesate sa participe la reconstructia Irakului si companiile americane Bechtel, Washington Group si Parsons. Printre cei prezenti s-au aflat si reprezentantii unor firme precum Elvila, Tender, Roman Brasov, Electroputere Craiova.
Sursa: Adevarul, 5 martie 2004.'
04.03.2004
-
Autoritatile americane, sesizate in privinta situatiei de la Nitramonia Fagaras
Curierul National
___
Presedintele companiei americane care a cumparat combinatul Nitramonia in 2003 a anuntat ca a sesizat Departamentul de Justitie al SUA si Departamentul Economic al Ambasadei americane la Bucuresti ca asupra sa si a societatii se fac presiuni pentru lichidarea platformei industriale.
Anuntul a fost facut, marti dupa-amiaza, intr-o conferinta de presa, de catre Valerian Simirica, presedintele companiei S&T Equipment and Machinery LTD. care a cumparat combinatul Nitramonia in noiembrie 2003.
Directorul executiv, Mihai Barbuliceanu, directorul general, Francis Toba si fostul administrator al combinatului, Mihai Tanjala, au declarat, in aceeasi conferinta de presa, ca in urma cu patru luni au sesizat Parchetul National Anticoruptie in legatura cu “jaful” de la Nitramonia, “unde tone de echipamente de inox sunt furate si vandute la fier vechi”. Potrivit acestora, sesizarea catre PNA se referea si la faptul ca zeci de firme capusa ar fi prejudiciat fabrica cu circa 10 milioane de dolari.
Conducerea combinatului s-a plans ca PNA nu a dat nici un raspuns la cele sesizate.
“Departamentele americane si Ambasada SUA nu vor inchide ochii. Institutiile internationale sesizate vor cere guvernului si autoritatilor romane, prin structurile Uniunii Europene, un raport legat de actiunea PNA. Sunt cetatean american, plecat in 1985 in SUA din Brasov, am cladit acolo afaceri performante, iar dupa 19 ani ma intorc sa fac un lucru bun aici, incercand sa salvez Nitramonia si forta de munca din Fagaras.
Dar constat cu amaraciune ca ma lovesc de un carusel de interese in spatele caruia se afla oameni din tot spectrul politic. Gruparile politice sa nu creada ca renunt la banii mei, adica la cele doua milioane de dolari pe care i-am investit”, a declarat Valerian Simirica.
Noul patron s-a plans ca, in cinci zile, 12 institutii de control au venit sa verifice activitatea curenta a combinatului, “fara sa constate jaful petrecut acolo pana in 2003 si sa identifice vinovatii”.
El a apreciat ca lichidarea combinatului ar insemna o catastrofa ecologica, pentru ca “Nitramonia sta pe o cantitate uriasa denitroglicerina”. “Este nevoie de o denocivizare a intregii suprafete, care presupune investitii uriase, pe care nu cred ca statul le va face. Eu nu doresc inchiderea combinatului pentru ca ar fi si o bomba sociala pentru Fagaras”, a mai spus Simirica.
Sursa: Curierul national, 4 martie 2004. -
Actiunile Petrom vandute catre salariati nu vor fi mai scumpe
Azi SNP
___
Salariatii SNP Petrom vor avea posibilitatea sa cumpere cel mult 8% din actiunile companiei, la acelasi pret cu care vor fi vandute catre un investitor strategic, potrivit anuntului de convocare a Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor. Cota procentuala care va fi achizitionata de salariati si momentele la care va avea loc preluarea actiunilor vor fi stabilite prin hotarare de Guvern. Actionarii vor discuta, in 22 martie, modificarea actului constitutiv al societatii. Angajatii companiei detin in prezent intre 0,5% si 1% din actiuni, pragul de 8% fiind stabilit prin Ordonanta 55/2003. Titlurile companiei erau cotate, ieri, la inchiderea sedintei Bursei de Valori, la 1.670 lei. Finalizarea privatizarii Petrom, stabilita initial pentru finele anului trecut, a fost prelungita pana la 31 martie 2004, termen ce ar putea fi depasit, pentru rezolvarea unor probleme legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor societatii. Potrivit strategiei de privatizare, aprobata de Executiv la sfarsitul lunii iulie 2003, transferul proprietatii va fi realizat prin vanzarea directa a 33-34% din actiuni catre un investitor strategic, participatia lui urmand sa urce, concomitent, la 51%, printr-o majorare de capital.
Sursa: Azi, 4 martie 2004. -
Sindicalistii au cerut reprezentantilor FMI sa renunte la restrictiile salariale si la privatizarea BCR si PETROM
Adevarul
___
Pentru prima oara in Romania, ieri, delegatia FMI s-a intalnit cu reprezentantii organizatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national. Intalnirea a fost urmare a promisiunii facute de premier liderilor CNSLR Fratia la Consiliul Extraordinar de acum trei saptamani. La acel consiliu, liderii CNSLR Fratia au conditionat semnarea unui nou pact de stabilitate sociala de satisfacerea unor revendicari ce anulau intelegerile dintre Guvernul Romaniei si FMI. Pactul s-a semnat fara satisfacerea acestor revendicari, dar, in compensare, premierul a promis sindicalistilor ca le va facilita accesul la negocierile cu FMI, pentru a vedea cu ochii lor cum se poarta discutiile. Ieri, in cadrul intalnirii, liderii CNSLR Fratia au explicat oficialilor FMI ca este incorect ca Uniunea Europeana sa critice Romania pentru ca nu a facut suficienta reforma in administratia publica, nu are un corp al functionarilor publici si nu a alocat suficiente resurse Sanatatii, Invatamantului etc. atata vreme cat FMI forteaza ca salariile in sectoarele publice si de stat sa nu poata creste in termeni reali. Liderii CNSLR Fratia considera ca nu poate fi realizata o reforma reala cu niste functionari care primesc intre 50 si 70 de dolari pe luna. In acest moment, oamenii nu stiu cum sa fuga din sectorul public, iar in 2012, data la care se va deschide piata muncii Uniunii Europene catre Romania, datorita masurilor impuse de FMI romanii vor migra masiv. De asemenea, liderii CNSLR Fratia au solicitat delegatiei FMI ca in viitorul acord cu Guvernul roman sa fie eliminate referirile la privatizarea BCR, PETROM, a unitatilor din industria gazului si electricitate. Aceste privatizari, in opinia lor, ar trebui sa fie stopate pana cand vor exista o piata si un moment mai favorabile.
