12.03.2004
-
Rata inflatiei in februarie 2004 a fost de 0,6 la suta
Cronica Romana
___
Rata inflatiei in luna februarie 2004 a fost de 0,6 la suta, pe primele doua luni situandu-se la un nivel de 1,7 la suta, potrivit datelor centralizate de Institutul National de Statistica. Rata medie lunara a inflatiei in perioada 1 ianuarie - 29 februarie a fost de 0,9 la suta, fata de 1,1 la suta in perioada similara a anului trecut. Rata inflatiei in ultimele 12 luni (februarie 2003-februarie 2004) a fost de 13,7 la suta. Fata de luna ianuarie, cel mai mult s-au scumpit marfurile alimentare (0,8 la suta), in timp ce serviciile si marfurile nealimentare au cunoscut o majorare a preturilor de 0,5 la suta. Comparativ cu sfarsitul anului trecut, marfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,3 la suta, marfurile alimentare cu 1,2 la suta si serviciile cu 1,7 la suta. Comparativ cu luna februarie a anului 2003, marfurile nealimentare s-au scumpit cu 14,7 la suta, marfurile alimentare cu 11,5 la suta, iar serviciile s-au scumpit cu 17,2 la suta. Conform datelor INS, cartofii si laptele de vaca sunt produsele alimentare care s-au scumpit cel mai mult in februarie fata de luna anterioara. Pretul cartofilor a crescut cu 4,3 la suta, iar al laptelui de vaca cu 4,2 la suta. In aceeasi perioada ouale s-au ieftinit cu 6,5 la suta, iar citricele si alte fructe meridionale cu 4,2 la suta. Din grupa marfurilor nealimentare, cel mai mult au crescut preturile la combustibili si la frigidere si congelatoare (unu la suta), iar la servicii cele mai semnificative majorari au fost inregistrate in transportul pe calea ferata (5,6 la suta) si la serviciile de transport urban (2,5 la suta).
Sursa: Cronica romana, 12 martie 2004.
11.03.2004
-
FMI: Privatizarea sectorului energetic romanesc este cruciala pentru aderare
Curierul National SNP
___
Romania trebuie sa se incadreze, in acest an, in calendarul stabilit pentru privatizarea sectorului energetic, pentru a continua reforma economiei si a-si promova candidatura la Uniunea Europeana, a apreciat reprezentantul rezident al FMI, Graeme Justice, intr-un interviu acordat agentiei Reuters. Oficialul a subliniat ca vanzarea companiilor detinute de stat este de importanta cruciala pentru reformele structurale din Romania, necesare pentru aderarea la UE. “Este important ca Romania sa arate ca este capabila sa indeplineasca agenda foarte ambitioasa de privatizare pe care si-a stabilit-o in acest an, mai ales in sectorul energetic”, a afirmat Justice. O delegatie a FMI a parasit saptamana trecuta Romania spunand ca a cazut de acord cu autoritatile asupra principalelor puncte dintr-un acord stand-by de tip precautionary pe o perioada de doi ani, pe care l-ar putea semna in luna aprilie. Vanzarea companiei SNP Petrom, planificata pentru finalizare pana la sfarsitul lunii iunie, va fi un test al succesului privatizarii din Romania, a afirmat Justice.
“Toata lumea se uita catre Petrom si asteapta sa vada cum va reusi guvernul in aceasta privinta, asa incat cred ca este foarte important ca guvernului sa-i iasa bine”, a spus oficialul. Pana la sfarsitul lunii martie, Romania mai prevede vanzarea a doua firme de distributie a electricitatii catre grupul italian Enel, precum si privatizarea a doi distribuitori de gaze pana la finalul lunii iunie.
Privatizarea SNP Petrom a fost amanata in mai multe randuri, generand temeri ca procesul ar putea intampina obstacole politice, intr-un an electoral. Sapte firme - OMV, MOL, PKN Orlen, Gazprom, Hellenic Petroleum, Occidental Oil & Gas Holding Corporation si Glencore - urmeaza sa prezinte oferte finale pentru Petrom in luna aprilie, vanzarea companiei petroliere putand aduce statului aproximativ un miliard de dolari.
Graeme Justice a indicat ca guvernul trebuie sa se asigure ca investitorii potentiali ai Petrom, companie care controleaza 60 la suta din piata interna a distributiei de combustibili si are o forta de munca de circa 60.000 de angajati, nu vor intalni piedici cand vor incerca sa restructureze compania.
“Este foarte important ca guvernul sa ofere conditiile juste pentru investitori, mai ales in domenii precum restructurarea companiei. Orice restrictii la restructurare ar fi, in caz contrar, deduse din pretul pe care il obtine Romania”, a afirmat oficialul FMI. Potrivit strategiei de privatizare a SNP Petrom, transferul proprietatii va fi realizat prin vanzarea directa a 33-34 la suta din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa urce, concomitent, la 51 la suta, printr-o majorare de capital.
