09.12.2003
-
Termenul delistarilor a trecut de o saptamana. Incep sanctiunile CNVM
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Inceputul lunii decembrie a fost termenul limita pana la care actionarii care detineau in urma cu un an o peste 90% din actiunile unei companii cotate pe piata de capital trebuia sa incheie o oferta publica pentru a-si delista companiile.
Termenul limita de incheiere a ofertelor a trecut, iar lista cu ofertele in de delistare aflate in derulare la Bursa Electronica RASDAQ sau anunturile preliminare incape pe mai multe pagini. Brokerii se plang ca nu mai au timp pentru tranzactiile de piata, pentru ca sunt inundati de actionari care vor sa lanseze oferte, unele dintre acestea in valoare de doar cateva sute de milioane de lei.
Alti actionari cu o pozitie de peste 90% nu au publicat nici macar un anunt preliminar pentru o asemenea oferta. Una din cele mai cunoscute companii aflate in aceasta situatie este producatorul de dulciuri Excelent Bucuresti. Compania este detinuta in proportie de 95,3% de fondul de investitii Axis Investments Ltd. Valoarea de piata a companiei este de 16 milioane de dolari.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a sactionat deja cu avertisment scris actionarii companiilor care au lansat oferte de preluare, dar acestea nu au fost finalizate pana in prima zi a lunii decembrie. Printre companiile care au lasat deja oferte de preluare, dar nu le-au finalizat pana acum, se numara grupul rusesc Lukoil, care are obligatia de a delista rafinaria Petrotel si SIF Banat-Cfrisana, care deruleaza in prezent mai multe oferte obligatorii, cea mai importanta fiind aceea pentru actiunile producatorului de hartie si carton Vrancart Adjud.
Urmeaza sa fie sactionati si actionarii companiilor care nici macar nu au lansat oferta. Aceasta problema urmeaza sa fie discutata de Comisie, a declarat Ciprian Ene, purtatorul de cuvant al CNVM. Cele mai multe companii pentru care nu au fost lansate pana acum oferte obligatorii sunt nume necunoscute pentru brokeri datorita faptului ca actiunile unora dintre acestea nu au fost tranzactionate niciodata. Cateva exemple sunt Sarme si Cabluri Harsova, producatorul de metale neferoase Lamdro Drobeta Turnu Severin sau Oltplast Dragasani.
De la aparitia legislatiei privind obligativitatea delistarii companiilor cu actionari care detin peste 90% din actiuni au fost derulate numai 70 de oferte obligatorii, desi la momentul respectiv existau informatii despre peste 200 de companii care se afla in acesta situatie, dar nimeni nu are o statistica precisa. Pe cele doua piete organizate de capital sunt listate aproape 5.000 de companii, capitalizarea bursiera totala a acestora fiind de aproximativ 5 miliarde de dolari.
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a elaborat proiectul unei legi care va integra toate prevederile legale privind piata de capital. Continutul noii legi nu a fost facut inca public, dar conform declaratiilor reprezentantilor Comisiei, noua lege va contine prevederi mai permisive privind delistarile. O societate listata la Bursa va putea fi delistata doar daca numarul actionarilor minoritari este mic sau daca valoarea tranzactiilor de pe piata va fi redusa.
