08.07.2005
-
Afaceri sub asteptari pentru Vrancart la cinci luni
ZF RO - FONDURI MUTUALE VNC
___
Producatorul de hartie si carton Vrancart Adjud a realizat in primele cinci luni ale lui 2005 o cifra de afaceri de 21 de milioane de lei (5,7 milioane de euro), cu circa 27% mai scazuta decat nivelul prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al societatii pentru 2005. Vrancart a obtinut insa un profit brut de 2,77 milioane de lei (0,75 milioane de euro), nivel apropiat de cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli. Veniturile totale ale societatii in perioada ianuarie-mai s-au ridicat la 21,7 milioane de lei (5,9 milioane de euro), in timp ce cheltuielile totale au insumat 18,9 milioane de lei (5,15 milioane de euro).
Pentru acest an, compania estimeaza ca va obtine venituri din exploatare de aproximativ 20 de milioane de euro (71,8 milioane de lei) si un profit net de 1,6 milioane de euro (5,76 milioane de lei). In perioada urmatoare se asteapta ca actiunile Vrancart Adjud sa intre la tranzactionare pe Bursa de Valori, dupa ce comisia de listare a pietei a admis cererea companiei de admitere la cota Bursei. Vrancart a derulat in prima parte a lunii aprilie o oferta publica primara initiala (IPO) pentru a-si putea lista actiunile pe piata. Oferta, derulata prin intermediul IFB Finwest, a fost suprasubscrisa cu aproape 30%.
Valoarea ofertei publice initiale Vrancart a fost de circa 4,8 milioane de euro (17,4 mil. lei). Societatea a oferit public 116 milioane de actiuni cu valoarea nominala de 1.000 lei, reprezentand 25% din capitalul social, pretul de subscriere fiind de 1.500 lei/actiune. Aproximativ un sfert din actiunile oferite au fost subscrise de fondul de investitii elvetian Hyposwiss Danube Tiger. Actionarul majoritar al societatii este SIF Banat-Crisana, care anterior ofertei detinea 96,6% din capitalul Vrancart.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 iulie 2005.
-
Parteneriat intre Ardaf si Xerox
Curierul National
___
Xerox Romania si compania de asigurare Ardaf au incheiat un parteneriat prin care compania de asigurari va beneficia de servicii de management al documentelor pentru sediile din Cluj-Napoca, precum si pentru sucursala Ardaf Bucuresti, se arata pe portalul specializat 1asig.ro.
In urma unui studiu realizat pentru Ardaf asupra mediului de birou, compania Xerox a creat o strategie moderna privind organizarea cat mai eficienta a acestui mediu in cadrul companiei de asigurari.
Ca rezultat, Xerox va furniza companiei Ardaf, timp de patru ani, servicii complete, care cuprind instalarea, intretinerea si service-ul echipamentelor, precum si consumabilele necesare functionarii acestora.
In premiera in Romania, Xerox va implementa, la ARDAF, o suita speciala de programe de management al serviciilor, Xerox Office Services Software Suit.
Mai mult, va oferi companiei de asigurari posibilitatea de a controla costul productiei de documente, de a mari eficienta utilizarii si de a genera rapoarte care sa sprijine deciziile de management.
Sursa: Curierul National, 8 iulie 2005. -
BCR este ravnita de 11 banci de renume international
Curentul
___
Fortis, Banco Comercial Portugues, Banca Nationala a Greciei, Banca Intesa, Deutsche Bank AG, Ereste Bank AG, Dexia, KBC, BNP Paribas, ABN Amro si Texas Pacific Group impreuna cu Citigrup Venture Capital International sunt cele 11 banci interesate de privatizarea Bancii Comerciale Romane. 'Numarul si calitatea bancilor care si-au manifestat interesul pentru preluarea BCR este deosebit de incurajator si demonstreaza clar importanta acestei privatizari pentru comunitatea bancara internationala. Sunt convins ca vom asista la o privatizare reusita', a declarat ieri presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, Gabriel Zbircea.
Investitorii precalificati vor fi anuntati la 14 iulie, iar ofertele angajante trebuie depuse pana la 19 septembrie. Consultantul statului in acest proces este Daiwa Securities.
