14.04.2005
-
Contul de capital ar putea fi complet liberalizat inainte de septembrie 2006
Curentul
___
Banca Nationala a Romaniei (BNR) ar putea liberaliza complet contul de capital inainte de termenul-limita, fixat pentru luna septembrie 2006, daca inflatia va ramane sub control, a declarat marti guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, intr-un interviu acordat Reuters si preluat de Mediafax.
Isarescu a afirmat ca deschiderea pietei depozitelor bancare in lei pentru investitorii straini a fost cel mai dificil pas, iar urmatoarele masuri - care vor permite nerezidentilor sa investeasca in obligatiuni guvernamentale si certificate de trezorerie - ridica mai putine probleme.
'Ceea ce a ramas este, in opinia mea, mai putin important. Daca strainii au acces la depozitele bancare, faptul ca vor avea acces si la titlurile de stat pe termen scurt este, intr-un fel, mai putin important', a apreciat guvernatorul BNR.
Noile reglementari ale Bancii Nationale stipuleaza ca strainii vor putea investi in instrumente monetare pe termen scurt, cum sunt certificatele de trezorerie emise de Ministerul Finantelor si certificatele de depozit ale BNR, incepand cu luna septembrie a anului viitor. De asemenea, termenul mentionat este si data-limita pana la care romanii vor avea acces la conturi curente si de depozit in strainatate. Potrivit Ministerului Finantelor, investitorii straini vor putea sa cumpere obligatiuni guvernamentale incepand cu 1 ianuarie 2006. 'Ne gandim sa grabim liberalizarea completa, daca evolutia economica va fi buna in urmatoarele cateva luni', a mai spus Isarescu.
Analistii si reprezentantii Fondului Monetar International s-au temut ca permiterea accesului strainilor la depozitele in lei ar putea aduce fluxuri masive de capitaluri speculative pe piata, dar reducerea ratelor dobanzilor in Romania si scaderea interesului investitorilor internationali pentru pietele emergente au facut ca liberalizarea sa decurga lin. Unii economisti estimasera ca piata ar putea atrage in plus circa doua miliarde de euro in perioada dupa 11 aprilie pana la sfarsitul anului. Isarescu nu a oferit estimari, dar a apreciat ca fluxurile de capital catre Romania, incepand cu vara trecuta, au insumat 1,5-2 miliarde de euro. 'Aceasta suma nu reprezinta in totalitate capital speculativ. Unele companii au inceput transferul de bani in perspectiva realizarii unor investitii', a spus guvernatorul BNR. El a apreciat ca unii investitori straini au transferat fonduri in Romania cu sase luni inainte de inceperea proiectelor de investitii, pentru a profita de ratele ridicate ale dobanzilor.
Sursa: Curentul, 14 aprilie 2005.'
13.04.2005
-
Vel Pitar negociaza preluarea unui producator de panificatie din Miercurea Ciuc
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Vel Pitar Ramnicu-Valcea, unul dintre cei mai importanti jucatori din industria de morarit si panificatie, se afla in negocieri pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni al Harmopan Miercurea Ciuc, un jucator regional din judetul Harghita, spun surse din industria de morarit si panificatie. Harmopan a avut in 2003, conform Ministerului Finantelor Publice, o cifra de afaceri de 8,4 mil. euro si un profit net de aproape 600.000 de euro si datorii totale de 450.000 de euro. Conducerea Harmopan nu a putut fi contactata pentru comentarii. Vel Pitar este unul dintre cei mai activi jucatori de pe piata de morarit si panificatie si a anuntat recent ca este interesata pentru achizitii si in regiunea balcanica. 'Suntem interesati de achizitii de companii. Personal nu am cunostinta de negocieri privind achizitia Harmopan, dar este posibil ca cei de la Vel Pitar sa poarte discutii preliminare', declara Siminel Andrei, directorul fondului de investitii Broadhurst, care controleaza Vel Pitar.
