15.12.2003
-
APAPS amana vanzarea actiunilor detinute la BRD-GSG
Azi BRD
___
Autoritatea pentru Privatizare a amanat pentru primul trimestru din anul 2004 vanzarea pe piata bursiera a pachetului de actiuni reprezentand 7,3% din capitalul social al BRD-GSG, estimat de conducerea institutiei la peste 35 milioane dolari, operatiunea fiind stabilita, initial, pentru acest an. „Inca se mai poarta discutii. Am prezentat Guvernului 2-3 variante posibile privind modalitatea de vanzare, si am decis sa mai temporizam putin. Acesta este, oricum, un pachet vandabil', a declarat, ieri, intr-o conferinta de presa, Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS. BRD – Groupe Societe Generale este a doua banca din Romania, dupa marimea activelor, depozitelor si imprumuturilor acordate. Actionarul majoritar al companiei este banca franceza Groupe Societe Generale, cu o participatie de 51%. Restul actiunilor sunt detinute de societatile de investitii financiare (SIF) si actionari, cu pachete de sub 5%.
Sursa: Azi, 15 decembrie 2003.'
12.12.2003
-
Bancile impotriva BNR
___
Bancherii contesta noile norme privind creditele de consum considerandu-le 'simpliste' * Un Birou de Credit va monitoriza creditarea persoanelor fizice
Asociatia Romana a Bancilor (ARB) va sintetiza pozitiile bancilor comerciale din sistem cu privire la noile norme de limitare a expansiunii creditului de consum si le va discuta cu Banca Nationala. 'Sunt optimist ca aceste norme vor suferi unele modificari astfel incat ele sa fie aplicabile si eficiente', a declarat ieri Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB. El considera ca avansul la creditarea de bunuri de consum nu este necesar, pentru ca astfel nu s-ar cunoaste expunerea totala a debitorului. La randul sau, Bogdan Baltazar, vicepresedintele ARB, s-a declarat nemultumit si de limitarea ratei lunare la 30% din venit. 'Normele propuse de BNR sunt simpliste si mult mai slabe decat sistemele noastre de scoring', a spus Baltazar. El considera ca prin limitarea accesului populatiei la credite se loveste de partea sanatoasa a economiei, astfel incat, 'din motive de delicatete politica, sa nu lovim in partea de economie de stat care produce deficite cvasifiscale'. 24 de banci comerciale care activeaza in Romania au semnat ieri actul constitutiv al Biroului de Credit, care isi propune sa constituie o baza de date pentru monitorizarea creditarii persoanelor fizice si a persoanelor fizice autorizate.
Sursa: Ziua, 12 decembrie 2003.' -
SIF Banat - Crisana vinde 25% din GazVest
ZF RO - FONDURI MUTUALE LION
___
Societatea de Investitii Financiare (SIF) Banat - Crisana intentioneaza sa vanda pachetul de 25% din actiunile distribuitorului privat de gaz Gazvest, valoarea tranzactiei urmand sa depaseasca 3 milioane de dolari, afirma surse apropiate discutiilor. Cumparatorul va fi, cel mai probabil, unul din ceilalalti doi actionari ai companiei: fondul de investitii francez Enviromental Investment Partners (EIP) sau compania romaneasca Comera, afirma sursele citate.
'Suntem intr-adevar in discutii pentru a vinde actiunile detinute la GazVest insa nu pot dezvalui numele investitorilor cu care negociem', a declarat pentru ZF Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat- Crisana.
SIF Banat - Crisana a intra in afacerea Gazvest in urma cu aproape un an, cand a majorat capitalul distribuitorului de gaz cu 3 milioane de dolari. Vanzarea actiunilor dupa o perioada atat de scurta poate fi considerata surprinzatoare, durata obisnuita de prezenta a unei investitor financiar intr-o companie fiind 3 - 5 ani (pentru a permite societatii sa isi mareasca valoarea). 'Am decis sa vindem pentru a clarifica situatia acestei investitii. Chiar daca vom iesi relativ repede, nu numai ca vom recupera banii investiti dar vom obtine si un randament peste cel oferit de piata monetara', a precizat Cuzman.
