27.06.2005
-
Banca Transilvania si HVB arunca pe piata trei fonduri mutuale
ZF RO - FONDURI MUTUALE TLV
___
BT Asset Management si CA IB Asset Management, societatile de administrare a investitiilor din grupul Banca Transilvania si, respectiv, HVB, au primit din partea CNVM autorizatia pentru trei fonduri mutuale pe care urmeaza sa le lanseze in urmatoarele saptamani.
Cele trei fonduri sunt singurele autorizate in ultimele 12 luni.
Lansarea celor trei fonduri marcheaza intrarea pe aceasta piata a Bancii Transilvania si lansarea primului fond cu investitii pe pietele financiare externe, care va largi oferta de fonduri a CA IB, care a intrat pe piata chiar in aceasta luna prin preluarea fondurilor unei alte societati de administrare. Numarul bancilor prezente pe piata fondurilor mutuale a ajuns astfel la patru, cele mai mari banci din sistem, BCR si BRD fiind prezente cu trei fonduri, care detin o cota de peste 50%.
Doua dintre fondurile nou-autorizate vor fi administrate de BT Asset Management. Este vorba de BT Clasic si BT Maxim. Primul dintre fonduri va avea o strategie de plasament orientata cu preponderenta catre instrumente cu venit fix, ponderea actiunilor cotate urmand sa fie de maximum 20%. BT Maxim va investi preponderent in actiuni cotate a caror pondere in activul fondului poate atinge pana la 70%. Actiunile listate la Bursa si fondurile care investesc in astfel de instrumente au adus in ultimii ani randamente mult mai mari decat depozitele bancare sau titlurile de stat. Fondurile vor incepe insa sa functioneze de abia la sfarsitul verii. 'Lansarea efectiva a fondurilor va avea loc probabil in luna august. Mai avem cateva probleme de clarificat, iar conjunctura actuala de la Bursa nu este prielnica', spune Radu Hanga, directorul BT Asset Management. Comisioanele de rascumparare vor incuraja, conform reprezentantilor societatii, investitiile pe termen de minimum 6 luni. BT Clasic va avea comision de rascumparare zero dupa 6 luni de la data cumpararii titlurilor, iar pentru BT Maxim, comisionul va fi zero dupa 12 luni.
Fondul lansat de CA IB Asset Management, care va deveni de asemenea operational peste cateva saptamani, 'Europa Obligatiuni' va investi in titluri de stat ale tarilor din UE si din Romania, fondul fiind primul cu investitii pe piete externe. 'Incercam sa aducem in Romania fonduri cu o structura a portofoliului aproape identica cu cea a altor fonduri administrate de CA IB in alte tari din Europa. Ne mai gandim la un fond de actiuni si la unul monetar', spune Florin Dolea, directorul CA IB Asset Management
Fondul Europa Obligatiuni va avea unitatile de fond exprimate in euro si va realiza operatiunile de vanzare si de rascumparare a unitatilor de fond atat in lei, cat si in euro. Fondul va percepe un comision de 2% la cumparare, iar comisionul de rascumparare va fi zero dupa 12 luni de la data cumpararii unitatilor.
CA IB a intrat pe piata luna aceasta prin preluarea Stabilo si Integro, doua fonduri administrate de Quadrant Asset Management, cu active in valoare de 5,1 milioane de euro alaturi de conturile individuale de investitii, in valoare de 5,5 milioane de euro administrate de Quadrant. Piata fondurilor mutuale se ridica la 65 milioane de euro, suma care reprezinta plasamentele a aproximativ 68.500 de investitori.
Sursa: Ziarul Financiar, 27 iunie 2005.' -
Chinezii ii ofera lui Tender 50 de milioane de euro pentru Ardaf
Cotidianul
___
Trei companii straine isi disputa lupta pentru preluarea firmei de asigurari Ardaf. Pretul oferit este cuprins intre 49 si 55 de milioane de euro.