Sursa: Curierul national, 11 martie 2004. -
Privatizarea BCR va fi finalizata saptamana viitoare
Curierul National EBS
___
Ministrul finantelor sustine ca vanzarea pachetului majoritar de actiuni al bancii catre un investitor este exclusa mai devreme de anul 2005
Privatizarea Bancii Comerciale Romane (BCR) se va finaliza saptamana viitoare, a declarat, ieri, ministrul finantelor Mihai Tanasescu.
Contractul de vanzare a 25 la suta din actiunile BCR catre BERD si IFC a fost semnat la inceputul lunii noiembrie de Ovidiu Musetescu, ministrul Privatizarii.
Pretul de cumparare a fost de 222 de milioane de dolari. Aceasta tranzactie a fost primul pas dintr-o strategie in trei faze pentru privatizarea BCR. Pasul urmator va fi vanzarea pana la opt la suta din actiuni catre salariatii bancii, urmata de vanzarea pachetului majoritar unui investitor strategic pana in 2006.
Cele doua institutii au anuntat ca intentioneaza sa faca restructurari ale activitatii BCR, in vederea cresterii eficientei acesteia.
“In banca va avea loc un proces de separare a puterilor, intre cea executiva si cea a Consiliului de Administratie”
Tanasescu a precizat ca din discutiile purtate ieri cu Laureen Doyle, vicepresedintele Bancii Mondiale, a reiesit ca in BCR va urma o separare a puterii, intre cea executiva si cea a Consiliului de Administratie. Tanasescu a mai spus ca numai din 2005 poate intra in discutie vanzarea pachetului majoritar al bancii catre un investitor strategic, care ar putea fi o banca sau un grup de banci straine. BCR este detinuta in prezent in proportie de 25 la suta de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si de IFC (divizia de imprumuturi a Bancii Mondiale).
Sursa: Curierul national, 11 martie 2004. -
Transelectrica - apreciata de institutiile bancare europene
Adevarul TEL
___
Nu este surprinzator faptul ca Transelectrica si-a format un nume bun in lumea bancara europeana. Astfel, BERD si banca germana Kreditanstalt ii vor acorda societatii Transelectrica importante credite pentru investitii, dar fara garantii guvernamentale. In aceste conditii, Transelectrica se tine tare. Si-a programat pentru 2004 o cifra de afaceri de 9.000 de miliarde lei, comparativ cu un nivel de 7.700 miliarde lei inregistrat in 2003. Programul investitional al Transelectrica insumeaza, pentru perioada 2001-2005, aproximativ 600 de milioane euro.
De la Kreditanstalt - un credit de 70 de milioane de euro
Aflata intr-o perioada excelenta, Transelectrica a semnat luni, 8 martie, cu ocazia vizitei in Romania a domnului Wolfgang Clement, ministrul Economiei si al Muncii din Germania, un memorandum cu Banca germana Kreditanstalt fur Wiederanfbau-KfW pentru finantarea cu 70 milioane euro a proiectelor de modernizare a statiilor Sibiu Sud si Bucuresti Sud. Transelectrica va obtine resursele financiare pentru cele doua proiecte fara garantii guvernamentale sau bancare. Obligatiile de plata vor fi acoperite printr-o garantie acordata de Agentia pentru Credite de Export a Germaniei - Hermes.
Consortiul format din companiile Asea Brown Boveri-ABB Germania si Areva - Franta va moderniza statia Sibiu Sud, negocierea contractului urmand sa fie finalizata in aprilie. Proiectul are o valoare de aproximativ 40 milioane euro. ABB este unul dintre cele mai importante grupuri mondiale cu activitati in domeniul tehnologiilor destinate energiei electrice si in automatizari, in timp ce compania Areva, controlata de statul francez, furnizeaza servicii in special in sectorul energiei nucleare. KfW este principala banca de dezvoltare a statului german, administrand active cu o valoare de peste 250 de miliarde de euro. Institutia are un rol central in activitatea de export si in cadrul proiectelor de finantare.
BERD: 'Transelectrica - prima companie romaneasca ce obtine un imprumut fara garantii guvernamentale'
Transelectrica a semnat si in data de 25 februarie 2004, un document comun de pozitie cu Magyar Villamos Muvek Rt-MVM Rt, compania similara din Ungaria, pe baza caruia se va realiza interconexiunea celor doua tari prin linia de 400 kV Oradea-Bekescsaba. Documentul a fost semnat de domnul Jean Constantinescu, directorul general al Transelectrica, si domnul Laszlo Pal, directorul general al MVM, Ungaria. BERD a fost prezenta prin persoana domnului Anthony March, director Power and energy utilities.
Jean Constantinescu, directorul generalal Transelectrica
'Construirea celei de a doua linii de inalta tensiune intre cele doua sisteme electroenergetice nationale este determinata de necesitatea cresterii capacitatii de interconectare transfrontaliera in sistemul UCTE si de dezvoltare a pietei regionale de electricitate. In prezent, legatura dintre sistemele electroenergetice ale celor doua tari se realizeaza numai prin linia de 400 kV Arad-Sandorfalva. Promovarea acestui proiect a fost convenita prin protocolul Sesiunii a 3-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economica romano-ungara, la Bucuresti in octombrie 2002.