In prezent, inaintea tranzactiei, EIP detine 29% din actiunile Gazvest (conform ultimilor raportari) iar Comera, societatea romaneasca de constructii care a fondat afacerea - 46%. Gaz Vest s-a aflat anul acesta in mijlocul unei dispute puternice intre actionari si managementul companiei. Disputa a izbucnit dupa ce SIF Banat - Crisana a subsris actiunile aferente majorarii de capital, in valoare de 3 milioane de dolari, insa a varsat doar jumatate din suma - 1,5 milioane de dolari, solicitand un audit pentru verificarea managementului. In urma auditului, Liviu Ilievici, presedintele Gaz Vest si actionar al Comera a fost pus, conform informatiilor de pe siteul companiei, sub urmarire penala pentru pagube de 1 milion de dolari aduse societatii.
Ulterior, SIF Banat - Crisana a varsat si restul de 1,5 milioane de dolari aferenti majorarii insa situatia din jurul societatii a ramas tensionata. In urma cu cateva luni, SIF Banat - Crisana si EIP intentionau sa diminueze ponderea Comera in structura actionariatului Gazvest corespunzator cu pagubele de 1 milion de dolari.
Gaz Vest este singurul mare distribuitor privat de gaz din Romania care nu are inca in structura actionariatului un investitor strategic. Vitalgaz, care opereaza in zona Brasovului si Bucurestiului, a fost preluata de compania americana Pelagas, iar Congaz Constanta este detinuta in proportie de aproximativ 28% de puternicul grup german Ruhrgas. In plus, Gazvest este cel mai important distribuitor privat din zona de vest (judetele Arad, Bihor sau Timis), cotata ca avand un mare potential de dezvoltare.
Piata romaneasca a distributiei de gaze este dominata in prezent de cei doi mari operatori de stat, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord. Acum doar 5 -7% din utilizatori folosesc alti furnizori decat cele doua companii de stat. Gradul de liberalizare a pietei va creste insa treptat in urmatorii ani, pana la peste 30%, iar operatorii privati (VitalGaz, Congaz Constanta, Gaz Vest Arad, Condmag Brasov) vor avea din ce in ce mai multe oportunitati de dezvoltare. Probabil ca pana in momentul in care vor fi suficienti de atractivi pentru a fi preluati de marile companii internationale din domeniu, precum Gazprom, Ruhrgas sau Gaz de France. Cresterea si apoi vanzarea companiei a fost, de altfel, si motivul pentru care EIP si SIF Banat - Crisana au investit in Gaz Vest. SIF Banat - Crisana detine active totale de aproximativ 120 de milioane de dolari, reprezentand in special participatii la mai multe companii romanesti si investitii monetare.
Sursa: Ziarul Financiar, 12 decembrie 2003.
NOTA Prime Transaction: Pentru pozitia SIF Banat Crisana referitor la acest articol, apasati aici' -
Fara privatizare, societatea Energoreparatii se inscrie pe drumul inchiderii
Romania libera
___
Privatizarea intarziata sau chiar mentinerea in portofoliul statului a intreprinderilor romanesti a condus implicit la acumularea in timp a unor datorii si pierderi de proportii, fenomen ce a contribuit in majoritatea cazurilor la o vanzare a activelor societatilor cu mult sub pretul real al acestora. Una dintre intreprinderile despre care se vorbeste inca din 1992 ca va fi privatizata este si societatea Energoreparatii Bucuresti. Daca in trecut functiona ca un adevarat 'mecanic sef' al sistemului energetic romanesc, astazi situatia critica in care se afla intreprinderea este cauzata in principal de datoriile acumulate atat fata de stat, cifrate la 300 miliarde lei, cat si fata de furnizori, de 30 miliarde lei, dar si de lipsa unei strategii viabile de privatizare pe care actuala conducere a societatii o invoca.