CNVM a admis cu cateva luni in urma ca un actionar poate scapa de obligatia de a delista compania de la Bursa daca vinde un pachet de actiuni astfel incat detinerea sa scada sub 90%. Primul actionar care a facut acest lucru a fost SIF Transilvania, care a vandut unui fond strain de investitii un pachet de 10% din actiunile companiei turistice Eforie pentru a putea mentine compania la cota Bursei.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 decembrie 2003. -
Obligatiunile imobiliare, investitii pe termen lung pentru asiguratori
Curentul
___
Societatile de asigurare vor putea face plasamente pe termen lung in obligatiuni imobiliare, o data cu dezvoltarea pietei secundare, care va fi operationala, conform estimarilor specialistilor, din anul 2005. Unul dintre motivele pentru care costurile asigurarilor in strainatate sunt mai mici pentru sume asigurate de zeci de ori mai mari este maturitatea relativ mica a plasamentelor care pot fi facute pe piata romaneasca. Societatile de asigurare straine care opereaza in Romania prefera plasamentele in eurobonduri, obligatiuni emise de statul roman pe piata externa, pentru ca deocamdata Ministerul Finantelor Publice nu emite titluri de stat cu maturitati mai mari de trei ani. Operatorii din piata au definitivat un proiect legislativ de reglementare a tranzactionarii titlurilor si obligatiunilor ipotecare, care va fi inaintat Ministerului Finantelor Publice (MFP) si Bancii Nationale a Romaniei (BNR). 'Speram ca, in 2005, aceasta piata secundara sa fie functionala. Aceste instrumente financiare vor putea fi achizitionate de societatile de asigurari, intr-o prima faza, ce pot constitui astfel plasamente sigure, pe termen lung si cu randamente bune, iar ulterior de fondurile private de pensii. In tarile unde exista fonduri private de pensii, piata ipotecara este mult mai dezvoltata', ne-a declarat John Klipper. Cel mai probabil, autoritatea de reglementare a acestei piete va fi Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
Mai multi bani vor castiga si persoanele fizice care incheie o polita de asigurare de tip unit-linked, cu o componenta investitionala, in dorinta de acoperire simultana a posibilitatii de economisire cu nevoia de protectie vor putea castiga mai multi. Asiguratorii, in calitate de investitori institutionali, vor putea obtine randamente mai mari decat cele obtinute individual de la banci de catre persoanele fizice.
Sursa: Curentul, 9 decembrie 2003.' -
O singura oferta pentru privatizarea UCM Resita
Adevarul UCM
___
Luni, la sediul Autoritatii pentru Privatizare, a fost depusa o singura oferta pentru preluarea pachetului de actiuni detinut de stat la S.C. U.C.M. Resita S.A., din partea INET AG Elvetia impreuna cu Asociatia Salariatilor UCMR. In data de 24 noiembrie a fost publicat anuntul prin care APAPS a lansat la vanzare prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile, un numar de 4.093.850 actiuni, reprezentand 60,672% din capitalul social S.C. U.C.M. Resita S.A., societate comerciala inclusa in PSAL I. S.C. U.C.M. Resita S.A. este o societate din categoria celor 'foarte mari', cu un capital social de 168.688.375.000 lei, iar obiectul principal de activitate este fabricarea de motoare si turbine (cu exceptia motoarelor pentru avioane, autovehicule si motociclete). Ceilalti actionari ai societatii sunt S.I.F. Banat-Crisana (16,415%), S.I.F. Oltenia (15,248%), PPM (7,665%).
Sursa: Adevarul, 9 decembrie 2003.'
08.12.2003
-
Cu Eni, gigantii lumii petroliere au disparut de pe lista pentru Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Seria retragerii gigantilor de la Petrom se incheie odata cu decizia italienilor de la Eni de a nu mai continua cursa, dupa ConocoPhilips, Alon sau TNK BP. De acum in joc raman companiile regionale, dar si Occidental (SUA), Gazprom (Rusia), Glencore (Elvetia).
Firma Eni SpA (Italia) a transmis o scrisoare prin care anunta ca nu va participa in continuare la procesul de privatizare a SNP Petrom , a anuntat sec ministerul economiei si comertului la finele saptamanii trecute, fara a da alte detalii. Retragerea gigantului italian Eni inainte de depunerea unei oferte finale la Petrom face ca tranzactia sa iasa din sfera de interes gigantilor lumii petroliere. Cu venituri anuale de 48 mld. euro, Eni este al doilea mare investitor strategic care iese din cursa, dupa ce recent si corporatia petroliera americana ConocoPhilips (cu venituri anuale de 57 mld. $) a facut acelasi lucru.
De acum, statul mai are in fata pentru discutii privind preluarea a 51% din actiunile Petrom sapte investitori, din care se distinge grupul compact al companiilor regionale OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN (Polonia) si Hellenic Petroleum (Grecia). Alaturi de acestia mai concureaza producatorul rus de gaze Gazprom, Occidental (SUA) si casa de comert Glencore, ani de-a randul una dintre cele mai active case de comert in relatia cu Petrom. Si Gazprom este una dintre cele mai mari companii din lume (20 mld. $ vanzari, peste exporturile Romaniei), dar obiectul sa principal de activitate sunt gazele naturale.