Prin Memorandumul de Intelegere semnat de Transelectrica si MVM Rt la Budapesta in februarie 2003, cele doua companii se angajau sa elaboreze studiile necesare pentru fundamentarea oportunitatii construirii unei noi linii de interconexiune la 400 kV intre sistemele electroenergetice ale celor doua tari. Documentul comun de pozitie sintetizeaza concluziile studiilor elaborate in comun si separat de catre fiecare companie si evidentiaza avantajele reciproce ale construirii liniei.
Semnarea Documentului atesta angajamentul celor doua companii de a parcurge in continuare etapele necesare realizarii investitiei si consolideaza relatiile bune de colaborare dintre Transelectrica si MVM Rt. Valoarea estimativa a lucrarilor pentru realizarea liniei pe teritoriul Romaniei este de 25 milioane euro, BERD fiind interesata in asigurarea finantarii proiectului datorita importantei acestuia pentru piata central-europeana de energie electrica. BERD a dispus pentru o finantare de 17,5 milioane euro fara garantii guvernamentale. In acest context, speram ca BERD sa ne sustina pentru a atrage si alte finantari, in aceleasi conditii, si pentru alte lucrari de investitii in Transelectrica'.
Laszlo Pal,directorul generalal MVM Ungaria
'In prezent, compania MVM detine in proprietate intreaga retea de inalta tensiune din Ungaria. Dorim sa intarim conexiunile cu tarile vecine si, in acest sens, Memorandumul cu Transelectrica este unul din cele mai importante. Cele trei puncte importante ale viitoarei interconexiuni Oradea - Bekescsaba sunt securitatea furnizarii de electricitate in Ungaria, intarirea relatiilor comerciale intre cele doua tari si contributia la dezvoltarea infrastructurii pietei regionale de energie din sud-estul Europei.
Tinand cont de pozitia Ungariei, precum si de cea a oficialilor MVM, acest proiect are o importanta deosebita in ceea ce priveste sincronizarea cu UCTE, precum si a tranzitului de energie electrica in zona. Proiectul nu va fi nici primul, nici ultimul semnat intre Ungaria si Romania. Pentru Ungaria investitia este estimata la circa 14-15 milioane euro, iar durata de executie va fi de un an'.
Anthony March, director Power and energy utilities, BERD
'Imprumutul acordat de BERD pentru Transelectrica este de 17,5 milioane de euro. Transelectrica obtine primul imprumut fara garantie guvernamentala acordat unei companii din Romania de catre BERD. BERD are convingerea ca aceasta interconexiune este utila ambelor tari pentru cresterea sigurantei in alimentare cu energie electrica a celor doua sisteme energetice'.
Graficul de desfasurare
Martie 2005 - inceperea lucrarilor in Romania Construirea liniei pana la granita este estimata la 25 milioane euro - sunt necesare avize si discutii cu proprietarii de terenuri pe unde este proiectat traseul viitoarei linii electrice de inalta tensiune. * BERD sustine in continuare Transelectrica pentru atragerea de fonduri si de la alte banci. Studiul cu date complete va fi finalizat in luna iulie 2004. Durata estimata pentru constructie: Ungaria - 1 an - segmentul de linie este mai scurt decat cel pe partea romana.
Romania - 2 ani. Romania va incepe construirea liniei in martie 2005, iar in Ungaria - martie 2006, lucrarile urmand a fi terminate in acelasi timp. Aceasta linie este importanta pentru cele doua tari, dar si pentru interconectarea cu UCTE a zonei sud-est europene. Dupa cum se stie, in Bosnia-Herzegovina sunt probleme cu doua linii de interconexiune distruse de razboi. * Aceasta interconexiune cu Ungaria va aduce un plus de tranzit cu Sistemul European Energetic - UCTE.
Sursa: Adevarul, 11 martie 2004.'
10.03.2004
-
Florin Georgescu se pregateste sa devina presedinte la BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Zvonurile se confirma: pana la sfarsitul acestei luni, Florin Georgescu, inca deputat si vicepresedinte PSD, presedinte al Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, va prelua functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere (Supervisory Board) al Bancii Comerciale Romane (BCR), care va inlocui actualul Consiliu de Administratie. In prealabil, Georgescu urmeaza sa demisioneze din toate functiile politice, au declarat pentru ZF surse apropiate negocierilor privind vanzarea pachetului de 25% plus doua actiuni din capitalul BCR catre BERD si IFC.
Astfel urmeaza a fi indeplinita principala conditie impusa de cele doua institutii financiare internationale pentru realizarea tranzactiei de pre-privatizare a BCR - separarea conducerii executive de cea administrativa. Contactat de Ziarul Financiar, Florin Georgescu a spus ca nu comenteaza si nici nu vrea sa vorbeasca despre acest subiect.
Surse din partidul de guvernamant sustin ca este adevarat ca i s-a propus sa fie viitorul presedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR.