In aceasta luna, capul de afis la Bursa Electronica Rasdaq (BER) a fost dat de tranzactiile masive cu actiuni Ardaf. Volumul zilnic al actiunilor Ardaf, tranzactionate la categoria de baza a BER, s-a ridicat la 17,4 miliarde de lei. Pe linga aceste transferuri din cadrul categoriei de baza s-a mai realizat si o tranzactie speciala in valoare de 3,9 miliarde de lei.
Aceasta este cea de-a doua tranzactie importanta de actiuni ale unei companii de asigurari pe piata electronica Rasdaq, dupa preluarea de catre grupul austriac Uniqa a 27% dintre actiunile Astra. La data tranzactiei in cauza, mai multi brokeri au spus ca si in cazul Ardaf ar putea fi vorba despre acelasi grup Uniqa.
Oficialii grupului austriac au declarat insa ca Uniqa nu este responsabila pentru cumpararea titlurilor Ardaf.
Tender nici nu confirma, nici nu neaga
Daca Uniqa a cumparat actiuni Ardaf sau nu este greu de spus cu siguranta. Dar putem spune cu certitudine ca grupul austriac a inaintat o oferta de cumparare a 51% dintre actiunile Ardaf la pretul de 24,5 milioane de euro, ceea ce inseamna ca pachetul total de actiuni Ardaf a fost evaluat la 49 de milioane de euro. Dar oferta Uniqa nu este singura pentru Ardaf.
Si Wiener Staedtische a lansat pentru 51% dintre actiunile Ardaf o oferta de 26 de milioane de euro, ceea ce face ca intreg pachetul de actiuni Ardaf sa ajunga la 52 de milioane de euro. Ultima oferta pentru Ardaf vine de la o firma din China si coteaza Ardaf la 55 de milioane de euro (intreg pachetul de actiuni).
Actionarul majoritar al companiei de asigurari Ardaf, Ovidiu Tender, sustine ca pentru vinzarea Ardaf au existat mereu oferte, dar nu s-a gindit sa vinda. „Momentan ma preocupa sanatatea mea, deoarece aceasta este la ora actuala marea mea problema', sustine Tender, care nu a infirmat datele prezentate de noi mai sus.
Razboi pe piata
Consultantii financiari considera ca domeniul cu cea mai rapida crestere in Romania este cel al asigurarilor. Pina in 2007, se spera ca aceasta piata sa ajunga la trei miliarde de euro, o majorare de 300% fata de perioada actuala. Drept urmare lupta se anunta acerba, iar achizitiile, fuziunile si schimbarile de management sint fenomene economice care au loc pe piata asigurarilor din Romania.
Sursa: Cotidianul, 25 iunie 2005.' -
Deutsche Bank, UBS si CSFB se lupta pentru 6% din Petrom
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI SNP
___
MEC s-a hotarit: vinde 8% din 'Petrom' catre salariati * Banca finantatoare va primi in schimbul imprumutului circa 6% din SNP, iar Asociatia salariatilor va ramine cu aproape 2%
Asociatia Salariatilor 'Petrom' va putea prelua intreg pachetul de 8% din actiunile SNP detinute de Ministerul Economiei si Comertului. Conform legii de privatizare a SNP, salariatii pot cumpara pina la 8% din actiuni, la acelasi pret cu cel platit, anul trecut, de compania OMV, care a preluat anul trecut 51% din 'Petrom' pentru 1,5 miliarde de euro. Ministerul Economiei si-a dat deja avizul ca sa vinda Asociatiei intreg pachetul permis de lege. Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, ne-a declarat ca va propune Guvernului in aceasta saptamina un proiect de hotarire privind finalizarea tranzactiei cu salariatii Petrom, astfel incit Asociatia sa poata cumpara intreg pachetul permis de lege. Conditia pusa de MEC este ca profitul obtinut de Asociatie sa fie impartit in mod corect si imediat membrilor sai. Tranzactia totala se va ridica la 235 de milioane de euro. Pentru finantarea salariatilor se lupta trei mari banci internationale- UBS, 'Credit Suisse First Boston' si 'Deutsche Bank'. In fapt, cele trei banci vor actiuni la SNP. Surse apropiate negocierilor sustin ca banca finantatoare va primi aproximativ 6% din actiunile SNP, in schimbul imprumutului, iar salariatii vor ramine cu aproximativ 2%. Ceea ce inseamna un profit pentru salariati de circa 100 de milioane de euro, rezultat din diferenta dintre pretul negociat de stat cu OMV si cel de pe Bursa. Liviu Luca, presedintele Asociatiei, spune ca, daca Guvernul va aproba tranzactia in aceasta saptamina, atunci ea va fi finalizata, probabil, in luna iulie. In schimb, presedintele Asociatiei nu a confirmat plata in actiuni a imprumutului, dar nici nu a negat aceasta posibilitate: 'Vom vedea, negocierile cu cele trei banci nu s-au incheiat inca'.