Multe dintre retrageri sunt puse pe seama lipsei de parteneri pentru formarea unor consortii cu interese complementare in Petrom, avand in vedere ca niciuna dintre companii nu si-a precizat motivele ce au stat la baza unei asemenea decizii. Ministrul economiei si comertului afirma recent ca toti jucatorii inscrisi la Petrom au purtat discutii preliminare pentru formarea de consortii, fara ca aceste formule sa fie concretizate. La baza acestor discutii sta interesul: majoritatea investitorilor pentru preluarea numai a anumitor active de la Petrom, care are in portofoliu productie de gaze si de titei, rafinare si distributie de produse petroliere.
Valoarea tranzactiei, estimata de analisti la 1 1,3 mld. $, cere totusi o anumita forta financiara din partea investitorului angajat pe cont propriu, pe care in acest moment la o prima vedere numai OMV, Occidental, Gazprom sau Glencore ar putea-o avea. Pe de alta parte, discutiile dintre MOL si PKN privind o eventuala fuziune pentru crearea unui grup petrolier central european in vederea consolidarii pietei petroliere regionale ar putea motiva o oferta comuna pentru Petrom, dupa cum au sesizat si analistii.
Potrivit informatiilor de pe piata, trei din cei sapte investitori ramasi in cursa si-au construit echipe puternice pentru tranzactie. Astfel, austriecii de la OMV au ca si consultant grupul financiar german Deutsche Bank, iar asistenta juridica este asigurata de catre casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, una dintre cele mai puternice de pe piata locala. Oficialii grupului au anuntat ca studiaza posibilitatea depunerii unei oferte finale la Petrom. Austriecii se gandesc sa mearga singuri mai departe, afirmand ca au banii necesari finantarii afacerii. Una dintre optiunile luate in calcul este o majorare de capital la OMV, ale carei actiuni sunt detinute de statul austriac (35%), fondul de investitii petrolier IPIC din Abu Dhabi (peste 19%), restul fiind listat pe bursa de la Viena.
Compania americana Occidental si-a asigurat serviciile de consultanta ale casei de avocatura Musat si Asociatii, iar Gazprom pe cele ale firmei de avocatura Racoti, Predoiu si Asociatii. Rusii au purtat discutii pentru formarea unei aliante cu casa de comert Marco International, proprietarul Alro Slatina.
Depunerea ofertelor finale este prevazuta a se incheia pana la finele lunii februarie, in conditiile in care semnarea contractului de privatizare este stabilita pana la sfarsitul primului trimestru din 2004. Statul detine 93% din actiunile Petrom, restul fiind listate pe bursa din Bucuresti. Capitalizarea Petrom la un pret de 1.480 lei/actiune, ultimul de pe piata, este in jur de 1,4 mld. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2003. -
Sicomed vrea crestere de 10% in 2004 din exporturi si medicamente noi
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Sicomed Bucuresti, cel mai mare producator roman de medicamente, are ca obiectiv pentru anul viitor o crestere cu 10% a vanzarilor in termeni reali, de 48 milioane dolari in 2003, prin dublarea exporturilor si lansarea a peste 10 produse noi. Compania mizeaza de asemenea pe 'tendinta de orientare a populatiei catre medicamente generice (fara patent - n.r.)', conform lui Mirel Nicola, director de marketing si vanzari al Sicomed, si reducerea cotei de TVA la 9%, care vor influenta favorabil intreaga piata de medicamente.
'Cresterea de 10% a vanzarilor se va datora in principal produselor noi pe care Sicomed le-a lansat de curand sau le va lansa pe piata in anul 2004. In ceea ce priveste exportul ne bazam pe cresterea vanzarilor in pietele prospectate deja in Estul Europei si pe abordarea pietelor vestice in urma certificarii GMP International. Avem doua atuuri foarte importante pe care trebuie sa le valorificam pe pietele din Uniunea Europeana: costuri mici si capacitate foarte mare de productie la injectabile (una dintre cele mai mari din Europa) , a declarat Mirel Nicola.
Sicomed a investit, pina la sfirsitul anului trecut, peste 10 milioane de dolari pentru obtinerea standardului GMP (Good Manufacturing Practice) la sectia de produse injectabile. Compania va finaliza in curand o investitie de 5 milioane de dolari pentru obtinerea certificatului GMP la sectia de tablete, urmand sa contracteze si un credit de 8 milioane de dolari pentru finalizarea procesului de modernizare in 2004. Sicomed detine 5,5% din piata romaneasca de medicamente, fiind al doilea jucator dupa GlaxoSmithKline (GSK) Romania, care detine o cota de 11,5%.