Doua variante de privatizare
Investitorii pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune BCR, fie o participatie de 61,8825%. In varianta vanzarii pachetului mai mare, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC) vor renunta in totalitate la participatiile lor, reprezentand fiecare 12,5% plus o actiune din capitalul BCR. In cealalta varianta, AVAS isi va vinde participatia sa de 36,8825% minus doua actiuni, iar cele doua institutii financiare internationale vor completa pachetul transferat investitorului strategic cu diferenta pana la 50% plus o actiune. BCR este cea mai mare banca din Romania, avand active in valoare de peste 6 miliarde de euro.
Prima etapa a procesului de privatizare a constat in vanzarea directa catre BERD si IFC a unui pachet de 25% plus doua actiuni. In cadrul celei de a doua etape a acestui proces, 8% din actiunile BCR au fost vandute prin negociere directa catre Asociatia Salariatilor BCR.
UniCredit si HVB au renuntat
Banca italiana UniCredit si cea austriaca Bank Austria Creditanstalt (BA-CA), membra a grupului HVB, interesate la un moment dat de privatizarea BCR, au confirmat ieri ca au renuntat la depunerea de scrisori de interes. Motivul il constituie schimbarea strategiei de dezvoltare pe piata romaneasca, dupa ce institutia italiana a decis sa achizitioneze grupul german in cadrul unei tranzactii in valoare de aproape 20 miliarde de euro. 'Subsidiara noastra HVB Bank Romania este una extrem de profitabila. Iar fuziunea cu Banca Tiriac ne va intari semnificativ pozitia pe care o detinem, asigurandu-ne o baza solida pe care sa ne putem dezvolta si mai mult pe viitor', a declarat Erich Hampel, directorul general al bancii austriece. La randul sau, UniCredit a aratat ca a decis sa nu mai participe la procesul de privatizare BCR si CEC, intrucat, prin acordul cu HVB, isi va atinge obiectivele strategice in Romania fara o achizitie majora si isi va consolida pozitia in topul sistemului bancar.
Sursa: Curentul, 8 iulie 2005.'
07.07.2005
-
Artrom si-a propus investitii de 39 milioane de euro
Curierul National ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina si-a propus sa investeasca 39 milioane de euro pentru realizarea unei noi capacitati de laminare la cald, cu o capacitate anuala de 100.000 de tone de tevi, finantarea proiectului urmand sa fie asigurata integral din credite, se arata intr-un comunicat remis Bursei. Consiliul de Administratie al societatii a convocat Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor in data de 4 august pentru a aproba acest proiect. Productia noii capacitati va fi sustinuta cu alte 10,5 milioane de euro, fonduri pe care compania din Slatina doreste sa le obtina tot in urma unor imprumuturi. Creditele vor fi garantate cu investitia Artrom si cu capacitatea de laminare a Combinatului Siderurgic Resita. Artrom estimeaza ca va inregistra, in acest an, venituri totale de peste 110 milioane de euro, cu o productie de 79.000 de tone de tevi.
Sursa: Curierul National, 7 iulie 2005. -
Angajatii de la Azomures, consultati de patronul turc in legatura cu majorarile salariale
Curentul
___
Initiativa fara precedent a conducerii de la Azomures. Sindicatul din cadrul societatii protesteaza fata de decizia patronului turc de a organiza o consultare prin vot la nivel de societate, pentru a sti daca angajatii accepta sau nu o nemajorare a salariilor pe urmatorul an, in conditiile in care contractul colectiv de munca prevede obligatia minima de a mari salariile cu 9,5%. 'Consideram ca actiunea conducerii nu are nici o valoare juridica si nici macar morala, tinand cont de faptul ca buletinele de vot sunt emise de conducerea societatii, iar rezultatul va fi dat in urma numararii optiunilor tot de catre conducerea societatii, fara ca sindicatele sa poata asista atat la vot, cat si la numarare', se arata in comunicatul semnat de presedintele Sindicatului Alternativa 2002, Maria Dandarau. Sindicalistii au actionat conducerea Azomures in instanta, pe baza refuzului patronului de a aplica marirea de salariu de la 12 aprilie a.c., asa cum prevede CCM la nivel de ramura.