Nicolae Danila, care cumuleaza in prezent atributiile executive cu cele de administrare, poate rasufla linistit. El va detine in continuare functia de presedinte executiv al bancii. Potrivit surselor citate, BERD si IFC nu isi vor aduce reprezentanti in conducerea executiva a BCR, aratandu-si astfel increderea in Danila.
Noul Consiliu de Supraveghere va fi format din sapte membri, dintre care cate un reprezentant al BERD si IFC, doi reprezentanti ai celor cinci SIF si trei ai statului roman.
Florin Georgescu este de trei ani membru in Consiliul de Administratie al BCR, ceea ce, potrivit surselor, reprezinta o buna justificare a alegerii sale pentru functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere.
In declaratia de interese completata la jumatatea lui iunie 2003, Georgescu se angaja ca in termenul legal sa opteze pentru calitatea de deputat ori de membru in Consiliul de Administratie al BCR.
Florin Georgescu mai detine functia de membru in consiliul director al Fondului Romano-American de Investitii. In prima parte a anilor '90, el a detinut functia de ministru de finante. Numele lui Georgescu a fost vehiculat de mai multe ori pentru diferite functii in sistemul bancar, inclusiv la conducererea BCR, mergand pana la pozitia de guvernator al bancii centrale.
Desemnarea lui Georgescu drept presedinte al Consiliului de Supraveghere nu va insemna si finalizarea detaliilor legate de tranzactia cu BERD si IFC, care ar mai putea dura pana la doua luni.
BERD si IFC au fost extrem de preocupate de a negocia termenii tranzactiei astfel incat sa-si asigure un castig in momentul vanzarii participatiei la BCR, fie direct catre mult cautatul investitor strategic, fie inapoi, catre statul roman.
De asemenea, cele doua institutii au continuat operatiuni de due diligence extrem de detaliate, astfel incat sa evite surprize neplacute, ajungand sa cunoasca pe cat de bine posibil situatia exacta atat a bancii, cat si a celorlalte entitati din grupul BCR, care complica procesul de restructurare.
Intarzierea finalizarii discutiilor cu cele doua institutii financiare a insemnat implicit amanarea platii celor 222 milioane de dolari reprezentand contravaloarea negociata a 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR.
Autoritatea pentru Privatizare a anuntat saptamana trecuta incheierea negocierilor cu BERD si IFC privind finalizarea tranzactiei.
Ultimele doua acte semnate au fost Acordul Actionarilor si Contractul Optiunii de Vanzare, in baza caruia BERD si IFC.
Desi negocierea detaliilor tranzactiei cu BERD si IFC se impotmolise in ultimele saptamani, APAPS se apucase intre timp sa discute vanzarea unui al doilea pachet de pana 8% catre Asociatia Salariatilor BCR. Salariatii nu pot cumpara actiuni BCR la un pret mai mic de 10.000 lei, reprezentand valoarea nominala a unei actiuni.
Contractul - cadru privind prima etapa de privatizare a BCR a fost semnat la Bucuresti pe 4 noiembrie 2003, iar de atunci continua discutiile pentru stabilirea detaliilor implicarii BERD si IFC in restructurarea celei mai mari banci romanesti.
Banca a obtinut, anul trecut, un profit net estimat de peste 160 de milioane de dolari, apropiat de nivelul raportat pentru 2002.
Sursa: Ziarul financiar, 10 martie 2004. -
Negocierile cu UE la capitolul Agricultura, finalizate in toamna
Gardianul
___
Negocierile cu UE privind incheierea capitolului 'Agricultura' ar putea fi finalizate mai devreme decat ne-am propus initial, a declarat, ieri, Ilie Sarbu, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale (MAPDR). 'Nu vrem sa fim foarte optimisti, dar cred ca putem incheia acest capitol pana in toamna. Saptamana viitoare, la Bruxelles, impreuna cu Frantz Fischler, comisarul european pe probleme de agricultura, vom analiza evolutia acestui sector', a precizat Sarbu. Tot in cadrul acestei intalniri se vor negocia si cotele alocate tarii noastre in ceea ce priveste productia de lapte si zahar. 'Speram sa ajungem la un consens privind cotele. Tarile care vor intra in curand in UE au negociat, iar cotele aprobate au fost cu 33% mai mici decat cele propuse initial', a mai spus ministrul.