La inceputul acestei saptamani, societatile Panem Giurgiu si Panificatie Postavarul Brasov au anuntat ca vor fi preluate de Vel Pitar, operatiune confirmata ieri de aceasta companie. Vel Pitar a achizitionat in ultimii doi ani Libertatea Panificatie Bucuresti, fabrica de paine din Bals, Gorjpan Targu-Jiu, Pangran Iasi si Spicul Arges Pitesti. Oficialii companiei au afirmat dupa finalizarea fiecarei tranzactii ca sunt in cautarea altor jucatori pentru eventuale preluari. Vel Pitar a fost formata la sfarsitul lui 2001, prin fuziunea Mopariv Ramnicu-Valcea, Berceni Bucuresti, Granpan Tecuci si Mopariv Cluj-Napoca. Jumatate din actiunile Harmopan sunt detinute de membri ai conducerii companiei, restul fiind in posesia micilor actionari. Sursele citate sustin ca valoarea tranzactiei s-ar putea ridica la circa 5-10 milioane de euro.
Vel Pitar estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 65 de milioane de euro (2.390 de miliarde de lei) cu aproape 4 milioane de euro (140 miliarde de lei) mai mult decat in 2004, ca urmare a investitiilor programate pentru acest an. Pentru acest an, Vel Pitar se asteapta la un profit brut de aproape 3,5 milioane de euro (125,5 miliarde de lei) si venituri totale de 71 de milioane de euro (2.630 de miliarde de lei), in timp ce cheltuielile sunt prevazute la 67,5 mil. euro (2.504 miliarde de lei). Compania a avut anul trecut un profit net de 1,9 mil. euro (78,3 mld. lei), din care 1,8 mil. euro (74,2 mld. lei) vor fi destinati majorarii surselor proprii de finantare, a anuntat compania la Bursa de Valori.
Vel Pitar va investi in acest an aproape 5 mil. euro (180,3 miliarde de lei), fondurile urmand sa fie alocate pentru achizitionarea de echipamente de productie si innoirea parcului auto. Compania a alocat, in ultimii trei ani, circa 10 milioane de dolari spre diferite programe investitionale, din care patru milioane dolari anul trecut pentru reducerea cheltuielilor de productie, modernizarea sistemului de distributie si achizitionarea de noi linii de fabricatie. Vel Pitar produce lunar o cantitate de 7.500 de tone de produse de panificatie, circa 300 de tone de biscuiti, 10 tone de napolitane si aproximativ 120 de tone de paste fainoase. De asemenea, compania dispune de capacitati de morarit, cantitatea de grau macinata depasind 12.000 tone/luna. Vel Pitar este detinuta de fondul american de investitii Broadhurst, administrat de compania americana de investitii NCH Capital, care a anuntat recent ca a strans inca 275 mil. $ (211 mil. euro), pentru a-i investi in companii romanesti.
Principalii competitori ai Vel Pitar sunt Loulis, Boromir Ind Ramnicu-Valcea, Dobrogea Grup, Racova Com Agro Pan Vaslui, Pangram Resita sau Pan Group Craiova. Actiunile Vel Pitar sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 14.700 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 25 de milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 13 aprilie 2005.
' -
Oltchim va renunta la activitatile agroalimentare
Curentul OLT
___
Oltchim Ramnicu Valcea ar putea scoate la vanzare, prin licitatie, fabricile de produse agroalimentare detinute in localitatile Raureni si Babeni, subiectul urmand sa fie discutat de actionarii companiei la sfarsitul lunii aprilie.
Unitatile din Babeni (Avicola, ferma de porci Suinprod si Fabrica de Nutreturi Combinate) vor fi vandute la pachet, in timp ce fabrica de conserve din Raureni va face obiectul unei licitatii separate.
Separarea activitatilor agroalimentare de principalul obiect de activitate al Oltchim a fost avansata inca din anul 2003, la initiativa fondului de investitii Lindsell Enterprises Limited, care detinea, la acea vreme, 12% din capitalul social al Oltchim. Actionarii Oltchim vor hotari, la 28 aprilie, si asupra vanzarii a patru terenuri, cu o suprafata totala de circa 33.000 de metri patrati. Terenul cu cea mai mare suprafata (17.700 metri patrati) este situat in orasul Ramnicu Valcea si gazduieste activele Sistemplast.