Sursa: Curentul, 7 iulie 2005.' -
BCR va lansa pe piata internationala o emisiune de obligatiuni in valoare de peste 300 milioane euro
Cronica Romana
___
Banca Comerciala Romana (BCR) va lansa pe piata internationala de capital, in luna septembrie, o emisiune de obligatiuni in valoare de minim 300 milioane euro, se arata intr-un comunicat remis redactiei noastre. Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor a BCR a mandatat, recent, Conducerea Executiva a bancii pentru luarea deciziilor punctuale pe parcursul derularii procesului de emisiune de obligatiuni pe piata internationala de capital, pornind de la ofertele primite, in cele mai bune conditii oferite pe piata pentru BCR la momentul lansarii obligatiunilor. Intermediarii acestei emisiuni de obligatiuni sunt ABN AMRO Bank si BNP Paribas. Obligatiunile vor fi lansate dupa prezentarea acestora catre investitori, la inceputul lunii septembrie. Aceste obligatiuni vor fi cotate la Luxemburg Stock Exchange. Emisiunea BCR va constitui un punct de referinta pentru sistemul financiar romanesc, atat din punct de vedere al costului cat si al bazei de investitori accesate. BCR este prima banca romaneasca care acceseaza piata internationala de capital prin intermediul unei emisiuni de obligatiuni.
Ratingul pentru imprumuturi pe termen lung al BCR este BB+ (Fitch) si BB- (S&P). Este de asteptat sa aiba loc o imbunatatire a acestor ratinguri pana la data emiterii obligatiunilor. BCR este cea mai importanta banca din Romania, gestionand active de peste 7 miliarde de EURO. Banca are in prezent 319 sucursale si agentii in intreaga tara, avand unitati in toate orasele cu peste 10.000 de locuitori.
Banca pune la dispozitia clientilor servicii de Internet banking si e-commerce, emite 13 tipuri de carduri de credit si de debit si are instalata cea mai mare retea nationala de ATM (aproape 1.000).
Numarul clientilor a crescut constant ajungand in prezent la circa 4,9 milioane, din care 90% sunt clienti persoane fizice. BCR se prezinta astazi ca cel mai important Grup financiar din Romania, cu activitati in tara si strainatate, prin subsidiare si sucursale bancare, cu o prezenta marcata prin societatile sale de profil, pe piata de capital, pe piata leasingului, pe cea a asigurarilor si in domeniul managementului activelor.
Sursa: Cronica Romana, 7 iulie 2005.
06.07.2005
-
Aker Braila: penalizari de 4,4 mil. euro pentru un contract din 1995
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Santierul naval Aker Braila a fost obligat de Curtea de Arbitraj de la Rotterdam la plata unor penalizari de 4,4 milioane de euro pentru un contract de constructie de nave din 1995 pe care santierul nu l-a onorat. Actiunile Aker Braila, listate pe RASDAQ, au pierdut ieri 10% din valoare, incheind ziua fara ordine de cumparare afisate in piata.
Conform ultimelor informatii publicate de companie, santierul naval nu a constituit nici un provizion pentru o eventuala decizie negativa a Curtii de Arbitraj. Compania va fi nevoita astfel sa treaca penalizarile pe cheltuieli anul acesta. Suma pe care Aker Braila va trebui sa o plateasca este de sapte ori mai mare fata de profitul de anul trecut. Contactati de Ziarul Financiar, reprezentantii Aker Braila nu au facut nici un alt comentariu in aceasta privinta.
Partile care fac obiectul unui arbitraj din partea unei curti internationale se obliga sa accepte hotararile curtii inainte de luarea unei decizii din partea acesteia. Contractul de livrare de nave pe care Curtea de Arbitraj de la Rotterdam a decis ca santierul naval din Braila nu l-a respectat a vizat livrarea a opt nave catre Gefonzo Roemenie BV, aceasta din urma cerand despagubiri pentru neonorarea contractului la inceputul lunii ianuarie a anului 2001.
De altfel, Aker Braila va trebui sa plateasca si dobanda pentru despagubirile pe care le datoreaza Gefonzo Roemenie pentru perioada scursa din 2001. Santierul naval este controlat de grupul norvegian Aker Kvaerner, care detine o participatie de 69,5%. Cel mai important actionar minoritar este SIF Moldova, cu un pachet de 14,4%.
Santierul naval a incheiat primele trei luni cu un profit net de 545.000 de euro, de 22 de ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 114%, la un nivel de 20,2 milioane de euro. Aker Braila a semnat anul trecut mai multe contracte importante, intre acestea cel mai mare fiind un contract de 130 de milioane de euro pentru constructia a sase tancuri petroliere. Santierul naval va construi de asemenea anul acesta carena unui vas care va fi echipat ulterior in Norvegia, valoarea contractului incheiat de compania mama, Aker Yards, cu firma Farstad Supply, beneficiarul vaporului, fiind de 30,5 milioane de euro. Vasul va fi livrat in luna septembrie a anului viitor si va fi cel de-al treilea construit in santierele Aker de la Braila pentru Frastad Supply.