'In urma cu aproximativ doua luni, trei potentiali investitori au cumparat caietul de sarcini depus la APAPS, dar nu am primit nici o scrisoare de intentie', ne-a declarat directorul general, Mircea Dumitrescu, aflat din 2001 la carma societatii. Coincidenta sau ghinion pur intamplator, tot din 2001 lucrurile au luat o turnura negativa in ceea ce priveste situatia economica a intreprinderii. Daca pana atunci societatea a functionat oa-recum in parametri normali - asa cum declara actuala conducere -, pana in prezent aceasta a reusit sa acumuleze datorii de proportii.
In opinia actualului director general, acest fenomen se datoreaza in principal Ordonantei de Guvern 60/2001, care obliga termocentralele sa-si ia un contract pentru diverse produse, numai prin licitatii la care sa participe minim 5 ofertanti. 'Pentru noi OG 60/2001 a fost o grea lovitura si ne-a gasit nepregatiti', afirma Dumitrescu care de altfel acuza si aparitia in urma acestei ordonante a unor 'diverse SRL-uri'. 'Au aparut ca mustele zeci de SRL-uri care ne-au obligat sa mergem cu pretul in licitatii chiar pana la pretul materiei prime. Castiga licitatiile apoi vin la noi sa ne dea comenzi pentru produsele contractate', spune Dumitrescu, facandu-ne practic o demonstratie a distructivitatii create de OG 60/2001.
In asteptarea privatizarii de catre APAPS, la Energoreparatii se afla in prezent in derulare un program de restructurare ce vizeza 175 de salariati. Alegerea pe care o au la indemana oamenii pare sa fie totusi una transanta si cat se poate de simpla. 'Decat sa vina un patron care sa ne lase pe drumuri, mai bine plecam noi acum prin ordonanta', ne spune M.I., unul dintre muncitorii intreprinderii. Intr-adevar, alegerea oamenilor de a pleca pare una logica, mai ales ca in urma ordonantei speciale - din cadrul disponibilizarilor - acestia vor beneficia de salarii compensatorii (4.700.000 lei), nu-marul acestora fiind stabilit pentru fiecare disponibilizat in functie de vechimea in munca.
Totusi lista pare sa fie mica pentru cei aproximativ 660 de muncitori, care de altfel isi desfasoara activitatea in conditii greu de suportat. 'Inghetam de frig si inhalam tone de praf', ne spun muncitorii din sectia turnatorie a intreprinderii, 'dar inca mai avem un loc de munca'.
In acest moment, cifra lunara de afaceri a societatii este de aproximativ 11 miliarde lei, banii fiind obtinuti prin derularea unor contracte in diverse domenii. Directorul societatii sustine ca 80% din cele 11 miliarde de lei provin din contracte derulate cu firme din sistemul energetic, 15% cu cele din industria cimentului, 3% cu diversi clienti, iar doua procente provin din contracte cu firme din industria petroliera. Banii obtinuti nu fac in schimb decat sa pastreze un minim al fluxului de productie si sa asigure plata inca la zi a salariilor. Totusi, oamenii spera intr-o privatizare rapida a intreprinderii, care de altfel pare si singura solutie de iesire din criza.
In opinia conducerii actuale, Energoreparatii se va vinde la cifra de 40 de miliarde lei a capitalului social pe care il detine in prezent, in contextul in care datoriile actuale vor fi reesalonate.
Dumitrescu mai spune ca 'daca intreprinderea nu se va privatiza, cat de curand va fi inchisa'.
Sursa: Romania libera, 12 decembrie 2003.'
11.12.2003
-
Blanculescu loveste din nou in Antibiotice
Ziarul de Iasi ATB
___
Desi in raportul intocmit de Ministerul Sanatatii se afirma ca la firma ieseana nu s-au inregistrat nereguli, Blanculescu isi mentine acuzatile cum ca 'Antibiotice' ar fi fost capusata. Spune ca asteapta raportul intocmit de Garda Financiara, desi comisarii de la Bucuresti au terminat controlul in Iasi de 10 zile
Ionel Blanculescu, ministrul Autoritatii Nationale de Control (ANC), a reluat atacurile la adresa societatii 'Antibiotice' SA si a directorului general, Ioan Nani. Seful ANC sustine ca firma ieseana este inca verificata de Garda Financiara si ca 'Ministerul Sanatatii nu poate disculpa pe nimeni'.
