Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

23.05.2005

  • Asirom isi majoreaza capitalul social cu 2,5 milioane de euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Asirom isi va majora capitalul social cu circa 90 de miliarde de lei (2,48 milioane de euro), prin emisiune de noi actiuni. Majorarea va fi supusa aprobarii Adunarii Generale a Actionarilor in cursul saptamanii viitoare, a declarat ieri Steluta Racolta, director de vanzari al Asirom.

    In prezent, asiguratorul dispune de un capital de 17,6 milioane de euro (637,8 miliarde de lei). Racolta n-a dat mai multe detalii asupra operatiunii.

    Potrivit datelor transmise de companie Bursei Electronice Rasdaq, Asirom a raportat pentru primele trei luni din 2005 prime brute subscrise de aproape 60 mil. euro (2.197,6 mld. lei) din activitatea de asigurari generale. Societatea a inregistrat, pe acest segment, cheltuieli cu daunele in sume brute in valoare de 14 milioane de euro (521 mld. lei).

    Pe partea de asigurari de viata, compania a subscris prime brute in valoare de 6,1 milioane de euro (226,8 miliarde de lei) si a avut cheltuieli cu daunele brute de 3,8 milioane de euro (143 de miliarde de lei).

    Asirom a inregistrat in primul trimestru un rezultat negativ din asigurari generale. Pierderea pe acest segment a fost in primele trei luni de circa 82.000 de euro (3 miliarde de lei), in timp ce rezultatul tehnic al activitatii de asigurari de viata indica un profit de 345.400 de euro (12,8 mld. lei).
    Asiguratorul a incheiat primul trimestru cu un profit de aproximativ 200.000 de euro (7,1 miliarde de lei), in conditiile unor venituri totale de 70,6 milioane de euro (2.621 miliarde de lei) si a unor cheltuieli totale de 70,4 milioane de euro (2.613,9 miliarde de lei).

    Asirom a inregistrat o pierdere de 5,8 milioane de euro (236,2 miliarde de lei) pentru exercitiul financiar 2004. Potrivit datelor transmise de companie, pierderea contabila pe anul trecut a avut la origine o pierdere de 7 milioane de euro (287,7 miliarde de lei) pe activitatea de asigurari generale, activitatea de asigurari de viata aducand companiei un profit de 1,2 milioane de euro (51,5 miliarde de lei). Pierderea pe asigurari generale a fost generata de rezultatul negativ inregistrat de companie pe clasa de asigurari de avarii auto si furt, din care jumatate era pierdere din polite de avarii auto si furt incheiate cu persoane fizice.

    Potrivit datelor transmise de companie bursei Rasdaq, Adunarea Generala a Actionarilor Asirom a aprobat propunerea Consiliului de Administratie ca pierderea financiara rezultata din activitatea de asigurari generale sa fie acoperita din rezultatul financiar favorabil obtinut la aceasta categorie de asigurari in urmatoarele cinci exercitii financiare anuale, incepand cu anul 2005.

    Societatea de asigurari Asigurarea Romaneasca-Asirom a incheiat anul 2004 pe pozitia a doua atat in topul asigurarilor de viata, cat si in cel al asigurarilor generale. Dupa preluarea Omniasig de catre grupul austriac Wiener StA?dtische insa, compania a trecut pe locul al treilea in piata.

    Asirom este listata la Categoria a II-a a Bursei Electronice Rasdaq si are in prezent o capitalizare de circa 81 de milioane de euro (2.934,1 miliarde de lei).

    Actionarii principali ai companiei sunt Interagro (40,5%) - controlata de omul de afaceri Ioan Nicolae -, Astra Romana, cu un procent de 17,7% din capitalul social si Broadhurst Investments (15,3%). SIF Banat-Crisana detine un procent de 0,026% din capitalul social si SIF Oltenia, 0,157%. 0,514% din actiuni sunt detinute de persoane fizice si juridice.

    Sursa: Ziarul Financiar, 23 mai 2005

    mai mult

  • HVB Tiriac ar putea ocupa locul 4 in sistemul bancar romanesc

    Gandul   

    ___
    Bank Austria Creditanstalt a anuntat, la finele saptamanii trecute, ca a ajuns la un acord preliminar cu omul de afaceri Ion Tiriac privind fuziunea filialei BA-CA din Romania, HVB Bank, cu Banca Comerciala Ion Tiriac, operatiune in urma careia va rezulta o institutie bancara cu o cota de piata de 7,5%.

