22.04.2005
-
Socep concediaza din angajati si taie din cheltuieli ca sa faca fata scaderii euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SOCP
___
Aprecierea puternica a leului care a afectat toate companiile cu activitate orientata preponderent spre export a determinat conducerea operatorului portuar Socep Constanta sa elaboreze un amplu program de restructurare in vederea adaptarii la contextul economic actual.
'Era absolut necesar acest program. Fara restructurare nu putem face fata in noile conditii de piata', a comentat Petrica Valcu, directorul general al Socep.
El spune ca, in conditiile in care, deprecierea dolarului a fost intr-un interval scurt de timp de pana la 17%, pe fondul unei inflatii destul de ridicate, iar agentii economici au profitabilitatea de regula pana in 15%, este evident ca automat ei au intrat pe pierdere, sau, cum s-a intamplat la finele anului 2004, si-au diminuat substantial rezultatele de pe primele zece luni.
'In acest context, exportatorii incearca sa identifice solutii, precum reducerea costurilor, dirijarea unor cote de marfa catre piata interna, renegocierea contractelor, fie renuntarea la contractul extern, implicit la fabricarea produsului. Consecinta directa a fost reducerea volumului de marfuri generale derulate la export prin portul Constanta. In acest cadru, pentru operatorii portuari mai apare inca o problema: diminuarea gradului de utilizare a bazei materiale si umane', a precizat Valcu.
Potrivit oficialilor Socep, conducerea companiei a hotarat adoptarea unui program de restructurare, care 'sa puna de acord resursele materiale si umane cu cerintele traficului si desfasurarea unei activitati eficiente'.
Intre masurile avute in vedere in programul de restructurare este prevazuta si o reducere a personalului cu 160 - 170 de salariati dintre cei 850 de angajati ai companiei. Cea mai mare parte a masurilor sunt indreptate in directia realizarii de economii la toate categoriile de cheltuieli, imbunatatirea itehnologiilor de operare, precum si a normelor de munca, dar si in vederea realizarii de reparatii si intretineri prin forte proprii.
Ca urmare a acestor masuri, compania estimeaza o reducere cu 15 - 20 % la nivelul cheltuielilor totale, comparativ cu anul trecut, cand acestea s-au cifrat la 479,4 miliarde de lei (11,8 milioane de euro).
Pentru a se apara impotriva intaririi leului, Socep incearca si renegocierea contractelor incheiate.
'Am reusit sa diminuam o parte din pierderea in lei care rezulta in urma decontarii contractelor noastre prin majorarea tarifelor pentru cea mai mare parte a partenerilor nostri de afaceri. Dar aceasta este doar o masura complementara programului de restructurare', spune Valcu.
Socep si-a bugetat pentru acest an realizarea unui profit brut de 30 miliarde de lei (0,8 milioane de euro la un curs mediu de 36.500 lei/euro - n.red) si a unei cifre de afaceri de 460 miliarde de lei (12,6 milioane de euro). 'In urma implementarii programului de restructurare, credem ca vom depasi totusi aceste niveluri', a precizat directorul companiei.
Operatorul portuar nu are in prezent un actionar majoritar, fiind controlat de manageri si de salariati. Actiunile Socep sunt listate pe RASDAQ, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 2.700 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 25,5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 22 aprilie 2005' -
Petromidia vrea pe Bursa la Londra
Evenimentul Zilei RRC
___
Rafinaria Petromidia ar putea fi listata si pe o bursa externa, iar grupul Rompetrol ar putea cota pe piata autohtona si alte companii detinute, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, presedintele grupului, Dinu Patriciu. 'Ne gindim sa listam si alte companii ale grupului la Bucuresti, si, probabil, sa listam Rompetrol Rafinare (n.r. - rafinaria Petromidia) pe o bursa externa.
Cautam in momentul de fata sa vedem unde i-ar putea fi locul', a spus Patriciu.
El a adaugat ca una din variantele luate in considerare pentru Petromidia este Bursa de la Londra. In ceea ce priveste alte companii din cadrul grupului care ar putea fi listate la Bursa din Bucuresti, presedintele Rompetrol nu a oferit detalii, insa a aratat ca exista anumite firme cu o evolutie financiara buna, ca Rominserv sau Rompetrol Logistics.