Doua dintre cele trei banci concurente par sa fie avantajate din start in negocierile cu reprezentantii Asociatiei si MEC: banca 'Credit Suisse First Boston' este (sau cel putin a fost) consultantul statului in privatizarea SNP, iar UBS este asistata la negocieri de casa de avocatura Linklaters, care a fost si consultantul juridic al MEC la privatizarea 'Petrom'. Guvernul a aprobat, in 2002, ca un consortiu format din Credit Suisse si ING sa fie consultantul MEC in privatizarea SNP. In iulie 2004, dupa vinzarea pachetului de actiuni catre OMV, Guvernul a prelungit mandatul acordat consortiului cu 12 luni. Astfel ca, in mod normal, CSFB ar fi trebuit sa fie si astazi consultantul statului in privatizarea 'Petrom', caci mandatul legal acordat consortiului expira abia pe 31 iulie 2005. Ministrul Seres sustine ca, din cite cunoaste, banca nu mai este consultantul MEC, retragindu-se intre timp din consortiu.
Codrut Seres, ministrul economiei si comertului, ne-a declarat ca actul normativ, care stabileste ca salariatii SNP Petrom sa poata cumpara 8% din actiunile Petrom va ajunge pe masa Guvernului in aceasta saptamina. Potrivit domniei sale, una din conditiile impuse de actul normativ este ca salariatii sa primeasca integral profitul de pe urma tranzactiei.
Liviu Luca, presedintele Asociatiei Salariatilor Petrom: 'Tranzactia pentru pachetul de 8% se va ridica intr-adevar la 235 de milioane de euro, dar nu va pot spune deocamdata daca banca care o va finaliza va primi in schimb actiuni, fiindca negocierile nu s-au incheiat inca. Daca Guvernul va aproba proiectul de hotarire saptamina aceasta, atunci tranzactia probabil ca va fi finalizata in luna iulie'.
Sursa: Bursa, 27 iunie 2005.' -
Fara ingerinte politice in privatizarea BCR
Azi
___
In cadrul intalnirii pe care a avut-o cu premierul Calin Popescu Tariceanu la Palatul Victoria, pre?oedintele director-general al bancii franceze BNP Paribas, Michel Pebereau, a anuntat interesul institutiei pe care o conduce de a-?oi extinde activitatea in regiune prin preluarea pachetului majoritar de actiuni la Banca Comerciala Romana (BCR). Premierul l-a asigurat pe pre?oedintele BNP Paribas ca nu vor exista influente politice in procesul de privatizare a celei mai mari banci din Romania. 'Va incredintez ca nu vor exista ingerinte politice in privatizarea BCR. Ceea ce ne intereseaza este ca BCR sa fie preluata de un actor strategic ?oi, totodata, sa maximizam pretul obtinut in schimbul preluarii pachetului majoritar de actiuni', a spus Tariceanu. Premierul a aratat ca succesul companiei Renault in Romania, precum ?oi celelalte investitii de succes ale companiilor franceze, sunt argumente incurajatoare pentru BNP Paribas. Michel Pebereau a afirmat ca strategia de privatizare a BCR adoptata de guvern este foarte buna. Pebereau a adaugat ca apreciaza in mod deosebit accelerarea procesului ?oi ca, in cazul in care banca franceza va prelua majoritar, BNP va crea o platforma de extindere in regiune.