    Potrivit unui comunicat al bancii austriece, noua institutie se va numi HVB Tiriac si va ocupa locul al patrulea pe piata romaneasca, cu o retea de 72 de unitati si circa 720.000 de clienti. BA-CA va detine peste 50% din actiunile institutiei rezultate in urma fuziunii.

    „Aceasta decizie ne ofera un avantaj important in raport cu competitorii nostri directi', a declarat presedintele BA-CA, Erich Hampel. La randul sau, omul de afaceri Ion Tiriac spune ca „cele doua banci se potrivesc perfect.

    Prin acesta fuziune, vom putea beneficia in continuare de dezvoltarea dinamica a pietei financiare romanesti'. „Am fost retinut in privinta vanzarii Bancii Tiriac, dar sunt incantat de solutia fuziunii cu HVB Bank', a adaugat Tiriac.
    Operatiunea este preconizata a se finaliza pana la sfarsitul acestui an, dupa obtinerea autorizatiilor de la institutiile de supraveghere.

    Bank Austria a mentionat ca unul dintre obiectivele pentru viitor este majorarea cotei din piata bancara romaneasca la peste 10%, in conditiile in care cele doua banci sunt profitabile, iar fuziunea va crea o institutie mai puternica.

    Potrivit unor surse din piata, omul de afaceri Ion Tiriac a primit mai multe oferte pentru banca pe care o detine, printre grupurile interesate numarandu-se BNP Paribas, HVB, Societe Generale, Banca Nationala a Greciei, Dezia-Belgia, Erste Bank, OTP si Bayerische Landesbank.

    HVB Bank Romania este membra a grupului german HVB, una dintre cele mai importante institutii financiare din Europa si succesorul Bank Austria Creditanstalt, prezenta in Romania din septembrie 1998.

    Banca Tiriac avea, la sfarsitul anului trecut, active de 620 de milioane de euro, situandu-se pe locul 11 in clasament, in timp ce HVB Bank isi majorase activele la peste un miliard de euro, ocupand pozitia a saptea.

    Banca Tiriac a obtinut in 2004 un profit net de 17 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de 2003, in timp ce profitul net al HVB a fost de peste 20 de milioane de euro.

    Sursa: Gandul, 23 mai 2005
    '

    mai mult

  • 12 emitenti de la Rasdaq vor fi transferati la BVB

    Curierul National   COTE  MECF  UNISEM  VESY

    ___
    Actiunile a 12 companii listate la Bursa Electronica Rasdaq vor fi transferate, la 7 iunie, pe sistemul de tranzactionare Arena al Bursei de Valori Bucuresti, la care se vor adauga inca 1158 de societati pana in luna septembrie, potrivit unui comunicat al BER.

    Cei 12 emitenti sunt societatea de asigurare-reasigurare Ardaf, Minet, Siderma, Simcor Oradea, Ves, Fondul Oamenilor de Afaceri, Albalact, Atric, Conpet, Mecanica Ceahlau, Unisem Bucuresti si Viromet, dintre care jumatate au actiunile inregistrate la Regisco si restul la Registrul Roman al Actionarilor. Actiunile acestor societati vor fi suspendate in data de 25 mai. Pana in prezent, 107 societati listate pe Rasdaq si tranzactionate la BVB au fost introduse pe platforma Arena.

    Astfel, din luna iunie, 119 emitenti listati la BER vor folosi sistemul Arena. In prezent, numai Regisco si Registrul Roman al Actionarilor sunt compatibile cu sistemul tehnic al BVB.

    Pentru celelalte 1158 societati urmeaza a fi definita o piata alternativa, dedicata emitentilor cu lichiditate redusa.

    Sursa: Curierul National, 23 mai 2005

    mai mult

  • Prognoza BERD de crestere economica a Romaniei pe 2005 - 5,5%

    Adevarul   

    ___
    Economia Romaniei va avea, in 2005, un ritm de crestere de 5,5%, sub cel de 8,3% inregistrat cu un an in urma, potrivit estimarilor Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), prezentate la reuniunea anuala a institutiei de la Belgrad. Prognoza BERD confirma obiectivele autoritatilor de la Bucuresti - 5,5-6% din PIB. Banca solicita de asemenea statelor din regiune sa intareasca legaturile economice, ca mijloc de asigurare a stabilitatii politice si de atragere a investitiilor straine pe termen lung.