Dupa ce in 2002 si 2003, compania raportase pierderi, anul trecut Aker Braila a trecut pe profit, obtinand castiguri nete de 0,6 milioane de euro fata de o pierdere de 1,52 milioane de euro in 2003. Cifra de afaceri a santierului s-a ridicat in 2004 la 20,85 milioane de euro, in scadere cu 11% fata de anul anterior.
Aker Braila produce nave in conformitate cu regulamentele companiilor de clasificare internationale (Germanischer Lloyd, Bureau Veritas, Lloyd’s Register of Shipping, Registrul Naval Chinez), numai pe baza de comenzi si sub supravegherea clientilor, majoritatea fiind armatori straini. Actiunile santierului naval au incheiat sedinta bursiera de ieri la 7,8 lei noi/actiune, capitalizarea bursiera a companiei ridicandu-se la 6,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 6 iulie 2005.
-
Fondul de Compensare va ocroti investitia la Bursa
Averea
___
Pe piata de capital a aparut o noua entitate, Fondul de Compensare a Investitorilor (FCI). Acesta a fost infiintat, recent, in baza regulamentului 8/2004 emis de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) si constituie o cerinta a Uniunii Europene, in perspectiva aderarii Romaniei la structurile acesteia. Scopul Fondului este acela de a garanta tranzactiile bursiere. Cu alte cuvinte, investitorii, victime ale furtului de actiuni, isi vor recupera valoarea tranzactiei, care nu va depasi insa plafonul impus de comisia care supravegheaza piata.
Plafonul Fondului de Compensare creste anual. In 2005, acesta este echivalentul in lei a 2000 de euro pentru un investitor individual, in 2006 va fi de 4.500 euro, iar in 2011 va ajunge la echivalentul in lei a 20.000 de euro.
Fondul nu va compensa investitorii carora li se datoreaza valoarea unor tranzactii in legatura cu care a fost pronuntata o condamnare penala pentru savarsirea unei infractiuni de spalare de bani. Compensarile reprezinta totalul creantelor investitorului fata de un anume membru al Fondului, indiferent de numarul de conturi deschise, de moneda in care a fost efectuata investitia sau de localizarea conturilor in cadrul UE. Presedintele Consiliului de Administratie al FCI, Gheorghe Plesu, care este, totodata, si presedintele unei societati de brokeraj, considera ca sumele stabilite de CNVM sunt mici comparativ cu valoarea tranzactiilor efectuate la Bursa.
Nici capitalul social al Fondului, de 30.000 de euro, nu este prea mare, declara Plesu. El spune ca va purta discutii cu reprezentantii comisiei de supraveghere pentru ca FCI, care are statut de societate pe actiuni, sa poata obtine venituri si din alte activitati, cum ar fi „organizarea de cursuri sau acordarea de consultanta bursiera“.
Regulamentul CNVM precizeaza ca veniturile Fondului provin din contributiile actionarilor. Acestia sunt societatile de brokeraj, societatile care administreaza investitii si institutiile de credit care presteaza servicii financiare. Deocamdata, Fondul se afla in faza demersurilor pentru intrarea in legalitate. Urmeaza realizarea Regulamentului de functionare pentru care „vom apela la specialisti in vederea armonizarii cu un model de afara“, declara Plesu.
Fondul va stabili perioada in care investitorii isi vor formula pretentiile, care, potrivit Regulamentului 8/2004, nu poate fi mai mica de cinci luni.
Institutia este obligata sa plateasca compensatiile in cel mai scurt timp, dar nu mai tarziu de trei luni de la data validarii creantelor eligibile ale investitorilor. Pana la sfarsitul anului, Consiliul de Administratie al Fondului va trebui sa stabileasca cota procentuala a contributiilor anuale ale membrilor acestuia, care va fi cuprinsa intre 0,1% si 1%. Pentru primii doi ani de functionare, contributiile anuale nu pot fi mai mici de 200 de euro.