Sarbu: Nu mai exista interes pentru zahar
In ceea ce priveste negocierile privind cotele la zahar, Romania a solicitat alocarea unei cantitati de 500.000 tone. 'Daca oficialii UE vor aproba o cota de circa 300.000 de tone, ar fi extraordinar. Din datele referitoare la productiile inregistrate in ultimii cinci ani, reiese foarte clar faptul ca nu mai exista interes pentru producerea zaharului. Cu toate ca am incercat prin zeci de programe concepute impreuna cu patronatele, iar subventiile acordate pentru sfecla-de-zahar au fost substantiale, productiile inregistrate au fost minime. Astfel, chiar si cu o cota de 300.000 de tone, ne situam mult sub productiile noastre', a explicat oficialul MAPDR. Suprafetele cultivate cu sfecla-de-zahar s-au ridicat, anul trecut, la 39.600 hectare, obtinandu-se o productie de 734.000 tone de sfecla-de-zahar, comparativ cu 40.700 hectare in anul anterior, cand au fost realizate 954.800 tone de sfecla-de-zahar. Cantitatea de zahar realizata din prelucrarea sfeclei s-a ridicat, in 2003, la 75.000 tone, in conditiile in care in care consumul intern totalizeaza 500.000 tone. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafata medie cultivata cu sfecla-de-zahar in perioada 1995-2002 a fost de 88,7 hectare, productia ridicandu-se la 20,3 tone la hectar. Pentru stabilirea unor strategii privind redresarea productiei de sfecla, oficialii MAPDR se vor intalni, astazi, cu reprezentantii Patronatului Zaharului din Romania.
Tranzitie de patru ani pentru lapte
La lapte, autoritatile au solicitat o cota de 5 milioane de tone, ceea ce echivaleaza cu 5 miliarde de litri. Aceasta cota pare exagerata in contextul in care, in prezent, in tara se proceseaza, anual, doar 1,1 miliarde de litri. De altfel, chiar si oficialul MAPDR recunoaste ca 'nu vom putea ajunge la 5 milioane de tone'. In ceea ce priveste calitatea laptelui ca materie prima, tara noastra a solicitat o perioada de tranzitie de patru ani pana la implementarea legislatiei comunitare.
Dintre cele 10 tari care vor adera anul acesta, Polonia a obtinut 8,9 milioane de tone, cu 36% mai putin decat a solicitat, Cehia - 2,6 milioane de tone, cu 17% mai putin decat au cerut initial, iar Ungaria a obtinut o cota de 1,9 milioane de tone, cu 33% sub solicitarile initiale.
Sursa: Gardianul, 10 martie 2004.' -
Privatizarea Distrigaz-Sud - un debut pentru marile privatizari din 2004
Adevarul
___
Societatea Distrigaz-Sud se afla in plin proces de privatizare. Alaturi de Distrigaz-Nord, operatorul din sudul Romaniei in distributia de gaze a primit scrisori de intentie din partea unor companii de renume din Europa: Enel, Gaz de France, Gazprom si Ruhr Gaz. Interesul mare pentru distributia de gaze din Romania i-a surprins atat pe analistii economici, cat si pe specialisti, iar autoritatile romane considera ca privatizarea Distrigaz-Sud si Nord va reprezenta un debut foarte bun in marile privatizari prevazute pentru 2004. In acest context, par surprinzatoare unele afirmatii, potrivit carora Distrigaz-Sud datoreaza sume imense la bugetul de stat pe 2003, fapt pentru care managerii societatii sunt pasibili cu intocmirea unor dosare penale. Mai mult decat atat, societatea este acuzata ca a facut investitii mai mici in 2003, comparativ cu cele din 2002, dar si cu cele ce se vor face in 2004. Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud, demonteaza informatiile cu pricina, atestand cu documente inclusiv faptul ca societatea este la zi cu plata tuturor darilor catre stat.
Datorii zero la bugetul de stat pe 2003
- Domnule director, cu putin timp in urma, au aparut unele informatii potrivit carora Distrigaz-Sud a facut investitii mai mici in 2003, comparativ cu 2002. Cat de obiective sunt aceste informatii?
- Pentru a investi, o companie are nevoie atat de banii proprii, cat mai ales de credite din banci sau de la diferite organisme internationale. In 2002, Distrigaz-Sud a beneficiat de credite prin contractul cu Banca Mondiala, iar in 2004 am antamat un imprumut cu Banca Popolare di Lodi, Italia. In schimb, in 2003 nu am avut decat resurse financiare proprii. Cu toate acestea, tot am investit o suma importanta, inlocuind 250 km de conducte uzate, cu finantari din surse proprii - 21 milioane de euro, banii Distrigaz. In context, mentionez faptul ca imprumuturile si creditele nu se pot lua in orice conditii. Distrigaz-Sud a cautat sursele de finantare care s-o avantajeze, nu s-o ingenuncheze. Am cautat conditiile de rambursare cele mai favorabile, iar acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Pentru contractul pe care urmeaza sa-l semnam cu Banca Popolare di Lodi au fost purtate negocieri timp de un an de zile. La acest capitol nu-si au loc speculatii de genul: 'Cresc investitiile deoarece este an electoral'. In 2002, nu am avut un an electoral, desi investitiile au avut un nivel foarte bun.
- S-a scris ca, desi Distrigaz-Sud este inglodata in datorii de miliarde la bugetul de stat si al asigurarilor sociale, arunca banii de pe facturi in sedii luxoase. Care este realitatea?