In primul trimestru al acestui an, grupul Rompetrol a inregistrat o cifra de afaceri de 507 milioane dolari si un profit net de 43 de milioane de dolari, din care 41 de milioane de dolari reprezinta profitul net obtinut de rafinaria Petromidia.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 aprilie 2005
'
21.04.2005
-
Impact spera sa recupereze anul acesta scaderea de profit din 2004
ZF RO - FONDURI MUTUALE IMP
___
Compania de constructii si dezvoltare imobiliara Impact Bucuresti si-a propus pentru anul 2005 un profit de peste 300 miliarde lei (8,27 milioane de euro), aferent unor venituri totale de 1.520 miliarde de lei (41,86 milioane de euro).
Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei presupune astfel o crestere a profitului de peste 77% in euro fata de nivelul inregistrat anul trecut, 4,66 milioane de euro (188,76 miliarde lei). Cifra de afaceri a companiei ar inregistra la finele anului 2005, conform estimarilor, o crestere de 43,35%. Impact a realizat anul trecut venituri in valoare de 29,2 milioane de euro (1.184,5 mld. lei). Profitul a scazut insa cu 2 procente in lei, pana la 188,7 mld. lei. Pentru acest an, societatea va repartiza sub forma de dividende o treime din profit, 63,77 miliarde lei (1,75 mil. euro), ceea ce ar insemna 111 lei/actiune. Compania va demara in acest an o serie de ansambluri rezidentiale: Roua-Ploiesti (martie), Boreal 2 (august), Greenfield (mai-iunie). Impact va incepe si proiectele imobiliare in Timisoara, Brasov, Sibiu si Cluj.
Impact nu estimase initial o evolutie buna a rezultatelor financiare pentru 2005, anuntand la inceputul acestui an ca renunta la intentia de a construi in Bucuresti din cauza lipsei de cooperare a autoritatilor. Omul de afaceri Dan Ioan Popp, care controleaza si conduce compania, nu a putut fi contactat pentru comentarii. Printre planurile de dezvoltare ale Impact se numara pe termen mediu atragerea in actionariat a unor fonduri straine de investitii, si pe termen mai lung intrarea unui investitor strategic. Compania a mai anuntat ca va dezvolta pe termen mediu, un proiect de 5.000 de locuinte in Bucuresti, cu o valoare de piata estimata la 500 de milioane de euro.
Impact se numara printre putinele exemple de companii romanesti care s-au dezvoltat prin intermediul pietei de capital, prin emisiune de actiuni noi si obligatiuni. Compania si-a majorat la inceputul acestui an capitalul social cu 70,8 miliarde de lei, pana la 573,9 miliarde lei (15,1 mil. euro), prin subscrierea unui numar de 70,8 milioane de actiuni cu o valoare nominala de 1.000 lei pe actiune. Adunarea Generala a Actionarilor hotarase, la sfarsitul anului trecut, majorarea capitalului social al companiei cu 75,46 miliarde de lei, pana la 578,5 miliarde de lei. La finalul perioadei de exercitare a dreptului de preferinta de catre actionari, din totalul de 75,46 milioane de actiuni oferite spre subscriere un numar de 4,6 milioane de actiuni nu au fost subscrise si, in consecinta, au fost anulate.
Pe de alta parte, Impact a realizat in primele saptamani ale acestui an o emisiune de obligatiuni in valoare de 8,6 milioane de euro cu o scadenta de patru ani. Obligatiunile au fost vandute prin metoda plasamentului privat si au fost achizitionate de un singur cumparator: filiala din Londra a bancii olandeze ING.
Actiunile Impact sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti. La un pret de 6.400 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei se ridica la 101 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 aprilie 2005.
-
BRD acuza de dumping bancile care au curajul sa reduca dobanda
Curierul National BRD
___
Patrick Gelin, presedintele BRD - Groupe SociA?tA? GA?nA?rale considera ca marja de dobanda din sistemul bancar romanesc nu va mai putea scadea, deoarece nu va mai putea fi acoperit riscul de credit. ''Cred ca trebuie sa se opreasca aceasta scadere a marjelor intre dobanzile pasive si cele active, pentru a putea fi asigurat riscul de credit si de capital al unei banci'', a explicat Patrick Gelin.
Acesta a citat statistici ale Bancii Nationale in care se arata ca, in 2004, marja medie de dobanda pe total sistem bancar a fost de 8,70 puncte de baza, la sfarsitul lunii decembrie ajunsese la 7,40, pentru ca in februarie 2005 sa coboare pana la 5,40 puncte.