Incepand cu data aderarii Romaniei la UE, Fondul va asigura si compensarea investitorilor care au deschise conturi la sucursalele infiintate de membrii sai in statele Uniunii Europene.
Sursa: Averea, 6 iulie 2005. -
Guvernul isi propune sa urneasca piata de capital
Adevarul
___
Pentru dimineata zilei de ieri fusese programat un eveniment pe care comunitatea brokerilor il astepta de o buna bucata de vreme: lansarea strategiei guvernamentale de dezvoltare a pietei de capital. Insa lansarea n-a mai avut loc, fiind amanata 'din motive obiective', iar strategia a ramas ascunsa in fisetele cu documente secrete ale oficialitatilor - 'nu putem da presei textul proiectului pana nu se lanseaza oficial, in prezenta premierului', s-au scuzat reprezentantii Bursei de Valori. Surse guvernamentale ne-au declarat, in schimb, ca in acea strategie ar fi vorba despre introducerea la cota Bursei de Valori a unor societati noi si emisiuni suplimentare de obligatiuni municipale, poate chiar guvernamentale. Dar prevederile cele mai interesante par a fi cele referitoare la deschiderea pietei de obligatiuni ipotecare, despre care se tot pomeneste de cativa ani. Legislatia titlurilor ipotecare este in curs de elaborare ('dupa model occidental', dupa cum afirma sursele noastre), astfel ca strategia Cabinetului Tariceanu precede aceasta reglementare.
Ce vor brokerii
Pe de alta parte, brokerii au asteptari pe care inca nu se stie daca guvernul, prin acest proiect, le va satisface in totalitate. De exemplu, listarea furnizorilor de utilitati - principala doleanta a comunitatii pietei de capital - ar trebui sa fie prezenta, cu toate detaliile necesare, in strategie. De asemenea, la privatizarea societatilor, executivul ar trebui sa nu mai ocoleasca bursele. Brokerii sunt, insa, convinsi ca ideea centrala a strategiei are legatura directa cu controversatul fond 'Proprietatea'. In fine, operatorii bursieri comenteaza proiectul guvernamental si prin inevitabila prisma a politicii: 'Probabil astora le e frica sa nu se creada ca au copiat programul PSD 'O piata puternica', altfel nu se explica de ce se tine la secret', conchid reprezentantii pietei de capital.
Sursa: Adevarul, 6 iulie 2005.'
05.07.2005
-
Privatizarea Antibiotice Iasi invrajbeste Puterea si Opozitia
Gardianul ATB
___
Intentia Guvernului de a vinde fabrica de medicamente Antibiotice Iasi a starnit nemultumirea fostului partid de guvernamant, PSD. Mentionam ca Executivul a decis printr-o hotarare de guvern ca actiunile detinute de Ministerul Sanatatii in numele statului la societatea Antibiotice Iasi vor fi transferate in portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in vederea privatizarii. Transferul va fi facut in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii.
Deputatul Aurel Nechita sustine ca spre deosebire de actualul Executiv, fosta guvernare nu a luat in considerare ofertele din ultimii patru ani venite de la investitori straini pe motiv ca Antibiotice Iasi a fost considerata obiectiv strategic. Antibiotice este singurul producator intern unde autoritatile romane pot interveni pentru mentinerea unor preturi reduse pe piata interna pentru anumite medicamente, sustine Nechita. Daca societatea ar intra pe mainile unui investitor, acesta ar putea dispune practicarea unor preturi mai mari.
In replica, deputatul PNL Sorin Paveliu a afirmat ca privatizarea celorlalti producatori nu a influentat pretul produselor. Antibiotice Iasi este singura fabrica din Romania care poate exporta in Euroa si in SUA ca urmare a faptului ca a fost certificata GMP (Good Manufacturing Practice - reguli de buna practica de fabricatie) pentru toate cele cinci linii de productie.
Intentia Guvernului de a vinde fabrica este mai veche avand in vedere ca in urma cu cateva luni, ministrul Sanatatii, Mircea Cinteza, a declarat ca Antibiotice Iasi ar putea fi privatizata in cursul anului 2006.
In prezent, actionarul majoritar al societatii este Ministerul Sanatatii, cu o participatie de 53,02% din capital. Printre actionarii semnificativi se numara fondul de investitii Broadhurst - 7,68% si SIF Oltenia, care detine 9,89% din titluri.
Sursa: Gardianul, 5 iulie 2005.
Pagina