Sursa: Adevarul, 4 martie 2004.
03.03.2004
-
Diagnostic: 75% din costumul de medicamente, din import
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
De o parte, privatizare intarziata, restructurari greoaie, frane din parte autoritatilor, obligatii substantiale de investitii si produse ieftine. De celalta, marketing agresiv, produse scumpe, lobby sustinut si sustinere financiara din partea corporatiilor. Rezultatul: in 2003, ponderea importurilor de medicamente in totalul valoric al pietei de profil a mai spart o bariera psihologica si a depasit pragul de 75%.
Ponderea aproape covarsitoare este efectul unei cresteri sustinute, de circa cinci ori in ultimii sapte ani, a importurilor, in conditiile in care valoarea vanzarilor din productia autohtona este aproape aceiasi in 2003 fata de 1997.
Practic, in ultimii sapte ani, cresterea pietei romanesti a medicamentelor, de la 263 milioane dolari in 1996 la circa 710 milioane dolari in 2003, a avut loc exclusiv in contul importurilor.
In 2003, importurile de medicamente sunt estimate la 536 milioane dolari, comparativ cu 114,47 milioane dolari in 1996. Valoarea vanzarilor din productia autohtona a stagnat in toata aceasta perioada in jurul nivelului de 170 milioane dolari.
Romania a ajuns sa aibe un deficit anual de peste 500 milioane dolari numai la medicamente, in conditiile in care exporturile pe acest segment au fost, conform Institutului National de Statistica, de doar 16 milioane de dolari.
Deficitul comercial total al Romaniei a fost de circa 5,5 miliarde dolari in 2003, medicamentele detinand astfel o pondere de aproape 10%.
'Este cu adevarat grav iar principalele cauze sunt doua. In primul rand, peste 80% din piata (medicamentele cu prescriptie) este mediata de corpul medical, care promoveaza, din diferite motive, mai ales produsele straine. In al doilea rand, cei care administreaza banii sistemului sunt prea largi la punga: aproape toate noutatile internationale in domeniu se regasesc pe lista de medicamente compensate, situatie care nu exista nici in unele tari vestice', afirma Petre Panculescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente din Romania (APMR).
Dezechilibrul din ce in ce mai mare dintre importuri si productia autohtona a fost in ultimii ani principalul subiect de disputa pe piata medicamentelor din Romania. De o parte, producatori romani importanti (Sicomed Bucuresti, Terapia Cluj, Antibiotice Iasi) au afirmat in dese randuri ca sunt dezavantajati de sistemul de control al preturilor, care permite medicamentelor straine sa intre in Romania la preturi mai mari chiar decat in vest. De cealalta parte, reprezentantele producatorilor straini s-au aparat spunand ca nu fac decat sa acopere arii terapeutice pe care nu exista medicamente romanesti de calitate.
'Este clar ca se importa din ce in ce mai mult produse cu un pret mediu in crestere, importul dominanad din punct de vedere valoric piata din Romania. Intr-o piata in care pretul ar trebui sa-si spuna cuvantul, este surprinzator faptul ca unul dintre avantajele majore al importatorilor este pretul mare la medicamente, ceea ce inseamna de cele mai multe ori si margini de profit mari. Aceste margini merg de cele mai multe ori in promovare, de unde rezulta o competitie foarte grea pentru noi', spune Mirel Nicola, director de vanzari si marketing al Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente.
De cealata parte, Roberto Musneci, seful operatiunilor GlaxoSmithKline (GSK) in Romania, spune ca fenomenul cresterii ponderii importurilor este unul normal.
'In afara de cateva tari in lume, cum ar fi Japonia, produsele industriei locale reprezinta rareori mai mult de 20% din piata. Este prin urmare normal ca si in Romania situatia sa fie asemanatoare. Noi sustinem insa ideea ca mai multe medicamente originale importante sa fie produse in Romania, si acest lucru este in linie cu strategia GSK', afirma Musneci.
Cauzele dezechilibrului din piata tin si de deficientele structurale ale industriei romanesti de sanatate. Producatorii romanesti de top (Sicomed Bucuresti, Terapia Cluj) au fost privatizati tarziu, catre sfarsitul anilor '90, si nici macar pana acum integral (Antibiotice este inca la stat).
In concluzie, companiile internationale precum Pfizer (liderul mondial), GlaxoSmithKline (al doilea producator mondial), Novartis, Merck, Aventis sau Hoffman la Roche au avut suficient timp la dispozitie pentru a intra puternic pe piata.
Producatorii romani nu au reusit decat in ultimii doi - trei ani sa isi eficientizeze activitatile si sa puna la punct strategii mai agresive de vanzari.
Sursa: Ziarul financiar, 3 martie 2004.'
Pagina