Declaratia lui Blanculescu vine imediat dupa informarea facuta de ministrul Sanatatii in ceea ce priveste controlul desfasurat la Iasi. Conform raportului dat publicitatii de ministerul respectiv, care detine si pachetul majoritar la fabrica de medicamente, 'controlul efectuat de o comisie a institutiei nu a identificat nereguli in activitatea producatorului de medicamente din Iasi'.
In realitate, controlul Garzii Financiare s-a incheiat de mult, fiind suspect ca seful ANC, institutie careia i se subordoneaza Garda, nu a aflat acest lucru.
'A fost o comisie de la Garda Financiara Bucuresti, dar au terminat controlul in urma cu 10 zile. La «Antibiotice» nu se mai afla nici un comisar al Garzii Financiare', a declarat Marian Bosianu, comisarul sef al Garzii Finanicare Iasi.
Este totusi posibil ca raportul comisarilor sa nu fi ajuns pe masa ministrului Blanculescu sau ca acesta sa nu il fi citit. Aceeasi parere o are si Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice'. 'Cred ca ministrul Blanculescu nu a primit raportul comisarilor, altfel nu ar fi facut aceste declaratii', a opinat Ioan Nani.
'Proftul «Antibiotice» este «sifonat»'
Ministrul Blanculescu a precizat ca una din temele controlului este relatia dintre 'Antibiotice' si firma de distributie 'Pharma', la care producatorul de medicamente detine o participatie de 30%. El a explicat ca, in 1999, producatorilor de medicemante li s-a interzis prin lege sa mai desfasoare activitati de distributie. Majoritatea firmelor au organizat licitatii pentru selectarea distribuitorilor. 'Antibiotice' Iasi a infiintat, pentru distributia produselor, societatea 'Pharma', la care detine 30% din actiuni, restul participatiilor apartinind mai multor persoane fizice. Blanculescu a apreciat aceasta modalitate de distributie ca una 'criticabila', cu scopul de a 'sifona' profitul societatii catre unele persoane fizice.
El a mai adaugat ca 'e o aplicare incorecta a legislatiei in vigoare. Au fost sifonate 563 de miliarde de lei, ceea ce reprezinta 95% din veniturile «Pharma». Daca «Antibiotice» genereaza 95% din profitul acestei firme, de ce nu figureaza si la capitalul social cu 95%?'.
'Comisarii nu au gasit nici o neregula'
Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice', a declarat ca aceasta firma de distributie a aparut din cauza Ordonantei 152/1999, prin care societatile producatoare de medicamente nu mai puteau distribui direct in farmacii produsele lor, ci numai prin depozitele autorizate ale ministerului Sanatatii. In aceste conditii, 'Antibiotice' nu avea decit doua solutii. Fie sa-si distribuie medicamentele prin depozitele existente, fie sa se asocieze la o societate care sa se ocupe de distributia medicamentelor. S-a ales varianta a doua, compartimentul de distributie al fabricii infiintind firma 'Pharma'.
'Comisarii Garzii Financiare de la Bucuresti mi-au citit citeva fragmente din raportul pe care l-au intocmit. Reiesea ca nu au gasit nici o neregula in activitatea societatii noastre. Mai mult decit atit, a fost evidentiat faptul ca s-au obtinut cresteri de vinzari de peste 10 milioane dolari in utlimii doi ani', a mentionat Ioan Nani.
Acesta a sustinut ca, odata cu modificarea legii care interzicea firmelor de medicamente sa-si vinda produsele direct in farmacii, a propus Consiliului de Administratie de la 'Pharma' cresterea aportului societatii 'Antibiotice' la firma de distributie, prin majorarea capitalului social al acesteia. 'Ne-am propus participarea cu peste 50% din actiunile «Pharma». Acest lucru trebuie, insa, aprobat in viitoarea sedinta a Adunarii Generale a Actionarilor de la «Antibiotice», unde actionar majoritar este Ministerul Sanatatii. Oricum, chiar daca detineam 30% din actiuni, aveam drept de veto asupra deciziilor luate de conducerea «Pharma». Cred ca ministrul Blanculescu nu a fost informat despre toate aceste lucruri si de aceea a facut unele declaratii neconforme cu realitatea', a spus directorul general de la 'Antibiotice'.