Totodata, Oltchim ar putea ceda firmei Imsat din Valcea un teren cu o suprafata de 4.520 de metri patrati, evaluat la 25.140 de euro, in schimbul caruia va primi o suprafata de 1.890 metri patrati. Oltchim doreste sa infiinteze, in parteneriat cu investitori privati, companii cu capital mixt pentru cresterea capacitatilor de productie a panourilor de poliuretan si a profilelor PVC. De asemenea, compania isi propune sa formeze o alta societate cu capital mixt pentru realizarea unei unitati de productie a poliesterilor.
Sursa: Curentul, 13 aprilie 2005. -
Limita detinerii maxime la SIF-uri sare direct la 5%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Cistigurile obtinute din vinzarea actiunilor vor fi impozitate tot cu 1%, daca titlurile au fost transferate dupa mai bine de un an de la achizitionarea lor. De acelasi tratament fiscal vor beneficia si actiunile cumparate inainte de intrarea in vigoare a modificarilor la Codul Fiscal
Investitorii vor putea achizitiona pina la 5% din capitalul social al unei societati de investitii financiare (SIF), prag care urmeaza sa fie majorat de la 0,1%. Autoritatile avansasera recent ca posibil prag pe cel de 1%. Propunerea de 5% a fost agreata ieri de ministrul finantelor, Ionut Popescu, dupa cum ne-a declarat Varujan Vosganian, presedintele Comisiei Buget - Finante din Senat.
Propunerea senatorului Vosganian a fost inclusa intr-o initiativa legislativa privind transformarea Bursei de Valori Bucuresti in societate pe actiuni. Initiativa legislativa privind demutualizarea Bursei a fost inaintata Guvernului pentru a-si exprima punctul de vedere, urmind sa ajunga la Senat si Camera Deputatilor. Senatorul Varujan Vosganian este optimist in legatura cu transformarea Bursei in societate pe actiuni: 'Este posibil ca in cursul saptaminii viitoare sa se voteze acest lucru'.
Proiectul impozitelor pe piata de capital, definitivat
Astazi va fi facut un amendament legislativ care stabileste in forma finala metoda de impozitare a veniturilor de pe piata bancara si de pe piata de capital. Presedintele Comisiei buget - finante a Senatului, Varujan Vosganian, ne-a declarat: 'Vor fi impozitate cu 10% numai dobinzile aferente depozitelor bancare constituite dupa data de 1 mai 2005. In ceea ce priveste piata de capital, venitul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate inainte de intrarea legii in vigoare va fi impozitat cu 1%. In situatia in care actiunile sint cumparate dupa ce se aproba legea si sint vindute intr-un interval mai scurt de un an, impozitul va fi de 10%. In al treilea caz, va fi impozitat cu 1% cistigul obtinut prin tranzactionarea actiunilor cumparate dupa aprobarea legii si vindute dupa o perioada mai mare de un an'. Senatorul Varujan Vosganian considera ca astfel vor fi eliminate nelamuririle aparute anterior in legatura cu 'pro rata temporis'.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.' -
Banca Transilvania isi majoreaza capitalul social cu 67,3%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI TLV
___
Capitalul social al Bancii Transilvania va fi majorat cu 67,3% in loc de 58,6% cit propusese initial Consiliul de Administratie, potrivit deciziei Adunarii Generale a Actionarilor intrunita ieri. Aceasta diferenta a rezultat din recalcularea rezervelor incorporate in capitalul social.
Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania ne-a declarat ca AGA a aprobat si lansarea unei emisiuni de obligatiuni (convertibile in actiuni - capital de rang II), in valoare de 25 milioane dolari (transa I - 20 milioane dolari, pentru IFC, investitor calificat, transa a II-a - 5 milioane dolari, pentru actionari existenti si terti), cu dobinda Libor la 6 luni si cu o prima de 3% platita semestrial, valoarea nominala de 10.000 dolari cu o scadenta de 5 ani.