Mirel Nicola spune ca evolutia ascendenta a vanzarilor Sicomed, ca de altfel a majoritatii producatorilor de medicamente generice, va fi sustinuta si de tendintele generale de pe piata. Producatorii de medicamente generice au un rol din ce in ce mai important, atat pe piata romaneasca cat si la nivel global, datorita competitivitatii lor. De asemenea, liberalizarea preturilor la medicamentele fara prescriptie medicala efectuata anul trecut isi va arata rezultatele mult mai bine in anul 2004 iar preconizata reducere a cotei de TVA la medicamente pana la 9% ar putea sa aiba influente destul de importante asupra intregii piete', a declarat Nicola.
Sicomed a obtinut in primele noua luni ale acestui an un profit net de 187,68 miliarde lei (5,6 milioane dolari), aproape dublu comparativ cu cel din aceeasi perioada a anului anterior. Cresterea profitului a depasit-o categoric pe cea a vanzarilor, care au inregistrat o ascensiune de 25% in termeni nominali, pana la 1.154 miliarde lei.
Sicomed are ca actionar majoritar vehiculul financiar Venoma Holdings, detinut in proportii egale de Fondul Roman Post Privatizare (FRPP), compania de investitii Global Finance si compania elena de medicamente Galenica. Sicomed are un capital social de 416 miliarde lei, impartit in actiuni cu valoarea nominala de 1.000 de lei. Ultimul pret al actiunilor la Bursa de Valori a fost de 3.650 de lei, la care capitalizarea bursiera este de 47 milioane de dolari.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 decembrie 2003.' -
Fondurile straine de investitii aloca sume importante pentru Romania
Adevarul
___
Fondurile de investitii straine vor investi sume importante si anul viitor in proiecte din Romania. Succesul investitiilor de pana acum a trei dintre cele mai importante fonduri de investitii straine prezente pe piata romaneasca i-a determinat pe administratorii acestora sa se gandeasca la noi proiecte pentru Romania. 'Pentru anul 2004 investitiile pe care le vom face in Romania vor fi in jur de 10-15 milioane de dolari, aceasta insemnand trei noi proiecte', ne-a declarat Cornel Marian, managerul fondului Oresa Ventures.
In ce priveste domeniile in care vor fi investiti banii respectivi, reprezentantul Oresa ne-a spus ca se va incerca sa se mearga pe aceeasi structura de pana acum. 'Incercam sa aplicam ce am invatat in celelalte proiecte, adica vom investi in business services (servicii pentru companii), respectiv servicii de IT sau de genul 'La Fantana'. De asemenea, vom vedea ce industrii au mers in Polonia si ar putea merge si aici si ne gandim in primul rand la industria farmaceutica', mai spune Cornel Marian.
Alte investitii sunt pregatite pentru anul care vine si de catre Polish Enterprise Fund IV. 'Mai sunt sume disponibile pentru Romania. Marea problema a noastra este ca pe domeniile de care suntem noi interesati, respectiv bunurile de larg consum, retail, servicii, distributie, IT, telecomunicatii sunt foarte putine proiecte viabile. Pe aceasta piata este un dezechilibru important intre numarul de jucatori si cel de proiecte disponibile', ne-a declarat Lucian Perl, reprezentantul Polish Enterprise. De asemenea, pentru anul viitor se va crea un nou fond - Polish Enterprise Fund V, in valoare de 300 de milioane de euro, care va acoperi proiecte din Europa Centrala si de Est. 'Din acest fond nu este repartizata o anumita suma pentru Romania, dar, daca vom gasi proiecte care vor fi atractive si vor fi in concordanta cu asteptarile noastre, bineinteles ca vom cauta ca o parte importanta din banii disponibili sa ajunga si in Romania', a mai spus Perl.
Cel putin 10 milioane de dolari va investi in 2004 si Fondul Romano American de Investitii (FRAI), ne-a declarat John Klipper, presedintele fondului. Cele 10 milioane reprezinta atat investitii directe, cat si diverse imprumuturi. 'Investitiile se vor realiza cu preponderenta in sectorul financiar. Sunt multe proiecte in acest domeniu care prezinta importanta pentru planurile noastre viitoare', a mai spus Klipper. Preferinta fondului se manifesta pentru proiectele deja existente care prezinta mai multe avantaje decat un proiect greenfield. 'Avem multe investitii greenfield in Romania, mai ales in domeniul industrial. Din pacate insa, proiectele din domeniul industrial nu sunt foarte cautate de investitorii strategici, in ciuda indicatorilor macroeconomici in crestere, iar evolutia acestor proiecte este mult mai inceata decat ne-am asteptat', conchide John Klipper.