Ai dobanda mica, esti acuzat de dumping
Este foarte posibil ca membrii conducerii BRD sa fie deranjati de scaderile reale de dobanda operate de mai multe banci in ultima vreme.
Gelin a mentionat ca a aflat despre practicile de dumping ale altor banci atunci cand companiile mari, la negocierea unor contracte de creditare, formulau pretentii exagerate.
„Am avut cazuri in care unele firme ne spuneau ca vor un comision Y, altfel vor merge la alta banca care le-a garantat comisionul X.
Asa am aflat ca bancile mici care au ambitii mari si vor sa acapareze clienti cu orice pret apeleaza la oferirea unor produse si servicii, la preturi de dumping, neconforme cu realitatea”, a declarat pentru 'Ghiseul Bancar' presedintele BRD.
Este si normal ca BRD sa aiba o asemenea pozitie, cand opereaza o dobanda de baza, de exemplu, de 25% pentru creditul de consum, in timp ce unele banci afiseaza deja dobanzi de 15% sau chiar mai mici.
In plus, se pare ca BRD nu a inteles foarte bine recomandarile guvernatorului Mugur Isarescu.
Seful BNR a indicat recent ca dobanzile la credite trebuie sa ajunga in vara undeva intre 10 si 14%.
Clientii vin la BRD cu solicitari 'nerealiste'
Potrivit lui Gelin, banca franceza nu poate sa raspunda favorabil unor solicitari nerealiste venite din partea societatilor comerciale care au primit oferte de la bancile care practica dumping-ul.
Presedintele BRD spune ca se pot face compromisuri, in urma unor negocieri directe, insa niciodata banca nu poate cobori pretul unui produs sub costul impus de riscurile specifice creditarii.
Fara sa dea nume, presedintele BRD s-a referit la “bancile mici care vor sa castige cota de piata”.
Solicitat sa explice ce intelege prin 'banci mici', Gelin n-a ezitat sa afirme ca “printre bancile dornice sa se impuna pe piata se numara Unicredit, OTP Bank, Piraeus Bank si altele”.
Sursa: Curierul National, 21 aprilie 2005.' -
Fond de investitii pentru despagubirea fostilor proprietari
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Fostii proprietari vor fi despagubiti prin intermediul unui fond de investitii. Guvernul intentioneaza sa ia in calcul ca varianta de despagubire transformarea titlurilor de proprietate in unitati de fond, care apoi vor fi tranzactionate pe piata de capital. Executivul va initia un proiect de lege care va permite despagubirea fostilor proprietari prin acordarea unor titluri de valori mobiliare care vor fi cotate atit la Bursa de Valori Bucuresti, cit si pe pietele internationale. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, spune ca legea va permite valorificarea titlurilor de proprietate printr-un fond de investitii international destinat platii despagubirilor imobilelor preluate abuziv, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Initiatorii proiectului au prevazut ca Fondul de investitii sa cuprinda si creantele statului fata de alte tari, cum ar fi Irak, Sudan, Siria, Libia, in valoare de 2,2 miliarde de dolari si 1 miliard de ruble transferabile. Ministerul Finantelor va organiza o licitatie internationala pentru selectarea societatii de administrare a fondului de investitii, care va fi, dupa cum spune Bogdan Olteanu, o societate internationala de prestigiu. De asemenea, Bogdan Olteanu spune ca titlurile de despagubire vor fi valorificate rapid, prin transformarea lor in actiuni. Fondul va include actiuni la societati din patrimoniul statului, cum sint societatiile de utilitati publice, energie electrica sau telecomunicatii.
Bogdan Olteanu spune ca despagubitii vor intra in posesia banilor in maxim un an si jumatate de la intrarea in vigoare a legii. Presedintele Agentiei Nationale de Restituire a Proprietatii (ANRP), Ingrid Zaarour, se asteapta la 150.000 de cereri numai pentru restituirea imobilelor. Primariile vor trebui sa trimita propunerile de despagubire catre ANRP, care prin intermediul unor evaluatori autorizati, va stabili valoarea imobilului. Ulterior, proprietarul se va prezenta cu decizia de despagubire eliberata de ANRP la Fond, de unde va obtine un titlu de valoare.