Sursa: Bursa, 13 aprilie 2005.
12.04.2005
-
BNR nu se asteapta la intrari masive de capital strain pe piata
Gardianul
___
Banca centrala este pregatita sa contracareze eventuale intrari masive de capital, prin 'combinatii' de politica de curs, dobanzi si aplicarea masurilor de salvgardare, chiar daca nu sunt anticipate fluxuri speculative de amploare, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
'Nu ne asteptam la intrari masive de capital dupa liberalizarea accesului nerezidentilor la depozitele in lei, dar nici nu ne culcam pe o ureche', a spus Isarescu.
El si-a mentinut scenariul, impartasit si de alti oficiali ai bancii centrale, potrivit caruia o mare parte a fluxurilor cu potential de volatilitate ridicata au intrat deja in Romania, prin asa-numitele 'vehicule speciale'. 'Cum am mai anuntat, credem ca au intrat deja in Romania aproximativ 1,5-2 miliarde de euro, dar nu putem spune ca toate aceste sume reprezinta fonduri speculative.
Unele sunt investitii straine care au intrat mai devreme pentru a beneficia de dobanzile mai mari de la noi si, pentru o perioada, se comporta ca fonduri speculative', a explicat Isarescu.
In opinia sa, o parte din fluxurile straine regasite in sistemul bancar se va indrepta catre economia reala, sub forma investitiilor directe, catre piata imobiliara sau pe piata de capital.
Intrebat despre conditiile in care BNR va aplica una sau mai multe dintre masurile de salvgardare anuntate, Isarescu a confirmat ca acestea vor urma numai unor variatii mari de lichiditate, in special pe piata valutara.
Cu toate acestea, oficialul bancii centrale a atras atentia ca fluxurile speculative nu pot, oricum, sa se apropie de valoarea bazei monetare, calculata la cinci miliarde de euro. 'Daca se arunca cifre prea mari, trebuie spus ca ele nu se pot manevra. Intrari sau iesiri peste volumul bazei monetare nu pot fi manevrate', a mai aratat Isarescu.
Sursa: Gardianul, 12 aprilie 2005.' -
Lukoil va finanta modernizarea rafinariei Petrotel
Curentul
___
Compania rusa Lukoil ar putea imprumuta 82 milioane de dolari de la International Financial Corporation (IFC), divizie a Bancii Mondiale, pentru a refinanta creditele angajate pentru lucrarile de modernizare a rafinariei Petrotel Ploiesti, finalizate in toamna anului trecut.
Lukoil a solicitat sprijinul IFC inca de la initierea proiectului de modernizare, in 2003, dar pentru a incepe cat mai repede lucrarile, compania rusa a venit cu solutii proprii de finantare. 'Rafinaria a fost redeschisa in toamna anului trecut, iar imprumuturile IFC vor inlocui finantarile anterioare', se mai arata in raport. Institutia financiara apreciaza ca volumul total al investitiilor realizate de Lukoil in Romania este de 367 milioane de dolari, din care 260 de milioane au fost alocate pentru dezvoltarea retelei de distributie a carburantilor si 107 milioane de dolari pentru programul de modernizare a rafinariei.
Implicarea IFC este in conformitate cu strategia Bancii Mondiale de a promova dezvoltarea sectorului privat intr-un domeniu important din Romania, precum si cresterea investitiilor straine si a increderii investitorilor. 'Participarea IFC va permite companiei sa obtina finantare pe termen lung in conditii rezonabile. In perspectiva riscurilor macroeconomice si politice, percepute pentru investitii in Romania, participarea IFC alaturi de Lukoil va avea un efect important in sprijinirea investitiilor straine', se mai spune in comunicat.
Lukoil a achizitionat, in februarie 1998, 51% din actiunile rafinariei Petrotel si, printr-o majorare de capital, participatia sa a crescut la 93,67%.
Sursa: Curentul, 12 aprilie 2005.' -
Inflatia a scazut la 8,7%
Banii nostri
___
In Romania, inflatia a scazut la 8,7% in luna martie, fata de 8,9% cat era in luna precedenta, a anuntat Institutul National de Statistica.