Sursa: Adevarul, 8 decembrie 2003.'
05.12.2003
-
OMV analizeaza optiunea pentru o preluare pe cont propriu a Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Compania austriaca de petrol si gaze OMV, unul dintre cei mai mari jucatori din Europa Centrala si de Est, examineaza daca va depune o oferta angajanta pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni la Petrom.
Austriecii se gandesc sa mearga mai departe pe cont propriu, una dintre variantele de finantare a achizitiei luate in calcul fiind majorarea capitalului social al OMV, potrivit lui David Davies, director financiar in cadrul companiei austriece.
Inca evaluam daca vom depune o oferta , a declarat Davies la o conferinta a investitorilor tinuta la inceputul saptamanii la New York, potrivit agentiei de presa internationale Dow Jones.
Potrivit acestuia, OMV nu are planuri concrete pentru a face o oferta combinata cu un alt partener pentru Petrom, raspunzand astfel speculatiilor aparute pe piata conform carora compania austriaca are nevoie de un partener pentru a face o oferta pentru o companie de anvergura Petrom.
Davies a precizat ca OMV nu ar fi depus o oferta preliminara pe cont propriu daca ar fi fost o asemenea situatie. Valoarea tranzactiei de preluare a 51% din actiunile Petrom este estimata de analisti la 1 1,3 mld. $.
Reprezentantul OMV nu a exclus varianta unei majorari de capital in vederea finantarii tranzactiei, adaugand ca in 2001 actionarii au aprobat o majorare de capital cu pana la 8 milioane actiuni. Aceasta este una dintre optiunile pe care OMV le studiaza in acest moment.
Consultantul OMV pentru tranzactia cu Petrom este grupul financiar german Deutsche Bank, in timp ce consultanta juridica este asigurata de catre una dintre cele mai puternice case de avocatura de pe piata romaneasca, Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
OMV are o capitalizare de piata de circa 3 mld. euro, dubla fata de cea a Petrom, in timp ce veniturile companiei austriece sunt de peste 3 ori mai mari decat cele ale companiei romanesti. Actiunile OMV sunt detinute in proportie de 35% de catre statul austriac, iar 19% de catre fondul de investitii petrolier IPIC din Abu Dhabi, restul fiind listat pe bursa de la Viena.
Recent, presedintele OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, sustinea ca firma austriaca are banii necesari achizitiei Petrom pe cont propriu, bani ce ar putea fi asigurati de catre unul dintre actionarii sai, IPIC. In cursa pentru Petrom, oficialii OMV vad companiile regionale ca fiind cele mai motivate de a face aceasta achizitie.
Preluarea Petrom ar intari operatiunile grupului petrolier austriac, in special portofoliul upstream (de productie de titei si gaze). OMV produce la ora actuala aproximativ 117.000 barili de titei pe zi, in timp ce Petrom are un nivel al productiei de 200.000 barili de titei pe zi. Pe de alta parte, personalul Petrom numara aproximativ 60.000 de angajati, de aproape 10 ori mai numeros decat cel al OMV.
Grupul austriac a intrat pe piata romaneasca in 1998 pe segmentul de distributie al carburantilor, in prezent avand o retea formata din peste 50 de benzinarii. In plus, in toamna anului trecut, OMV a cumparat 25,1% din actiunile grupului petrolier privat Rompetrol, asigurandu-si accesul la rafinaria Petromidia, in cadrul unei tranzactii de peste 50 mil. $. Potrivit propriilor estimari, OMV detine o cota de piata de 5,7% pe piata de retail a carburantilor prin intermediul filialei locale, OMV Mineraloel.
OMV a depus la finele lunii trecute oferta neangajanta la Petrom, alaturi de alte sapte companii MOL (Ungaria), PKN Orlena (Polonia), Hellenic Petroleum (Grecia), precum si ENI (Italia), Occidental (SUA), Gazprom (Rusia) sau casa de comert Glencore (Elvetia). Aceste oferte sunt acum in analiza Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) si a consultantului angajat de stat pentru aceasta tranzactie consortiul format din bancile Credit Suisse First Boston si ING Barings, consultant juridic fiind casa de avocatura Miculitii & Asociatii Linklaters.