Sursa: Ziarul de Iasi, 11 decembrie 2003.' -
Privatizarea OLTCHIM - amanata pana dupa vanzarea SNP-PETROM
___
Dupa ce a decalat de doua ori termenul final de depunere a ofertelor, APAPS a revocat oferta de vanzare a combinatului valcean, desi avea cel putin trei ofertanti - concernul rus Lukoil, Grupul austriac Vienna Capital Partners si Grupul Rompetrol. Ultimul ofertant daduse in judecata APAPS, cerand suspendarea privatizarii din cauza ca nu existau date legate de conversia datoriilor in actiuni si divizarea combinatului, ceruta de unul dintre actionari, fondul de investitii Lindsell, care vrea sa preia capacitatile de productie agroalimentare. Analistii pietei de capital sustin ca, cel mai probabil, privatizarea OLTCHIM depinde acum de cine va prelua SNP-PETROM.
Privatizarea OLTCHIM Ramnicu Valcea, prevazuta a avea loc la sfarsitul acestui an, a fost amanata sine die de Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, desi au existat intentii clare de cumparare din partea concernului rus Lukoil, a Grupului financiar austriac Vienna Capital Partners si a Grupului Rompetrol. Acesta din urma a actionat APAPS in judecata, cerand suspendarea privatizarii pe motiv ca datele financiare din caietul de sarcini nu sunt actualizate si nu ofera detalii privind conversia in actiuni a datoriilor companiei catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) si nici procesul de divizare a societatii. La scurt timp dupa revocarea ofertei de privatizare, actionarii OLTCHIM au aprobat, in cadrul Adunarii Generale Extraordinare, majorarea capitalului social cu echivalentul in lei a circa 95 milioane de dolari. Capitalul social al OLTCHIM a crescut de la 10 milioane dolari la circa 105 milioane dolari, prin conversia in actiuni a creantelor detinute de AVAB. In acest fel, AVAB a devenit actionarul majoritar al OLTCHIM, cu o pondere de 90,88% din capitalul social, in timp ce APAPS a ramas cu un pachet minoritar de 5% din actiuni. AVAB detinea creante de circa 117 milioane de dolari la OLTCHIM, in contul creditelor cu garantii de stat pentru retehnologizare, dar a decis sa isi converteasca numai o parte din debitul total. Pe de alta parte, actionarii OLTCHIM au amanat luarea unei decizii privind divizarea societatii in doua firme distincte, combinatul chimic OLTCHIM si Zooalim, care sa includa capacitatile de productie agroalimentare, respectiv Fabrica de nutreturi combinate, fermele de pasari si porci si fabrica de conserve si sucuri de la Raureni. Initiativa divizarii Oltchim a apartinut fondului de investitii Lindsell, principalul actionar minoritar, care este interesat de preluarea activitatilor agroalimentare. In acelasi timp, La Festa, producatorul polonez de sucuri Tedi si capuccino, anunta in toamna ca vrea sa preia doar fabrica de conserve si sucuri de la Raureni.