- Sediul central, atat de hulit, si-a inceput constructia in 1995, dar nu pentru Distrigaz-Sud, care nu exista la acea data ca societate independenta, ci pentru a fi sediul central al Romgaz. Romgaz s-a divizat in 1999, generand pe langa actuala societate de extragere a gazelor Romgaz si pe langa cea de transport al gazelor, Transgaz, si cele doua distributii de gaze, Distrigaz-Sud si Distrigaz-Nord. La divizare, Distrigaz-Sud a preluat si sediul aflat in constructie din '95, pe care l-a finalizat in 2001. Salariatii s-au mutat in noul sediu in 2001. Este momentul sa amintesc faptul ca salariatii nostri lucrau in niste conditii absolut improprii si claie peste gramada cu salariatii de la RADET. In plus, era absolut inadmisibil sa primesti strainii in acele conditii. Aceasta in contextul in care Distrigaz-Sud face parte din primele zece companii din Romania. Sediul nu este ultraluxos, ci un sediu absolut normal si civilizat, in care exista inclusiv ghisee civilizate, la care cetatenii isi pot plati facturile fara sa-si rupa hainele si sa injure.
- Distrigaz-Sud a introdus sistemul obligatoriu de plata prin card, asa cum prevede OUG 193/2002?
- Toti cei care au dorit sa se informeze stiu foarte bine ca Distrigaz-Sud a respectat cu strictete OUG 193. Inca din martie 2003, am incheiat contractul cu Raiffeisen Bank, iar posesorii de carduri isi pot plati utilitatile in mod absolut civilizat. Ca cetatenii nu prea au bani sa-si deschida un cont pentru acest card, aceasta nu mai este problema Distrigaz. Dar pentru o corecta informare, pot spune ca, in 2003, s-au efectuat 821 de operatiuni prin card, iar suma incasata a fost de 800 milioane de lei. Deci, contracte exista, banca avem, iar cine doreste sa-si plateasca utilitatile la gaze prin card poate s-o faca fara restrictii. Distrigaz a respectat cu strictete OUG 193. Pe langa acest aspect, insist pe ideea ca societatea nu are nici un fel de datorii la stat. In 2003, suma varsata la bugetul de stat, al asigurarilor sociale si CAS, s-a ridicat la un nivel de 4.000 miliarde lei. Si, in prezent, datoriile catre stat sunt zero, deoarece Distrigaz-Sud isi plateste cu sfintenie darile.
Nu Distrigaz-Sud majoreaza pretul gazelor
- S-a vehiculat inclusiv ideea ca ANRGN si Distrigaz-Sud au pus lacatul la Amonil Slobozia prin tariful excesiv aprobat de ANRGN si practicat de Distrigaz-Sud. Astfel, ingrasamintele produse la Amonil nu mai pot concura cu cele din import.
- Tarifele practicate de Distrigaz-Sud reprezinta un pret al distributiei reglementat de ANRGN pentru toata Romania. Este un pret platit de Amonil, dar si de Azomures, Nitramonia, Viromet, Turnu sau Sofert. Iar pretul nu este doar pentru producatorii de ingrasaminte, ci pentru toata Romania. Tarifele Distrigaz sunt aprobate oficial cu toata documentatia necesara. Nu-si pune Distrigaz-Sud tarife preferentiale sau dupa ureche. Acestea sunt intelegerile cu organismele internationale, acesta este trendul pretului la gazele naturale, daca vrem sa intram in UE. Pretul gazelor va creste, etapizat, pana in 2007, data intrarii Romaniei in Uniune. Iar in pretul gazelor, Distrigaz-Sud nu are nici o implicare. In plus, sa luam si reversul. Combinatele de ingrasaminte chimice au instalatii din anii '60-'70. In schimb, in lume, producatorii din acest domeniu au investit in utilaje performante, cu consumuri scazute de gaze. Aici este problema combinatelor chimice romanesti, nicidecum in tarifele practicate de Distrigaz-Sud. Pe langa aceste aspecte, cu Amonil Slobozia avem in prezent relatii contractuale corecte, in sensul ca societatea isi plateste factura curenta si un anumit procent din datoria istorica. Aceasta s-a mai micsorat, fiind actualmente la un nivel de 2,5 milioane de dolari.
- La fiecare majorare a pretului, producatorii de ingrasaminte chimice intra in panica, fiind sectorul industrial cu cele mai mari consumuri de gaze per produs.
- Faptul ca se scumpesc gazele nu reprezinta o dorinta a sistemului gazeifer de a duce agentii economici in faliment. Dorinta noastra este de a avea cat mai multi consumatori industriali si rezidentiali, caci numai prin cresterea numarului acestora ne creste cifra de afaceri. Numarul de consumatori da puterea unei firme precum Distrigaz, dar, in prezent, societatea exista si se dezvolta prin tariful reglementat de 24 USD/1.000 Nmc. In majoritatea cazurilor, atunci cand creste pretul final al gazului, nu creste si tariful Distrigaz. Aceasta in contextul in care FMI doreste sa-i incurajeze pe producatorii de gaze, iar diferentele de pret merg la producator, si nu la distribuitor. Pe langa toti acesti factori, insa, trebuie sa constientizam si faptul ca importurile de gaze vor avea un aport din ce in ce mai mare in necesitatile Romaniei, mai ales ca numarul consumatorilor este in crestere. In aceste conditii, interesul Distrigaz-Sud nu este de a pune lacatul pe Amonil, ci de a avea cat mai multi consumatori.