Potrivit ministerului economiei si comertului, termenul pentru depunerea ofertelor finale este stabilit pentru finele lunii februarie 2004. Semnarea contractului de privatizare este prevazuta pentru finele lunii martie 2004.
Statul detine 93% din Petrom, restul actiunilor fiind listate la Bursa de Valori Bucuresti. Capitalizarea companiei este de pana la 1,4 mld. euro, la pretul de 1.460 lei/actiune. Petrom isi propune in acest an o cifra de afaceri de 1,9 mld. euro si un profit brut de 81 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 5 decembrie 2003. -
Oltchim a trecut la AVAB
Curierul National OLT
___
Anul viitor, Oltchim va inregistra o pierdere de 280 de miliarde de lei, in conditiile in care cifra de afaceri va fi de 10.598 de miliarde de lei, conform hotararii Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). Veniturile societatii sunt estimate la 10.708 miliarde de lei, iar cheltuielile, la 10.988 de miliarde de lei. AGA a aprobat si conversia in actiuni a creantei de 95 de milioane de dolari, detinuta de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) asupra Oltchim. In consecinta, capitalul social a fost majorat cu valoarea respectivei creante, AVAB devenind actionarul majoritar al companiei. In prezent, AVAB detine 90,88 la suta din capital, Autoritatea pentru Privatizare mai are 4,85 la suta, Lindsell Enterprises, 1,1 la suta, iar SIF Oltenia, 0,66 la suta. Restul de 2,51 la suta este detinut de alti actionari.
Pierderile Oltchim, pentru primele noua luni ale acestui an, au ajuns la 173 de miliarde de lei, in conditiile in care societatea a inregistrat datorii de 9.333 de miliarde de lei. Totalul sumelor pe care Oltchim le are de platit depaseste de 29 de ori nivelul capitalului social (de numai 323,5 miliarde de lei). Societatea nu a mai reusit sa aiba profit din anul 2000. Pentru intregul an 2003, Oltchim prevede o pierdere de 826 de miliarde de lei.
AGA a mai aprobat crearea unei societati mixte, in care Oltchim este actionar si majorarea de capital pentru alte societati la care intreprinderea este actionar. Astfel, va fi creata compania Koprom Chemicals, la care Oltchim va avea 40 la suta din actiuni si va face o investitie de 12,8 milioane de dolari (aport de numerar si in natura).
Celalalt partener este societatea Koprom Austria, care va detine 60 la suta din companie, facand o investitie de 19,2 milioane de dolari. In plus, se majoreaza capitalul social la Oltgroup (societate in parteneriat cu Kogevej 72 Holding, din Danemarca), la Protectchim si la Designro.
Colegiul de Conducere al Autoritatii pentru Privatizare a decis, luna trecuta, revocarea ofertei de vanzare-cumparare actiuni pentru OLTCHIM Ramnicu Valcea, se arata intr-un comunicat al APAPS. Decizia Colegiului de Conducere al APAPS a fost luata in temeiul prevederilor art. 9 din Legea 137/2002 potrivit caruia „In mod exceptional, in raport cu circumstantele economice si cu interesul manifestat de potentialii cumparatori ori tinand seama de alte conditii care ar putea influenta negativ rezultatele unui proces de privatizare, conducerea institutiei publice implicate poate decide, pentru societatile comerciale la care institutia publica implicata stabileste strategia de privatizare, modificarea sau revocarea ofertei de vanzare, precum si schimbarea metodei de privatizare, potrivit principiilor din prezenta lege, in conditiile prevazute in normele metodologice emise in aplicarea acesteia“, se mai arata in comunicat.
Sursa: Curierul National, 5 decembrie 2003. -
BERD ar putea participa la privatizarile din sectorul energetic
Azi
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-ar putea implica, alaturi de investitori strategici, in procesele de privatizare ale sectorului energetic din Romania, in special in tranzactiile privind Petrom, societatile de distributie de electricitate si de gaze naturale.
Aceste intentii sunt incluse in noua strategie a bancii pentru Romania, aprobata de conducerea institutiei la sfarsitul lunii trecute. Documentul stabileste liniile de actiune in Romania pentru urmatorii doi ani.
Printre domeniile prioritare in care BERD si-a propus sa deruleze investitii in Romania se mai numara dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea capacitatii institutionale pentru atragerea fondurilor comunitare de preaderare. De asemenea, banca ar putea contribui la imbunatatirea climatului investitional, prin crearea de conditii echitabile pentru toate companiile si finalizarea procesului de privatizare. In plus, institutia analizeaza si modalitatile de dezvoltare a sectorului financiar, inclusiv nebancar si a intreprinderilor mici si mijlocii.