Sursa: Azi, 27 iunie 2005.'
24.06.2005
-
Electroputere - greu de privatizat, usor de lichidat
Romania libera EPT
___
Odata cea mai mare intreprindere cu profil electrotehnic din tara, supranumita 'citadela electrotehnicii romanesti', Electroputere Craiova este in pragul lichidarii. Conform acordului dintre FMI si Guvernul Romaniei, daca intreprinderea nu va fi privatizata pana pe data de 30 iunie a.c., va trebui obligatoriu sa fie lichidata.
Situatia este extrem de dificila pentru cei care vor lua aceasta decizie, mai ales pentru motivul ca acolo mai muncesc aproximativ trei mii de salariati. Sansele de salvare sunt practic nule din moment ce la Electroputere privatizarea a esuat de cinci ori. Mai mult, desi timpul preseaza, AVAS inca nu a scos la vanzare pachetul majoritar de actiuni.
Si atunci ne intrebam - va fi statul roman in stare sa faca in cateva zile ceea ce n-a reusit in zece ani? In fata acestei situatii, Electroputere mai are o bila neagra la capitolul 'atractivitate', adica o datorie de peste o mie de miliarde la bugetul consolidat al statului.
Cu stergerea acestei datorii, singura masura care ar mai 'inviora' un pic spiritele, nu sunt de acord FMI si UE, ambele foruri respingand astfel de masuri populiste. In al doilea rand, ne punem intrebarea - unde sunt banii salariatilor retinuti pe statele de plata? Dar asta-i alta poveste.
Probabil ca si Consiliul Concurentei ar respinge o astfel de idee, mai ales tinand cont de cuantumul datoriei catre buget, iar fara avizul acestei institutii nu se poate adopta o astfel de masura, scandaloasa pana la urma.
Directorul general al Electroputere, Cornel Mondea, spune ca nimeni nu mai stie ce sa creada: 'Suntem in ceata! La ultima discutie pe care am avut-o cu cei de la AVAS, am inteles ca mai multe so-cietati au depus scrisori de intentie, pentru a participa la privatizarea SC Electroputere.
Stim ca societatea trebuie privatizata pana la sfarsitul lunii, in caz contrar fiind lichidata, dar se incearca o prelungire a termenului'. Sanse de privatizare la Elec-troputere au existat, si din plin.
La portile uzinei au batut doi din 'greii' industriei mondiale de profil, General Motors si Siemens, ultimul fiind un vechi partener al firmei craiovene in materie de transformatoare de mare putere. De asemenea, si concernul american a colaborat in ultimii zece ani cu Electroputere, in domeniile de masini rotative si locomotive.
Nici una din acestea n-a fost pe placul celor ce au decis soarta uzinei de la Craiova pentru motivul ca fiecare a vrut sa cumpere numai diviziile care o interesau si nu au vrut sa se... asocieze ca sa cumpere toata intreprinderea ca un intreg. Aceasta idee, cu 'intregul', a indepartat toti investitorii de pana acum. Nici acum, la a sasea incercare de privatizare nu se renunta la aceasta idee.
Cu ani in urma, General Motors Corporation a vrut sa cumpere fabrica de locomotive si pe cea de masini rotative, iar Siemens Germania, pe cele de transformatoare si aparataj. Mai ramaneau cateva sectoare mici, care oricum primeau comenzi de la cei doi colosi, aflandu-se chiar in curtea Electroputere. Acele sectii erau usor de privatizat separat.