    Pentru Europa de Sud-Est, BERD estimeaza pentru acest an o crestere economica de 4,9%, in comparatie cu cea de 6,4% inregistrata in 2004.

    Perspectivele de aderare la Uniunea Europeana in 2007, ale Romaniei si Bulgariei, si, ulterior, ale Croatiei, vor atrage influxurile de capital strain in acest an, continuand tendinta pozitiva de anul trecut. Economiile din Europa de Est si statele fostei Uniuni Sovietice vor avea un ritm de dezvoltare de 5,2% in 2005, fata de cel de 6,5% cu un an in urma - cel mai ridicat de la caderea comunismului. In opinia analistilor BERD, statele balcanice mai sarace vor beneficia in continuare de finantare, dar investitiile vor fi afectate de inrautatirea climatului economic global, in timp ce deficitele mari de cont curent vor continua sa fie un motiv de ingrijorare, potrivit BERD.

    Principala amenintare pentru economiile noilor membri UE o constituie relaxarea politicilor fiscale, chiar daca inflatia pare sub control. Banca a mai avertizat in legatura cu pericolul cresterii rapide a creditelor de consum, care pot pune in pericol, in viitor, stabilitatea financiara. 'Economia mondiala va oferi un mediu mai putin favorabil pentru economiile in tranzitie, fata de 2004', avertizeaza BERD. Oficialii bancii au precizat ca performantele economiei americane, in 2004, precum si estimarile pozitive pentru 2005 sugereaza ca rezultatele mai bune ale statelor industrializate vor reduce fluxurile de capital in regiunile aflate in tranzitie.

    Sursa: Adevarul, 23 mai 2005.'

    mai mult

20.05.2005

  • Afaceri de doua ori mai mari pe primul trimestru la Aker Braila

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Santierul naval Aker Braila a incheiat primele trei luni cu un profit net de 545.000 de euro (20,2 miliarde de lei), de 22 de ori mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut.

    Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 114%, la un nivel de 20,2 milioane de euro (366,84 de miliarde de lei).

    Reprezentantii companiei nu au fost disponibili in cursul zilei de ieri pentru informatii suplimentare.
    Aker Braila a semnat anul trecut mai multe contracte importante, intre acestea cel mai mare fiind un contract de 130 milioane de euro pentru constructia a sase tancuri petroliere.

    Profitul obtinut anul trecut de santierul naval a fost insa sub asteptari din cauza cresterii neprevazute a pretului la materia prima, atat la tabla navala, cat si la teava, dar si din cauza aprecierii leului comparativ cu euro.

    Dupa ce in 2002 si 2003, compania raportase pierderi, anul trecut Aker Braila a trecut pe profit, obtinand castiguri nete de 0,6 milioane de euro, fata de o pierdere de 1,52 milioane de euro in 2003. Cifra de afaceri a santierului s-a ridicat in 2004 la 20,85 milioane de euro, in scadere cu 11% fata anul anterior.
    Santierul naval va construi carena unui vas care va fi echipat ulterior in Norvegia, valoarea contractului incheiat de compania mama, Aker Yards, cu firma Farstad Supply, beneficiarul vaporului, fiind de 30,5 milioane de euro. Vasul va fi livrat in luna septembrie a anului viitor si va fi cel de-al treilea construit in santierele Aker de la Braila pentru Frastad Supply.

    Aker Yards a construit, anterior, 13 vapoare pentru compania Farstad Shipping si subsidiarele acesteia. In luna ianuarie, Aker s-a angajat sa mai construiasca inca doua vapoare, pentru aceeasi companie norvegiana.

    Aker Braila produce nave in conformitate cu regulamentele companiilor de clasificare internationale (Germanischer Lloyd, Bureau Veritas, Lloyds Register of Shipping, Registrul Naval Chinez), numai pe baza de comenzi si sub supravegherea clientilor, majoritatea fiind armatori straini.
    Santierul naval este controlat de grupul norvegian Aker Kvaerner, care detine o participatie de 69,5%. Cel mai important actionar minoritar este SIF Moldova, cu un pachet de 14,4%. Actiunile santierului naval sunt cotate la Bursa Electronica RASDAQ, unde capitalizarea companiei se ridica la 6 mil. euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 20 mai 2005

    mai mult

  • Impozite - Cota unica va creste

    Jurnalul National   

    ___
    Integrarea in UE va aduce impozite mai mari pentru firme. Cota unica se va ridica peste 16% in urmatorii 2-3 ani.