Proiectul prevede si modificarea legii 10 privind despagubirea fostilor proprietari, astfel incit se vor elimina restrictiile in ceea ce priveste restituirea imobilelor in care isi desfasoara activitatea partidele politice, ambasadele si institutiile publice. In cazul scolilor si spitalelor, Guvernul propune mentinerea locatiei pe un termen de 5 ani, pina cind Guvernul va finaliza constructiile unor noi locatii. Executivul va apela pentru constructia de scoli, spitale sau instante de judecata la fonduri de la Banca Mondiala. Pina in momentul in care institutiile publice isi vor schimba locatia, statul va plati chirie proprietarului la un pret stabilit de piata. Reprezentantul ANRP sustine ca in aceasta situatie se afla aproximativ 3600 de institutii publice.
Statul va restitui si imobilele care apartin societatilor comerciale daca reprezentantii acestora dovedesc ca au fost proprietari.
Proiectul de lege va fi supus dezbaterii publice. Ministrul pentru relatia cu Parlamentul a chemat la consultari Asociatile de proprietari si de chiriasi, grupurile parlamentare precum si societatea civila. Directorul general al BVB, Stere Farmache, spune ca proiectul de lege initiat de Guvern poate fi o solutie de despagubire a fostilor proprietari in masura in care procedura va respecta principiile de piata. Domnia sa spune ca este important ca valoarea actiunilor sa echivaleze cu sumele cu care fostii proprietari trebuie sa fie despagubiti dupa cerintele de piata. 'Statul trebuie sa puna in Fond active suficiente ca numar si valoare, astfel incit titlurile eliberate sa-si gaseasca acoperire in activele acestui Fond', ne-a declarat directorul general al BVB.
Domnia sa arata ca este foarte important ca statul sa asigure independenta Fondului de investitii, care ar trebui sa functioneze dupa reguli clare si transparente.
Sursa: Bursa, 21 aprilie 2005.' -
Nu ocoliti emisunile de obligatiuni
Banii nostri
___
De la 1 mai, dobanzile bancare, afectate si asa de scaderile progresive ale randamentelor, vor fi impozitate de 10 ori mai mult (10% in loc de 1%).
Avand in vedere ca banca iti opreste si asa un comision de retragere a numerarului (0,2-0,5%) iar inflatia prognozata este de 7%, o dobanda de 8% iti aduce de fapt la scadenta un randament egal cu zero, sau chiar real-negativ (sa nu uitam insa ca aprecierea preturilor e chiar mai mare in zonele urbane).
Exista insa portite prin care impozitul poate fi evitat. Spre deosebire de depozitele la termen, plasamentele in titluri de stat si obligatiuni municipale nu se impoziteaza.
Ce-i drept, in acest moment dobanzile oferite de titlurile de stat nu sunt foarte atractive (de exemplu, obligatiunile de stat cu scadenta la 3 si 5 ani au dobanzi de 6,5-6,7% iar titlurile de stat cu maturitatea la 91 zile poarta dobanzi de 6,8%).
Lucrurile se schimba in ceea ce priveste obligatiunile municipale, unde algoritmul de calcul al dobanzii pleaca de la media dobanzilor interbancare, la care se adauga o prima de 1-2 procente.
In acest mod, obligatiunile par sa devina cireasa de pe tortul plasamentelor monetare de la 1 mai: platesc dobanzi mai mari decat in cazul depozitelor la termen iar acestea nici nu sunt taxate de stat.
In schimb, veniturile din dobanzi pentru depozitele la vedere si conturile curente vor fi in continuare neimpozabile daca dobanda este mai mica sau egala cu rata medie la care bancile atrag resurse pe piata interbancara (BUBID). Rata BUBID luata in calcul este cea la o luna (sub 6,5% in prezent).
Sursa: Banii Nostri, 21 aprilie 2005.
20.04.2005
-
Bancile cauta bani pe termen mediu
Jurnalul National BRD
___
BRD va lansa in acesta vara un fond de investitii, la care 30% din portofoliul va fi constituit de actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Termenul pe care investitorii trebuie sa-l aiba in vedere la efectuarea acestor investitii este unul mediu si anume de doi-trei ani, apreciaza Henri Bellenger, Director al Departamentului de Strategie si Marketing. Lansarea depinde insa si de evolutia Bursei.
Daca aceasta se va situa prea sus, banca nu va incepe comercializarea noului produs pentru a nu-si expune clientii la un risc prea mare, a mai completat directorul. Noul produs face parte din politica BRD Groupe Societe Generale de orientare catre atragerea disponibilitatilor banesti ale populatiei pe termen lung.