Acum, dupa ce situatia OLTCHIM s-a schimbat radical, prin inglobarea unei mari parti din datoriile financiare in capital, APAPS nu mai pomeneste nimic despre privatizare. Ba chiar exista informatii ca trecerea sa in proprietate privata va fi amanata pana dupa privatizarea SNP-PETROM si implicit a rafinariei pe care o detine, Arpechim. De-a lungul anului 2003, intentiile Guvernului fata de OLTCHIM au fost contradictorii. Initial, ministrul Industriilor, Dan Ioan Popescu, anunta ca are in plan crearea unui holding petrochimic, care sa cuprinda OLTCHIM, Arpechim si rafinaria Petromidia, care apartine Rompetrol. Apoi APAPS a decis sa scoata la vanzare intregul combinat OLTCHIM, in timp ce AVAB a sustinut varianta divizarii si a vanzarii lui pe module, dar anuntul de privatizare a intarziat sa apara. Cert este ca Rompetrol a anuntat ca vrea sa cumpere OLTCHIM pentru a o integra cu activitatea petrochimica a Petromidia. De cealalta parte, concernul Lukoil este interesat de OLTCHIM datorita strategiei de expansiune a diviziei petrochimice in Balcani, iar Vienna Capital Partners este deja actionar majoritar al combinatului petrochimic Borsodchem din Ungaria si vrea sa isi extinda afacerile. Intre timp, concernul international Linde a anuntat ca va investi 24 milioane de euro intr-o instalatie de separare a aerului care va functiona in cadrul OLTCHIM si care va fi gata in martie 2005. Analistii pietei de capital sustin ca rusii de la Lukoil, deocamdata absenti din privatizarea SNP-PETROM, au cele mai mari sanse sa preia OLTCHIM. In acelasi timp, in cursa pentru PETROM au ramas concernul rus Gazprom, americanii de la Occidental Oil and Gas Holding Corporation, casa de comert Glencore International din Elvetia, compania MOL Ungaria, OMV din Austria, Hellenic Petroleum din Grecia si PKN Orlen din Polonia. Nu este exclus ca Gazprom sa se asocieze cu Lukoil in cursa pentru PETROM si sa ramana un candidat serios pentru privatizarea OLTCHIM. Cert este ca cel mai probabil OLTCHIM va fi privatizata separat, pe module. Cine va controla in final afacerile din petrochimia romaneasca, ramane de vazut.
Sursa: Romania libera, 11 decembrie 2003. -
Protocol romano-american privind protectia investitiilor
Adevarul
___
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, a transmis, marti, spre aprobarea Senatului american, un protocol intre guvernul SUA si cel roman privind incurajarea reciproca si protectia investitiilor, semnat la Bruxelles in septembrie 2003 si aditional tratatului bilateral pentru investitii. O data cu protocolul, presedintele american a transmis Senatului si raportul intocmit de Departamentul de Stat in acest sens. Potrivit unui comunicat al Casei Albe, protocoale similare incheiate cu Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia, vor fi transmise Senatului in perioada urmatoare.
'Fiecare dintre aceste protocoale aditionale este rezultatul intelegerii dintre Statele Unite, Comisia Europeana si sase state care vor adera la Uniunea Europeana la 1 mai 2004 (Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia, precum si cu Bulgaria si Romania, care se vor alatura UE in 2007', se arata in comunicat. Acordul are ca scop protejarea tratatelor bilaterale de investitii ale Statelor Unite cu fiecare dintre aceste tari dupa aderarea lor la Uniunea Europeana, stabilind un cadru care sa evite sau sa remedieze eventuale incompatibilitati intre tratate si obligatiile pe care le vor avea in calitate de membri UE.
De asemenea, acordul stabileste un cadru menit sa solutioneze eventualele inadvertente care ar putea aparea ca urmare a extinderii autoritatii Uniunii Europene in aria investitionala, prevazand protectia investitiilor americane deja existente de masuri viitoare ale UE care ar putea restrictiona investitiile straine in Uniune. Conform Casei Albe, in absenta acestui protocol aditional, Comisia Europeana ar putea solicita Romaniei sa puna capat tratatului cu Statele Unite dupa aderare, din cauza unor eventuale incompatibilitati prezente sau viitoare. 'Recomand Senatului sa aiba in vedere protocolul aditional cat mai curand posibil si sa isi dea acordul pentru ratificare la o data proxima', a fost mesajul presedintelui Bush catre Senatul american.
Sursa: Adevarul, 11 decembrie 2003.'
10.12.2003
-
Flamingo Computer si-a adus sef care sa o listeze la bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Flamingo Computers, numarul unu pe piata romaneasca de retail a sistemelor informatice, a angajat un nou presedinte, Dragos Simion, a carui misiune este de a pregati compania pentru o listare la bursa in aproximativ trei ani. Dragos Simion, fost CEO (chief executive officer) la Quadrant Asset Management, societate de administrare a fondurilor de investitii, a primit un mandat pe trei ani cu posibilitatea de prelungire. Experienta mea anterioara va avea o influenta asupra dezvoltarii companiei Flamingo Computers dar nu neaparat in zona fondurilor de investitii. Nu vrem sa atragem capital extern ci mai degraba sa listam compania la bursa peste vreo 3 ani, pe la sfarsitul mandatului meu, a afirmat Simion.