Romania, tara candidata la Uniunea Europeana in 2007, a promis Fondului Monetar International ca va reduce rata inflatiei la 7,0% pana la finele acestui an, spre deosebire de 9,3% cat inregistra in luna decembrie 2004.
Cu toate acestea, analistii sunt de parere ca, o data cu deschiderea portilor monedei nationale leu pentru straini, obiectivul inflatiei va fi de a ajunge in jurul valorii de 7,7%.
Aceleasi statisitici releva ca pretul alimentelor de baza a crescut in aprilie cu inca 0,3%, dupa ce crescuse cu 0,5% in luna februarie.
Preturile produselor non-alimentare au crescut cu 0,3% luna trecuta, dupa ce ramasesra neschimbate in februarie (in contextul mentinerii acelorasi tarife la energie), iar carburantii s-au scumpit cu 0,3%.
Sursa: Banii Nostri, 12 aprilie 2005.
11.04.2005
-
Premierul cauta investitori pentru Electroputere
Romania libera EPT
___
Premierul Tariceanu a discutat ieri cu o delegatie a concernului Siemens, condusa de Friedrich Smaxwil (membru al Consiliului Director al diviziei Transportation Systems), despre implicarea acestei companii in privatizarea SC 'Electroputere' SA Craiova. In cursul acestei saptamani, premierul le-a recomandat si reprezentantilor E.ON Energie sa se implice in privatizarea 'Electroputere'. Cu Siemens se pare ca s-a cazut insa la un acord pe aceasta tema, investigandu-se, in plus, si posibilitatile de dezvoltare a cooperarii in domeniul industriei feroviare din Romania. 'Discutiile au fost deschise si vor fi continuate in grupe de lucru, cu implicarea Ministerului Transporturilor si Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului', a anuntat Biroul de presa al Guvernului. Primul ministru a precizat ca Siemens este interesat doar de divizia 'locomotive' a 'Electroputere', in timp ce alti investitori doresc divizia 'motoare'. Tariceanu a admis ca fabrica craioveana ar putea fi divizata pe cele patru tipuri de activitati (locomotive, transformatoare, aparate electrice, motoare), astfel incat sa se privatizeze modulele rentabile si sa se salveze locurile de munca.
Sursa: Romania Libera, 11 aprilie 2005.' -
Emisiunile de titluri - o afacere tot mai rentabila pentru stat
Cronica Romana
___
Statul a atras, joi, 500 de miliarde de lei printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Au participat 13 banci comerciale care au cumparat in nume si cont propriu 363,6 miliarde lei si in contul clientilor 126,3 miliarde lei. Titlurile au scadenta la 11 aprilie 2012, un nivel al ratei dobanzii de 7 la suta, iar oferta a fost adjudecata integral. Valoarea minima a unei oferte a fost de 100 milioane lei, iar valoarea nominala pe titlu a fost tot de 100 milioane lei. Volumul total al cererii s-a ridicat la 2.162,1 miliarde lei. Tot joi, Ministerul Finantelor Publice a atras 1.601 miliarde lei, printr-o emisiune de titluri de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la doi ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,50%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 800 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 2.768,1 miliarde lei. Bancile au cumparat titluri in valoare de 1.059 miliarde lei in nume si cont propriu si de 497 miliarde lei, in contul clientilor. Pe de alta parte, Ministerul Finantelor Publice a mai atras 1.287 miliarde lei, printr-o emisiune de obligatiuni de stat cu dobanda, plasata la licitatie prin intermediul Bancii Nationale a Romaniei. Obligatiunile au scadenta la cinci ani, iar nivelul dobanzii la care a fost adjudecata emisiunea este de 7,25%. Valoarea totala a emisiunii a fost de 1.000 de miliarde lei, iar cererea totala din partea celor 13 banci care au participat la licitatie a fost de 3.069,1 miliarde lei.
Sursa: Cronica Romana, 11 aprilie 2005.
Pagina