    Procentul de impozitare a profitului , acum de 16%, va fi marit intr-o perioada medie, a declarat Leonard Orban, negociatorul-sef al Romaniei, la seminarul 'Implicatiile semnarii tratatului de aderare', organizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a municipiului Bucuresti (CCIRB). 'Nu cred ca procentul va fi marit pana la momentul aderarii, insa dupa aceasta data este posibil. Depinde de modul in care va evolua economia, de incasarile la buget, de evolutia impozitelor pe profit in tarile comunitare', a spus Orban.

    FINANTELE CONFIRMA. 'Cota unica se va regandi pe un orizont mediu si lung de timp', a confirmat Cornelia Petreanu, director general in Ministerul de Finante. Ea i-a indemnat pe oamenii de afaceri sa profite cat mai pot de cota de 16%, pentru ca procentul s-ar putea majora. 'In momentul in care o societate rezidenta, sa spunem, in Olanda, infiinteaza o fiica (n.r. – filiala) in Romania pentru impozitul pe profit platit aici, in contabilitatea multinationalei din Olanda se da un credit fiscal. Prin urmare, daca mentinem actuala cota, diferenta de impozit se va duce in bugetul Olandei', a explicat Petreanu.

    INTEGRARE IN 2007. Vestea proasta este ca Romania ar putea pierde 1,16 miliarde de euro daca nu va intra in UE in 2007, ci in 2008, a spus Orban. De aceea, el a cerut firmelor sa faca toate eforturile pentru a se adapta exigentelor de pe piata comunitara. 'Noi, mediul de afaceri, camerele de comert trebuie sa ne luptam sa ramanem si-n viitor', a spus Jose Iacobescu, prim-vicepresedinte al CCIRB.

    MARCILE PROPRII. Cheia succesului este existenta marcilor locale, a explicat deputatul Vasile Puscas, fostul negociator-sef. 'Pe prima lista de brand-uri pe care am negociat-o erau 12. Am mai discutat cu producatorii si am ridicat numarul la 120', a spus Puscas.

    Sursa: Jurnalul National, 20 mai 2005'

    mai mult

  • Aeroportul Henri Coanda si Portul Constanta vor fi listate la Bursa

    HotNews.ro   

    ___
    Prezent joi la o dezbatere organizata in cadrul Tirgului de Bani FINFAR 2005, presedintele Comisiei buget-finante-banci din Senat, Varujan Vosganian, a declarat ca, in trimestrul IV al acestui an vor fi listate la Bursa toate societatile la care statul detine o participare majoritara.

    Printre aceste companii se numara Transelectrica, Distrigaz, Aeroportul International Bucuresti 'Henri Coanda' si Portul Constanta. Vosganian a declarat ca aceasta masura face parte dintr-un set mai mai mare de initiative care urmaresc dezvoltarea pietei de capital.

    Vosganian a spus ca 'trebuie eliminata dezvoltarea inegala a sistemului financiar, in care bancile comerciale au acum o pondere mult prea mare. Ca atare, trebuie ca piata de capital sa se dezvolte, iar pe piata asigurarilor trebuie inlaturat monopolul statului in ceea ce priveste asigurarile sociale'.

    Sursa: HotNews.ro, 19 mai 2005.'

    mai mult

  • Retailul - principala provocare pentru sistemul bancar romanesc

    Cronica Romana   

    ___
    La ora actuala, retailul este pentru majoritatea bancilor comerciale din Romania axa majora de dezvoltare si principala provocare aflata in fata sistemului bancar romanesc, a apreciat presedintele BRD - Groupe Societe Generale, Patrick Gelin, care a vorbit in deschiderea editiei 2005 a Targului de Bani - FINFAIR, ce se desfasoara in perioada 18-21 mai la Bucuresti. Patrick Gelin considera ca piata de retail este abia la inceputul evolutiei sale in Romania. “Rata de bancarizare a Romaniei este inca redusa pe fondul tendintei puternice de crestere economica. Aceasta evolutie, trendul in scadere al ratei inflatiei si intrarea Romaniei in UE vor modifica profund situatia din sistemul bancar romanesc in urmatorii ani”, a spus Gelin. Presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Gratian Ghetea, a afirmat ca sistemul bancar romanesc este pregatit pentru intrarea in Uniunea Europeana, pentru sustinerea pietei cu o oferta care sa raspunda conditiilor de siguranta si calitate cerute de clienti.