Consumatorii rezidentiali pot avea tot atatea guri de foc cate doresc
- Conducerea Distrigaz-Sud este pasibila de a i se intenta dosar penal pentru restante la bugetul de stat?
- Si aceasta este o aberatie de proportii. Aceasta cu atat mai mult cu cat, pentru 2003, societatea a platit 4.000 miliarde lei dari catre stat. Site-ul Ministerului de Finante afisa niste sume restante la 31 decembrie 2003, la sucursalele Brasov, Craiova si Galati. Brasov datora 1 miliard de lei la bugetul de somaj, iar Galati, 800 milioane de lei. Chiar si aceste codite au fost platite pana in 31 decembrie '03, dar site-ul nu a fost actualizat. Cele doua sucursale Craiova si Galati sunt pe zero datorii la stat. In prezent, Distrigaz-Sud, prin toate sucursalele sale, se afla sub controlul unor echipe de la MF, care au tocmai sarcina de a verifica exactitatea situatiei, in vederea eliberarii certificatului de privatizare. In speranta unei privatizari cat mai reusite, absolut toate controalele au atestat si atesta negru pe alb faptul ca Distrigaz-Sud este una dintre primele 10 companii din Romania care sustin bugetul de stat cu fonduri uriase si la termen. Iar cetatenii trebuie sa stie acest lucru, cu atat mai mult cu cat compania se afla foarte aproape de momentul schimbarii proprietarului.
- Consumatorii rezidentiali, cate guri de foc isi pot monta in gospodarie?
- Este bine sa stie absolut toti cetatenii care au acces la sistemul de distributie a gazelor ca isi pot monta in gospodarie cate guri de foc doresc. Inca din 1998, nu mai exista oprelisti in acest sens. Singura problema o constituie faptul ca unii oameni isi monteaza o gura de foc in plus fara autorizatie, supunandu-se unor riscuri imense. Deci, in conditii tehnice corecte si cu instalatii realizate de firmele atestate si autorizate de Distrigaz-Sud, consumatorii casnici pot executa ce lucrari doresc. Lista cu firmele autorizate este afisata la sediul Distrigaz, pentru a avea acces la ea tot romanul.
Sursa: Adevarul, 10 martie 2004.'
09.03.2004
-
Kandia Timisoara a fost evaluata la a saptea parte din Excelent Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fuziunea dintre producatorii de ciocolata Excelent Bucuresti si Kandia Timisoara a intrat in linie dreapta odata cu publicarea proiectului de fuziune. Potrivit acestuia Excelent va absorbi Kandia, iar actionarii acesteia din urma vor primi o actiune Excelent pentru fiecare sapte actiuni detinute. Mai precis, fiecare actiune Kandia se va transforma in 0,1447 actiuni Excelent.
Noua companie va avea afaceri de 40 milioane de dolari si un activ net de 30 milioane de dolari.
Principalul actionar al Kandia este Excelent, cu 62% din actiuni, dupa ce a preluat pachetul majoritar de actiuni anul tercut de la fondul de investitii Rivta GMBH, intr-o tranzactie complexa, evaluata la 6 milioane de dolari.
Activele nete ale Excelent se ridica la 830 miliarde de lei, iar cele ale Kandia la 125 miliarde de lei. Cu alte cuvinte patrimoniul Excelent este de 6,6 ori mai mare decat cel al Excelent.
Fuziunea Kandia cu Excelent ar putea insemna trecerea pe primul loc pe aceasta piata a Excelent, care ar ajunge la o cota de piata de 39%. Ultimele estimari de pe aceasta piata situau Excelent pe locul al doilea, cu 27%, pe primul loc situandu-se Kraft Foods Romania, cu 35%, iar pe al treilea Kandia, cu 12%. Cota de piata a marcii Kandia ar putea fi in prezent mai mare dupa campania publicitara agresiva inceputa la finalul anului trecut pentru ciocolata Kandia, care este insa produsa la Bucuresti. Investitiile pentru lansarea si promovarea noilor produse s-a ridicat la 2,5 milioane de dolari. Pe langa brandul Kandia, Excelent va prelua si marca Ambasador, care apartine fabricii din Timisoara.
Dupa fuziune, Excelent ar putea ajunge la o cifra de afaceri 40 milioane de dolari, si un profit anual de 4 milioane de dolari daca rezultatele financiare vor avea o evolutie similara cu cea de anul trecut. Excelent a incheiat anul trecut cu vanzari in valoare de 968 miliarde de lei (30 milioane de dolari), conform datelor financiare preliminate ale companiei, in timp ce Kandia inregistra la mijlocul anului 2003 vanzari in valoare de 116 miliarde de lei (3,5 milioane de dolari).