De la inceput acest lucru nu s-a dorit, iar acum s-a ajuns in situatia ca uzina sa fie lichidata. Este inca un exemplu ca jocurile de interese ale PSD au fost mai puternice decat interesul national legitim.
Sursa: Romania Libera, 24 iunie 2005.' -
Ca sa se dezvolte, Bursa mizeaza pe noii emitenti
Averea
___
Vazand ca liberalizarea contului de capital n-a avut efectul scontat asupra pietei de capital, reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti (BVB) au devenit mai realisti. 'Nu trebuie sa ne asteptam ca integrarea Romaniei in Uniunea Europeana va face minuni la Bursa', declara directorul general al BVB, Stere Farmache. El admite ca semnarea Tratatului de aderare, in aceasta primavara, a influentat piata de capital autohtona, insa considera ca acest fapt constituie doar o garantie suplimentara a dezvoltarii viitoare a Bursei.
Factorii fundamentali de care depinde cresterea acestei piete, enumerati de Farmache, sunt performantele macro-economice, rezultatele financiare ale companiilor listate la cota bursei, precum si volumul afacerilor zilnice realizat in piata, altfel spus valoarea tranzactiilor efectuate.
Sporirea ofertei de titluri este esentiala, mai spune reprezentantul BVB, aspect fara de care Bursa nu-si va atinge obiectivul de a ajunge cea mai mare piata de capital din zona. In prezent, BVB se situeaza pe locul patru intr-un clasament al Burselor Central-Europene. Decalajul intre bursa romaneasca si pietele vecine este reflectat de valoarea totala a tranzactiilor.
In timp ce 'BVB obtine o medie a tranzactiilor de opt milioane de euro, alte burse inregistreaza 40-50 milioane de euro', precizeaza Stere Farmache. El este increzator in potentialul tarii noastre si spera ca in scurt timp sa devansam bursa slovena. 'Daca si alte companii s-ar lista pe piata de capital, s-ar imbunatatii valoarea capitalizarii bursiere si cea a afacerii zilnice', adauga oficialul BVB, precizand ca 'indicatorii economici, precum inflatia, par sa fie in favoarea pietei'.
Companiile noi pe care mizeaza Bursa sunt cele de utilitati, Transelectrica, a carei listare ar putea avea loc la sfarsitul acestui an inceputul lui 2006, cele de gaze, dar si pe societatile care vor alcatui Fondul Proprietatea.
Romtelecom, CEC, Posta Romana sunt companii care ar ajuta la atingerea obiectivului BVB, daca vor fi privatizate prin intermediul pietei de capital, afirma Stere Farmache.
De altfel, ar fi pentru prima data in istoria bursei romanesti cand societati de stat se privatizeaza folosind aceasta piata. O data cu listarea companiei de IT Flamingo, se spera ca si alte firme sa urmeze exemplul si sa atraga resurse pentru proiecte proprii in acest fel. Bursa are in vederea si diversificarea instrumentelor financiare pentru a face mai atractiva piata, mai ales in perspectiva aparitiei legii fondurilor private de pensii, institutii ce se vor putea orienta catre piata de capital.
O recunoastere a faptului ca BVB a facut pasi inainte o constituie prezenta la Bucuresti a secretarului general al Federatiei Euro-Asiatica a Burselor de Valori (FEAS), Aril Seren, unde bursa de la Bucuresti este membra, alaturi de alte 27 de piete.
Scopul vizitei lui Seren, care este, totodata, si prim-vicepresedintele Bursei de Valori de la Istanbul, este sustinerea seminarului cu tema 'Implementarea unei bune Guvernante Corporative - provocare comuna pentru membrii FEAS', ce are loc astazi. Aril Seren a venit insotit de reprezentantii Bursei de Valori din Cairo si Alexandria, Khaled Abd El Rahman, sef departament operatiuni, si Mohamed Abd El Hamied, sef departament inscriere la cota.