    Ghetea a precizat ca a fost data in functiune a doua componenta a sistemului electronic de plati interbancar pentru platile de mica valoare, dupa punerea in functiune, in urma cu cateva saptamani, a componentei pentru plati electronice de mare valoare.

    Presedintele ARB considera ca sistemul bancar romanesc este sigur, beneficiaza de serviciile biroului de credit infiintat de banci, are un sistem de garantare pana la valoarea de 10.000 euro a depozitelor populatiei, iar pana in 2007 plafonul de garantare a sistemului bancar va fi majorat pana la 20.000 de euro pentru un depozit constituit de o persoana fizica.

    Ghetea a aratat ca bancile au venit la targ cu produse moderne, dand exemplu depozitul cu plata dobanzii in avans, la care clientul poate beneficia inca de la deschiderea contului de dobanda aferenta intregii perioade de constituire a depunerii.

    Presedintele Bursei de Valori Bucuresti, Sergiu Oprescu, a subliniat importanta pietei de capital pentru evolutia sistemului bancar romanesc, aratand ca aceasta a avut o dinamica puternica, pe primele trei luni din 2005 fiind inregistrat un volum de tranzactionare de peste noua milioane euro, fata de doua milioane de euro in 2004. FINFAIR reuneste peste 20 de banci comerciale care isi expun produsele si serviciile in standuri proprii, carora li s-au alaturat societati de asigurari si companii de leasing.

    Marele absent de la editia 2005 a FINFAIR este Banca Comerciala Romana, cea mai mare banca din Romania, la care statul este inca actionar majoritar. FINFAIR concentreaza ofertele financiare existente pe piata bancara romaneasca, ofera un contact direct intre institutiile financiar-bancare, iar scopul acestuia este de a oferi marelui public un contact direct cu serviciile si oferta bancara actuala. Organizatorul targului este trustul Finmedia, care editeaza publicatiile Piata Financiara, eFinance, Piata Pensiilor si Romania Top 100.

    Sursa: Cronica Romana, 20 mai 2005

    mai mult

19.05.2005

  • CEC valoreaza pe hartie 200-250 de milioane de euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Valoarea contabila a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) se plaseaza intre 200 de milioane de euro si 250 de milioane de euro, a declarat ieri presedintele bancii Eugen Radulescu, citat de Mediafax. Acesta este unul din reperele de baza ale calculului pretului pe care l-ar putea plati un investitor interesat sa preia CEC. Potrivit presedintelui CEC, pana la sfarsitul acestei luni, consultantul JP Morgan va incheia raportul de evaluare si va propune Guvernului o strategie de privatizare. Executivul va lua o decizie privind varianta de privatizare si calendarul exact al procesului inainte de vacanta de vara.

    Premierul Calin-Popescu Tariceanu spune ca intentia Exectivului este de a vinde un pachet mai mare de 50% din actiuni. In opinia lui Radulescu, daca etapele vor decurge fara probleme, privatizarea va fi incheiata in primavara anului viitor. El spune ca varianta de strategie vehiculata in prezent prevede si vanzarea unui pachet minoritar catre salariatii CEC, insa premierul Tariceanu exclude aceasta posibilitate.

    In ceea ce priveste situatia financiara a CEC, presedintele institutiei sustine ca in urmatoarele 3-5 luni se va elimina pierderea de cateva miliarde de lei inregistrata in primul trimestru. El mizeaza pe o vanzare puternica a produselor de creditare, in special pe partea de persoane fizice, si a anuntat lansarea, in curand, a unui credit de nevoi personale in echivalent de 50.000 de euro cu o maturitate de 20 de ani.

    Radulescu spera ca legea de modificare a statutului CEC sa fie aprobata in urmatoarea saptamana. In acest sens, Ministerul Finantelor a elaborat un proiect de ordonanta pentru modificarea statutului CEC, care va permite institutiei sa efectueze toate operatiunile specifice bancilor comerciale, in timp ce serviciile pe care CEC le ofera in exclusivitate - cum sunt consemnatiunile sau plata unor taxe catre Politie - vor putea fi preluate si de oricare alta banca sau de Trezoreria statului.