In prezent, preponderente sunt depozitele pe termene de o luna si trei luni, a precizat ieri Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii. In prezent preponderente sunt depozitele pe termene de o luna si trei luni, a precizat ieri Patrick Gelin, presedinte si director general al bancii.
SUrsa: Jurnalul National, 20 aprilie 2005 -
Membrii Asociatiei Bursei vor primi un pachet gratuit din actiunile BVB
Curentul
___
Comisia de Buget-Finante si Banci din Senat a aprobat propunerea legislativa care stabileste transferul gratuit al unei parti din patrimoniul Bursei de Valori Bucuresti catre membrii BVB, in vederea constituirii societatii bursiere pe actiuni, potrivit presedintelui comisiei, Varujan Vosganian. 'A fost aprobat transferul gratuit catre cele 68 de societati de servicii de investitii financiare, membri ai Asociatiei Bursei, a unei parti din activul patrimonial al bursei, in suma de 5 milioane de euro. Transferul se va face in cote egale, de circa 70.000 de euro', a declarat Vosganian.
Propunerea legislativa vizeaza modificarea si completarea Legii 297/2004 privind piata de capital. 'Pentru a ajuta procesul de transformare a Bursei de Valori in societate pe actiuni, am decis sa precizam in lege ca transferul capitalului social catre viitorii actionari, actuali membri ai Asociatiei BVB, se face cu titlu gratuit', a explicat Vosganian.
Prin modificarile aduse legii se va preciza ca o parte din activul patrimonial reevaluat al Bursei de Valori Bucuresti se va transforma in capital social al S.C. Bursa de Valori Bucuresti - S.A.
Raportul de evaluare realizat de firma de consultanta KPMG a stabilit ca patrimoniul institutiei se ridica la 15 milioane de euro. Propunerea inaintata de auditor este ca, din aceasta suma, sa fie constituit un capital social de cinci milioane de euro. Legea va stabili ca repartizarea capitalului social se va face in cote egale intre membrii Asociatiei Bursei de Valori Bucuresti.
Sursa: Curentul, 20 aprilie 2005' -
Pragul de detinere la capitalul SIF va fi stabilit intr-o lege separata
___
Modificarea pragului de detinere la societatile de investitii financiare va fi inclusa intr-un act normativ separat, pentru a evita situatiile conflictuale si finalizarea proiectului privind demutualizarea Bursei, potrivit presedintelui Comisiei de Buget-Finante din Senat, Varujan Vosganian. 'Problema ridicarii pragului de detinere la capitalul societatilor de investitii financiare a fost luata in discutie in cadrul Comisiei de Buget-Finante din Senat, dar a starnit dezbateri de natura politica. Pentru a evita o situatie conflictuala si a duce proiectul privind demutualizarea Bursei la bun sfarsit, am considerat ca este normal ca propunerea privind cota de participare la capitalul SIF sa fie inclusa intr-un proiect de lege separat', a declarat Vosganian. El a adaugat ca initiativa legislativa a fost depusa marti la Senat si va urma procedura parlamentara. Guvernul a agreat propunerea de majorare a pragului pana la care o persoana poate detine actiuni la o societate de investitii financiare (SIF) de la 1% la 5%. Prevederea referitoare la pragul de detinere la SIF urma sa fie inclusa in propunerea legislativa privind demutualizarea Bursei.
Sursa: Adevarul, 20 aprilie 2005'
19.04.2005
-
Rusii si-au programat sa faca un profit de 5 mil. euro la Artrom Slatina
ZF RO - FONDURI MUTUALE ART
___
Producatorul de tevi Artrom Slatina, parte a grupului rusesc TMK - al doilea producator la nivel mondial de tevi -, si-a bugetat pentru acest an o cifra de afaceri de 112 milioane de euro (4.091 mld. lei), in crestere cu 83% in euro comparativ cu vanzarile de anul trecut.
Compania estimeaza obtinerea la finalul anului curent a unui profit brut de 195,5 miliarde de lei (5,3 milioane de euro), cu 82% mai ridicat in euro fata de rezultatul din 2004. Din profitul obtinut in 2004, compania nu va acorda dividende.