Sursa: Averea, 24 iunie 2005.' -
Reduceri de personal, convenite cu FMI, pentru limitarea deficitului bugetar
Adevarul
___
Autoritatile romane au convenit cu reprezentantii FMI sa reduca cheltuielile de personal, prin disponibilizari, inghetari de posturi si limitarea salariilor in sectorul public, pentru a mentine deficitul bugetar la 0,75% din PIB in acest an, au declarat surse apropiate negocierilor. Limita cheltuielilor de personal pentru acest an a fost stabilita anterior la 5% din PIB, dar ar putea ajunge, fara masuri corective, la 5,2-5,3% din PIB. in consecinta, cele doua parti au cazut de acord sa reduca nivelul la 5% din PIB, unul din principalele angajamente fiind inghetarea a aproape 7.000 de posturi din sectorul public, din care aproximativ 2.500 in sistemul de invatamant. Astfel, vor fi sistate toate angajarile in perioada 1 iulie-31 decembrie 2005, inclusiv pe posturile care vor ramane vacante in acest interval, cu cateva exceptii, cum ar fi posturile unice si cele la institutiile din sistemul de pensii. Alte masuri referitoare la limitarea cheltuielilor publice vor viza eliminarea primelor care urmau sa fie acordate pana la finele acestui an, reducerea cheltuielilor de capital, precum si a subventiilor agricole. Cheltuielile de investitii vor fi reduse cu circa un punct procentual din PIB, la 2,8-2,9% din PIB, iar subventiile agricole vor fi diminuate cu 1.400 miliarde de lei. Foarte putine institutii vor beneficia de alocari suplimentare de fonduri la rectificarea bugetara, printre acestea fiind Ministerul Sanatatii si cel al Administratiei si Internelor, pentru finantarea programelor de armonizare cu reglementarile europene. in ceea ce priveste societatile de stat monitorizate conform acordului cu Fondul, cresterile salariale vor fi limitate la 4% in acest an si se va renunta la majorarea salariala de 6% convenita pentru luna octombrie a acestui an. Numarul de posturi inghetate la aceste companii va fi de 3.800-4.000.
Sursa: Adevarul, 24 iunie 2005.
23.06.2005
-
Taiwanezii majoreaza capitalul Romcarbon
ZF RO - FONDURI MUTUALE ROCE
___
Actionarii producatorului de mase plastice Romcarbon Buzau au aprobat majorarea capitalului social al companiei cu aproximativ 0,7 mil. euro (25 mld. lei), prin emiterea unui numar de un milion de actiuni noi cu valoarea nominala de 25.000 de lei.
Noile actiuni vor fi oferite spre subscriere actionarilor societatii inscrisi in registrul actionarilor la data de 6 iulie 2005 la pretul de 50.000 lei/actiune, pret care include si o prima de emisiune de 25.000 de lei. Principalul actionar al Romcarbon este Living Plastic Industries, o companie cu capital privat taiwanez, care detine 38,03% din actiuni. Un pachet de 12,56% din actiuni este detinut de o alta societate cu capital taiwanez, Unitai International Corp. Un alt actionar important al Romcarbon este SIF Transilvania, cu o participatie de 30,7%.
In primul trimestru al acestui an, Romcarbon a raportat un profit net de 250.000 de euro (9,26 mld. lei), aferent unei cifre de afaceri de 2,3 milioane de euro (84 mld. lei).
Romcarbon produce filtre de masini, masti de gaze, saci de polietilena, tevi PVC si saci de polipropilena, fiind unul dintre cei mai mari producatori de caserole din poliestiren expandat si cel mai mare producator de filtre din Romania. Romcarbon mai produce carbune activ si folii pentru ambalat. Actiunile Romcarbon sunt listate pe Bursa Electronica RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 47.000 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii este de 1,9 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 23 iunie 2005.