    De asemenea, conform afirmatiilor lui Radulescu, actul normativ stabileste ca institutia va pierde garantia integrala a statului pentru depozitele constituite de persoanele fizice, imediat din momentul incheierii privatizarii. Presedintele CEC sustine ca principalul argument pentru grabirea privatizarii CEC este nevoia de a opri tendinta de scadere a cotei de piata a bancii, care a coborat pana la 5,9% la sfarsitul lui 2004, fata de 10% in urma cu numai cativa ani. In prezent, CEC este a patra banca de pe piata, cu active lichide de peste un miliard de euro, conform lui Radulescu.

    El sustine mentinerea numarului de unitati existente - in jur de 1.400, singurele restructurari fiind prevazute la nivelul personalului, dar fara miscari ample. Eugen Radulescu este de parere ca in contractul de privatizare a CEC ar trebui inclusa o clauza care sa-l oblige pe noul proprietar sa pastreze un anumit numar de unitati. In acest context, presedintele bancii a declarat ca Palatul CEC a fost evaluat de firma angajata in acest scop intre 8 si 20 de milioane de euro.

    Pana la privatizare, CEC se pregateste sa intre pe piata cardurilor, selectand firma HP Romania pentru implementarea sistemului informatic necesar. Totodata, CEC isi va largi expunerea pe sectorul de firme, in principal mici si mijlocii. Pentru inceput, institutia va extinde numarul de sucursale in care sunt disponibile serviciile de creditare pentru companii. Oficialul CEC a mai spus ca in procesul de restructurare va exista si o perioada de disponibilizari, care va incepe inainte de privatizarea bancii.

    Sindicalistii din cadrul CEC ar putea declansa prima greva din sistemul bancar romanesc, la inceputul lunii iunie, daca salariile celor 9.000 de angajati nu vor fi majorate cu 25%, mai mult decat dublu fata de oferta administratiei. Matei Bratianu, secretarul general al Blocului National Sindical (BNS) - la care sunt afiliate sindicatele de la CEC, a anuntat ieri intr-o conferinta de presa, ca venitul mediu brut al angajatilor Casei este de noua milioane de lei. Salariul mediu de incadrare este de sase milioane, adica sub media pe economie, a precizat Bratianu, aratand ca, din cei 9.000 de angajati, 300 au salarii foarte mari, unele chiar nejustificate. Angajatii CEC cer o crestere a salariilor cu 25% incepand din luna iunie, in conditiile in care, dupa negocierile purtate pana acum, administratia ofera doar 10%. Ei mai vor ca sumele platite la disponibilizare sa fie egale cu salariul mediu brut din CEC, in timp ce - potrivit lui Bratianu - administratia ofera doar salariul de incadrare (sase milioane de lei).

    Sursa: Ziarul Financiar, 19 mai 2005.

    mai mult

  • Numerotarea actiunilor cotate la Bursa nu se va mai realiza

    HotNews.ro   

    ___
    Decizia CNVM privind inserierea si numerotarea actiunilor, care a starnit aprigi controverse din partea broker-ilor, nu poate fi realizata. Inserierea actiunilor, care nu se mai regaseste pe nici o alta bursa din lume, a fost una din temele emisiunii „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.

    In cadrul emisiunii, Varujan Vosganian, Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante, Banci din Senat a precizat ca nu se va mai recurge la inserierea actiunilor.

    Vosganian a mai discutat si despre pragul de detinere la SIF-uri, care va fi majorat pana la sfarsitul lunii iunie.

    In prezent, acest prag este de 0,1% si urmeaza sa fie majorat printr-un proiect legislativ, depus in prezent la Senat, care se preconizeaza a fi votat pana la sfarsitul lunii iunie.

    Consiliile de Administratie ale SIF-urilor vor modifica actele constitutive fara a mai fi necesara convocarea Adunarilor Generale Extraordinare ale Actionarilor.

    Impozitul din tranzactii bursiere va fi aplicat pe castigul net

    Investitorii la bursa vor depune la sfarsitul fiecarui an o declaratie pe proprie raspunde referitoare la castigurile realizate din piata de capital. Noi clarificari au fost aduse de Presedintele Comisiei pentru Buget, Finante din senat, senatorul Varujan Vosganian in emisiunea „Forum Bursier' realizata de Daniel Iancu la Radio Mix.

    De asemenea, Varujan Vosganian a precizat ca va fi mentinuta facilitatea acordata investitorilor care tin actiunile pe o perioada mai mare de 1 an, castigurile urmand a fi impozitate doar cu 1%.

    Sursa: Radio MIX, 19 mai 2005, preluat de pe HotNews.ro'

    mai mult

Pagina

inchide