Pana acum, seful companiei era Dragos Cinca, totodata si actionarul majoritar al grupului Flamingo. De acum inainte insa, Dragos Cinca va indeplini numai functia de presedinte al consiliului de administratie al grupului Flamingo. Grupul Flamingo, compus din trei companii (Flamingo International care se ocupa de distributia in afara tarii, Flamingo Distribution Center pentru distributia interna si Flamingo Computers, specializata pe retail), estimeaza pentru tot anul o cifra de afaceri de 72 milioane de dolari. Speram ca in curand sa ajungem la 100 milioane de dolari , apreciaza Dan Topala, presedintele Flamingo International. Oficialii nu au precizat la ce cifra de afaceri se asteapta in 2004.
Pentru a ajunge cat mai repede la 100 de milioane de dolari, Flamingo Computers intentioneaza sa deschida anul viitor inca 40 de magazine in intreaga tara, pornind de la cele 60 programate pentru acest an. Din totalul magazinelor, 30% sunt situate in Bucuresti iar 70% in provincie. Din cifra de afaceri totala, aproximativ 33% este obtinuta din activitatea de retail si 67% din cea de distributie. Firma estimeaza ca a vandut in acest an 35.000 de sisteme informatice (PC-uri, laptopuri etc) si ca in 2004 va ajunge la o cifra de 50.000.
Investitiile necesare pentru deschiderea celor 40 de magazine vor proveni din resurse proprii , a declarat Dragos Simion fara a preciza insa si nivelul acestora. Cert este ca intreg profitul companiei va fi reinvestit in principal pentru extinderea lantului de retail si ca Flamingo nu va da dividende in 2004.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, Flamingo Computers a avut anul trecut o pierdere neta de 15,8 miliarde lei iar Flamingo International un profit net de aproape 30 de miliarde lei. Flamingo Distribution Center a fost infiintata pe la sfarsitul anului trecut iar in bilantul firmei apar venituri totale de 1,3 milioane lei si o pierdere neta de 147 milioane lei. Dragos Cinca nu a precizat care ar fi rezultatul net al grupului pe acest an dar a afirmat ca profitul total a crescut.
Pentru a-si spori veniturile, Flamingo Computers isi extinde nu numai lantul de magazine ci si oferta pe retail in zona produselor electronice. Compania a inceput sa vanda deja in magazine televizoare si camere foto-video digitale. In curand va comercializa sisteme audio si home cinema.
Grupul Flamingo este detinut in proportie de 89,5% de Dragos Cinca iar 5% din actiuni apartin unuia dintre cei trei fondatori ai companiei, Varol Islam. Restul companiei este in proprietatea unor actionari mai mici, in general din cadrul managementului Flamingo.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 decembrie 2003. -
Antibiotice nu este capusata
Ziarul de Iasi ATB
___
Aceasta a fost concluzia la care a ajuns comisia Ministerului Sanatatii. Nici Garda Financiara nu a gasit nereguli la fabrica de medicamente
Comisia Ministerului Sanatatii care a verificat modul de desfacere a productiei de medicamente la SC 'Antibiotice' SA nu a gasit nereguli in legatura cu livrarea produselor catre 'Pharma' SA. Potrivit unui comunicat al Ministerului Sanatatii, in raportul intocmit de comisie se precizeaza ca activitatea fabricii este performanta si ca, prin crearea firmei de distributie 'Pharma', 'in care sint actionari persoane cu experienta in activitatea comerciala', segmentul de comercializare a produselor a cunoscut o revigorare prin cresterea vinzarilor si implicit a rezultatelor financiare ale fabricii. Daca in 1999 rezultatele financiare ale societatii se cifrau la aproximativ 878.000 de dolari, in 2003 acestea au ajuns la 4.000.000 de dolari.