Actiunile detinute de Excelent la Kandia vor fi anulate, astfel ca principalul actionar al noii companii va fi Axis Investment Ltd. Cu 90,1% din actiuni. Axis Investment este un vehicul de investitii al East Europe Development Fund, fond de investitii regional in valoare de 120 mil. $ printre ai carui investitori se numara omul de afaceri Fathi Taher, care este si unul din principalii actioari ai hotelului Marriott, dar si companii straine cum ar fi ABB, Ericsson sau Fiat. Pachetul de actiuni cu care a ramas Rivta GMBH la Kandia dupa ce a vandut pachetul majoritar de actiuni catre Excelent ii va conferi fondului o cota de 3% in capitalul companiei rezultate dupa fuziune.
Axis Investments detinea 95% din Excelent, iar prin fuziune cota detinuta in noua companie nu va scadea sub 90%, iar obligatia de a delista companie de pe piata de capital nu va disparea.
Actiunile Excelent sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, unde cotatia actiunilor aprope s-a dublat in ultima luna. Ultima operatiune de pe piata cu actiunile Excelent s-a realizat la 7.650 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera este de 27 milioane de dolari. Pretul actiunilor Kandia a urcat in februarie pana la 1.800 lei/actiune, dar a intrat apoi pe o panta descendenta, pe care a evoluat de altfel si ieri. Ultima tranzactie cu actiuni Kandia s-a realizat la 1.300 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera este de aproape 5 milioane de dolari.
Pentru ca fuziunea sa se realizeze mai ramane ca Adurarile Generale ale celor doua companii sa aprobe proiectul de fuziune.
Sursa: Ziarul financiar, 9 martie 2004 -
Piata interna de obiecte sanitare, gresie si faianta - aproape 160 de milioane de euro
Adevarul
___
Romanii au cumparat anul trecut obiecte sanitare, gresie si faianta de peste 159,7 milioane de euro, in crestere cu 16,6 la suta fata de 2002, cand vanzarile au fost de circa 137 milioane de euro. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, productia interna de gresie si faianta a fost de 54 milioane de euro, in timp ce importurile s-au cifrat la peste 69 de milioane de euro. In ce priveste obiectele sanitare, valoarea productiei autohtone este net superioara importurilor, respectiv 30,9 milioane de euro, fata de 4,7 milioane de euro. Pe de alta parte, in timp ce exportul de gresie si faianta este insignifiant, in ce priveste obiectele sanitare 65 la suta din productia interna merge la export, respectiv 27,544 milioane de euro. Cu toate acestea, piata autohtona este imatura, iar cresterea din ultimii 3-4 ani se datoreaza in special importurilor. Potrivit specialistilor prezenta pe piata romaneasca a unor operatori importanti din strainatate este inca slaba, iar problemele unei companii care activeaza in domeniu sunt legate de potentialul pietei si de educatia clientului. Astfel, piata autohtona este dominata de cativa actori romani, respectiv Cesarom, Sanex Cluj - cu o cota de piata de cate 20 la suta, Mondial Lugoj - 10 la suta, Roman Ceram si Romceram Chitila, dar sunt prezenti si cativa producatori internationali: Delta Distribution -17-18%, Bengoss si Premium Com, Lusitania, Artena cu cate 2-3 procente din piata. Legat de caracteristicile pietei, specialistii sunt de parere ca piata de ceramica poarta amprenta mentalitatii romanesti caracterizata de prezenta unor extreme: fie de o gandire moderna, fie de una primitiva. 'Nu de putine ori ai ocazia sa intalnesti in acelasi loc show-room-uri si binecunoscutele chioscuri. Micii comercianti sunt grupati in bazaruri dezvoltate, cu precadere, in proximitatea celor cinci mari producatori interni', spun specialistii. De asemenea, viitorul comertului cu produse ceramice este mai mult decat promitator, daca avem in vedere ca in domeniul constructiilor este asteptat un trend continuu ascendent in perioada de pre si post aderare a Romaniei la UE. La nivel global, Romania se afla printre primii 100 de consumatori de placi ceramice, liderii Europei fiind spaniolii si italienii.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.' -
Societe Generale Romania Fund si-a prelungit durata de viata
Adevarul
___
Actionarii fondului de investitii Societe Generale Romania Fund au decis prelungirea duratei de viata a acestuia, in conditiile in care 2004 era anul in care participatiile sale de pe piata romaneasca ar fi trebuit vandute, releva un comunicat publicat la bursa de valori irlandeza. Societe Generale Romania Fund a fost infiintat in 1997, pentru o perioada de sapte ani, cu posibilitatea prelungirii duratei ca urmare a deciziei actionarilor. Fondul, administrat de societatea Societe Generale Emerging Europe Asset Management, a investit in Romania peste 45 de milioane de dolari. In prezent, principalele sale participatii sunt la operatorul de telefonie mobila Orange, la compania de iluminat public Luxten, la tipografia Megapress si la producatorul de vopsele si lacuri Policolor. Anterior, fondul a mai fost implicat in actionariatul fabricantului de frigidere Arctic, cel al producatorului de lactate La Dorna si al celui de ape minerale Dorna Apemin si la Electroaparataj Bucuresti.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.
Pagina