Sursa: Azi, 5 noiembrie 2003.
04.12.2003
-
Excelent a investit 17,5 mil. dolari in relansarea marcii Kandia
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Noul brand Kandia, care se leaga de numele fabricii timisorene inaugurate acum doua secole, dar produs de catre fabrica de ciocolata Excelent din Bucuresti, are ca slogan Ciocolata cu dragoste, dupa traducerea romaneasca a filmului cu Johnny Depp ( Chocolat ).
Oricat de mare ar fi insa dragostea pentru ciocolata, Excelent a inteles ca pana la urma tot banii sunt mai importanti, asa incat a investit 17,5 milioane de dolari intr-o linie de productie elvetiana pentru fabricarea marcii Kandia, precum si in lansarea si promovarea noului produs.
In acest an, cele doua fabrici au fuzionat, dupa ce Excelent a preluat controlul Kandia de la fondul de investitii Rivta GmbH, in urma unei tranzactii de sase milioane de dolari. In urma fuziunii, cele doua companii sunt controlate de fondul de investitii East Europe Development Fund, care a cumparat Excelent prin intermediul Axis Investments, in 1999.
Daca in cazul Excelent, investitiile au fost constante, in cazul Kandia acestea nu mai avusesera loc de foarte multa vreme. Astfel ca una din primele consecinte ale fuziunii a fost lansarea noii marci Kandia, care s-a alaturat celei deja existente, Ambasador.
In lansarea si promovarea noului produs, Excelent a investit 2,5 milioane de dolari, conform reprezentantilor companiei.
Lansarea a cuprins un spot de televiziune si un print pentru outdoor realizate de agentia de publicitate McCann Erickson, cu sloganul Ciocolata cu dragoste .
Alaturarea intre ciocolata si sex este foarte naturala din punctul nostru de vedere, ambele generand senzatii puternice si placute, spune Ioana Moga, director de marketing al Excelent, adaugand ca se adreseaza cu precadere femeilor.
Targetul a fost ales feminin din considerente de marketing, pentru a se putea comunica coerent, lucru ce nu-i poate impiedica pe copii sa manance atata timp cat tot mamele acestora sunt cele care cumpara, a spus Moga.
Cand vine vorba de ciocolata, se pare ca este la indemana sa te adresezi mai curand publicului feminin, asa ca ideea celor de la Excelent nu este noua.
Heidi Suisse Chocolats a initiat, de pilda, o campanie online pe doua site-uri care se adreseaza indeobste femeilor.
Cu noua campanie, Kandia se pozitioneaza pe segmentul premium, unde se mai gasesc marci locale ca Poiana sau Heidi.
Aceasta este cea mai agresiva campanie pe piata ciocolatei, dupa cea realizata de Supreme Imex pentru brandul Primola, lansat in urma cu ceva mai bine de un an pe piata.
Chiar daca acum cele doua companii au acum mai multe branduri, reprezentanta Excelent crede ca acestea nu se vor submina reciproc, ci, dimpotriva, este de parere ca este loc pe raft pentru toata lumea.
Produsele Excelent si Kandia nu se afla in concurenta, iar din punctul de vedere al consumatorului sunt pozitionate diferit, neinterfatand, ba mai mult, completand piata printr-o oferta larga si variata, acoperind segmente foarte diverse de consumatori.
Excelent se adreseaza unei largi palete de consumatori prin portofoliul variat si gama extinsa de produse pe care le fabrica, a mai spus Moga.
Reprezentantii companiei nu au precizat care sunt estimarile privind vanzarile noului produs.Produsele celor doi producatori sunt distribuite atat prin distribuitori zonali cat si prin intermediul celor patru magazine Excelent din Bucuresti.
Fuziunea companiei bucurestene cu cea din Timisoara a insemnat, pe de alta parte, trecerea pe primul loc pe piata de ciocolata, cu o cota de piata de 39%, conform unor estimari.
Excelent a venit in acest mariaj cu o cota de piata de 27%, iar Kandia a venit cu 12%. Cele doua companii au detronat Kraft Foods Romania, care are o cota de piata de 35%, conform acelorasi estimari.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 decembrie 2003.
Pagina