'Cresterea semnificativa a cifrei de afaceri previzionata pentru acest an se datoreaza in primul rand cresterii productiei cu 20%, pana la un nivel de 79.000 de tone de tevi. In acelasi timp, o data cu cresterea productiei, va creste si valoarea adaugata a produselor vandute (pretul de vanzare - n.red.) datorita faptului ca in urma investitiilor realizate anul trecut in doua linii de tratament termic, am inceput sa vindem tevi in stare tratata. In aceste conditii, pretul de vanzare a crescut cu 21- 22%', a comentat Adrian Popescu, directorul general al Artrom. Valoarea acestor investitii s-a ridicat la peste 2,3 milioane de euro, compania planificandu-si investitii usor mai ridicate si pentru acest an.
Oficialii Artrom au precizat totodata ca avansul rezultatelor din acest an va fi determinat si de cresterea volumului de comert cu produse siderurgice, altele decat tevi.
La finalul anului trecut, compania avea datorii de peste 1821,4 miliarde de lei (44, 9 mil. euro), cea mai mare parte a acestor datorii, respectiv 32 mil. euro), reprezentand finantare din partea actionarului majoritar, potrivit conducerii Artrom.
Compania exporta aproximativ 85% din productia de tevi in principal in Germania, Italia, Austria, BENELUX, SUA, Canada, Franta, adica in tari unde exista o industrie constructoare de automobile dezvoltata, tevile produse de Artrom fiind vandute ca semifabricate pentru subansambluri auto.
Artrom, ca orice companie cu activitate orientata preponderent spre export, este afectata de intarirea leului fata de euro si dolari. In pofida acestui lucru, conducerea societatii spune ca exportatorii nu ar trebui sa se 'planga' de scaderea cursului in ultimele doua luni ale anului trecut atata timp cat in prima parte a anului toti exportatorii au castigat serios din cresterea cursului de schimb.
'Nu este corect sa ''acuzam'' cursul de schimb in 2004 cata vreme perioadele de crestere de curs au fost mai mari decat cele de scadere a cursului, ceea ce pe ansamblul unei activitati de export continue pe parcursul anului a avut ca rezultat general o diferenta de curs favorabila', a precizat Adrian Popescu. Potrivit acestuia, influenta negativa a intaririi leului a fost de 26 miliarde de lei (aproximativ 0,6 milioane de euro).
'Trebuie insa spus ca in prima parte a lui 2004 influenta a fost pozitiva, Artrom inregistrand influente pozitive de curs de circa 40 miliarde de lei (0,9 milioane de euro - n.red.), ceea ce ne face sa afirmam ca in fapt nu a existat o pierdere datorata cursului. Desigur, in primul trimestru al anului curent, situatia se schimba, deoarece scaderea valorii cursului a fost mult mai abrupta decat cea din 2004. In primele trei luni ale anului, Artrom a inregistrat o influenta de curs negativa de 23 miliarde de lei (circa 0,6 milioane de euro - n.red.)', spune Popescu. El a mai precizat ca in trecut aprecierea leului nu i-ar fi afectat, deoarece compania lucra cu materie prima din import, in prezent Artrom prelucrand materia prima din tara.
Pentru a se apara impotriva fluctuatiilor nefavorabile ale cursului de schimb, una din masurile luate de conducerea Artrom care au protejat societatea in primul trimestru a fost 'cresterea vitezei de incasare a exportului, aceasta masura reducand mult pierderea din curs, si, la extreme, cu multi clienti am agreat forme de plata la livrare sau in avans, ceea ce a eliminat multe din influentele negative', conform oficialilor companiei.
Totodata, Artrom a creat o divizie de analize economice, bugete si prognoze care, pe baza observarii mediului de afaceri si pe baza unor analize statistice, propune masuri de protectie impotriva unor astfel de efecte.
'Pe baza prognozelor facute de aceasta divizie, operam schimbul valutar evitand zilele care de regula sunt, statistic, zile cu risc crescut de scadere a cursului (zilele de salarii, de plata a taxelor si impozitelor ale companiilor exportatoare). De asemenea, folosim instrumente bancare moderne de creditare, care ne permit sa apelam la credite in valute multiple, utilizand valuta cu riscul cel mai mic de curs si mentinand valuta incasata in cont pana la o zi in care cursul este mai bun', precizeaza Adrian Popescu. Pentru acest an, plafonul de credite aprobat de actionarii Artrom este de 26 milioane de euro.
Artrom este controlata de grupul rusesc TMK, prin intermediul companiei Sinara Handel, inregistrata in Germania. Actiunile Artrom sunt listate la Bursa de Valori, ultima tranzactie cu aceste titluri perfectandu-se la pretul de 29.000 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 9,8 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 19 aprilie 2005'
Pagina