-
Bancile nu vor efectua nici un fel de operatiuni pe 30 iunie si 1 iulie
Gandul
___
In urma unei intalniri avute la sediul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), conducerile centrale ale institutiilor bancare au decis ca fiecare in parte sa decida daca in zilele de 30 iunie si 1 iulie vor lucra cu publicul, urmand sa transmita apoi aceasta decizie ARB.
Redactia noastra a contactat cateva banci, afland ca cele doua zile vor fi considerate, asa cum recomanda si Banca Nationala, zile nebancare. Cu alte cuvinte, in 30 iunie si 1 iulie, nu se va lucra cu publicul. Astfel, potrivit unui comunicat al BCR, „ca urmare a activitatilor necesare pentru implementarea denominarii, atat intrabancar, cat si interbancar, BCR nu poate si nu va efectua nici un fel de operatiuni in conturile clientilor. BCR va tine cont si de eventualele recomandari ulterioare ale BNR. BCR va acorda intreaga atentie acestui proces, astfel incat, incepand cu 4.07.2005, sa se efectueze in conditii normale orice tranzactie solicitata de clienti. Nici la BRD situatia nu este schimbata.Potrivit unor surse din cadrul bancii,in zilele de 30 iunie si 1 iulie nu se va lucra cu publicul, in vreme ce bancomatele si POS-urile vor fi blocate, in vederea adaptarii la leul greu, circa 36 de ore, incepand cu data de 30 iunie.
Si unitatile ING Bank vor fi inchise in 30 iunie si 1 iulie, aflam de la Calin Pop, directorul de comunicare al ING. Bancomatele insa vor functiona normal, asa incat posesorii de carduri vor putea face operatiuni de retragere si depunere conform orarului actual. Banca a remis un comunicat in care informeaza ca operatiunile de adaptare a sistemului informatic vor fi realizate in cursul noptii de 29 spre 30 iunie, ceea ce ar presupune un impact minim asupra operatiunilor la comercianti.
La Reiffeisen Bank, ghiseele vor fi inchise si ele in 30 iunie si 1 iulie pentru operatiuni cu publicul. Bancomatele insa vor fi scoase din functiune cel mult 24 de ore, incepand cu ora 10 a zilei de 30 iunie.
Sursa: Gandul, 23 iunie 2005. -
Capitalul strain retras de la Bursa s-a diminuat
Curierul National
___
Valoarea sumelor plasate de nerezidenti pe piata de capital din Romania a depasit, in luna mai, nivelul sumelor retrase, insa cuantumul iesirilor s-a mentinut peste cel al intrarilor pentru perioada ianuarie - mai, potrivit datelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), citate de Mediafax. Sumele intrate in piata au insumat 515,6 miliarde de lei, iar iesirile au totalizat 387,9 miliarde de lei. Valoarea pentru primele cinci luni este de 5.556 miliarde de lei in cazul intrarilor si 5.650 de miliarde de lei la iesiri. In luna aprilie, nerezidentii au retras din piata de capital 741 de miliarde de lei, cu 146 miliarde de lei peste sumele plasate. Volumul cumpararilor realizate de firme si cetateni straini a totalizat 1.294 de miliarde de lei in luna mai si a depasit cu 53 de miliarde de lei sumele obtinute prin lichidarea pozitiilor, in valoare de 1.241 de miliarde de lei. Cele mai semnificative transferuri au fost realizate cu actiuni, achizitiile insumand 1.282 de miliarde de lei, iar vanzarile 1.239 de miliarde de lei. Numarul investitorilor straini care au intrat pe piata de capital in luna mai a fost de 98, din care 56 persoane juridice. In aceeasi perioada, au iesit din piata 6 investitori straini persoane fizice. Pe ansamblul primelor cinci luni, strainii au facut cumparari mai mari decat vanzarile, respectiv 10.718 miliarde de lei fata de 10.190 miliarde de lei.
Sursa: Curierul National, 23 iunie 2005.
Pagina