'Antibiotice' SA a fost verificata sub aspectul rezultatelor economico-financiare si de catre reprezentantii Garzii Financiare, care nu au constatat nici o deficienta, adauga sursa citata.
In data de 23 noiembrie Autoritatea Nationala de Control a anuntat ca, impreuna cu Ministerul Sanatatii, a declansat un control la 'Antibiotice' si la doua firme de distributie a medicamentelor produse la fabrica ieseana.
Ioan Nani, directorul general de la 'Antibiotice', a fost acuzat ca 'patroneaza' prin rude sau persoane apropiate doua societati, 'Farma Service' si de 'Pharma' SA, care capuseaza fabrica de medicamente.
Sursa: Ziarul de Iasi, 10 decembrie 2003.' -
CNVM a amendat 749 de emitenti cu peste 37 miliarde lei
Curentul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a decis, la sfarsitul saptamanii trecute, sanctionarea cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social a 749 de societati comerciale care nu au transmis nici o raportare financiara aferenta anului 2002 in termenul stabilit prin Ordonanta nr. 180/2003. CNVM a mai sanctionat, cu avertisment scris, la sfarsitul lunii septembrie, 2.190 de societati care nu-si indeplinisera obligatiile de raportare financiara aferente anului 2002, stabilind, prin Ordonanta nr. 180/24.09.2003, un termen de 15 zile lucratoare de la data comunicarii sanctiunii pentru reglementarea situatiei acestora.
La expirarea acelui termen, 518 societati au depus integral documentele, 749 nu au transmis nici o raportare, 709 emitenti au transmis raportari incomplete, iar 120 de societati au fost inchise, delistate si radiate din baza de date a Oficiului de Evidenta a Valorilor Mobiliare (OEVM) sau au intrat in proces de inchidere, lichidare ori faliment. Avertismentele scrise transmise catre 94 de societati au fost returnate, in aceste cazuri OEVM solicitand Oficiilor Registrului Comertului judetene informatii actualizate, pentru a retransmite adresele de comunicare a sanctionarilor.
Firmele care au transmis date incomplete, pasuite cu inca cinci zile
Comisia a decis sanctionarea celor 749 de societati care nu au transmis nici o raportare cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social varsat, suma totala a sanctiunilor ridicandu-se la peste 37 miliarde de lei, care vor fi incasati la bugetul de stat, prin intermediul administratiilor financiare locale.
In cazul emitentilor care au transmis raportari incomplete, s-a decis acordarea unui nou termen, de cinci zile lucratoare, pentru depunerea integrala, la sediul CNVM, a raportarilor periodice pentru exercitiul financiar 2002. Adresa a fost adusa la cunostinta societatilor prin intermediul celor doua piete reglementate, a registrelor independente si prin publicarea listei pe pagina de Internet a Comisiei (www.cnvmr.ro). In cazul nerespectarii acestui termen, emitentii vor fi sanctionati, de asemenea, cu amenda de 0,5% din valoarea capitalului social.
In conformitate cu prevederile OUG nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate, modificata si aprobata prin Legea nr. 525/2002, societatile detinute public au obligatia de a transmite la CNVM rapoarte curente, semestriale si anuale. 'In urma verificarilor efectuate, s-a constatat ca o parte din societatile detinute public nu au respectat obligatia de a transmite la CNVM, in termen, toate raportarile aferente exercitiului financiar 2002', precizeaza comisia. Fapta savarsita constituie contraventie conform prevederilor art. 172 lit. d din ordonanta potrivit art. 176, in cazul persoanelor juridice amenda este cea precizata mai sus, iar cand amenda se aplica persoanelor fizice, limitele acesteia sunt cuprinse inte 10 si 200 milioane de lei, in functie de gravitatea faptei. Societatile prevazute in Ordonanta CNVM au obligatia de a transmite comisiei raportarile periodice si continue, in termen de 15 zile lucratoare de la data intrarii in vigoare a ordonantei (n.n. - 16 octombrie).
Toate societatile comerciale sanctionate sunt listate la Bursa Electronica Rasdaq.
Sursa: Curentul, 10 decembrie 2003.'
Pagina