23.02.2005
-
Strainii pe Bursa: au si cumparat, au si plecat cu bani
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Valoarea investitiilor straine nete de pe piata de capital s-a ridicat in luna ianuarie la 22 milioane de euro, conform datelor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Cu toate acestea din conturile strainilor deschise la societatile de brokeraj romAcnesti au iesit luna trecuta mai multi bani decAct au intrat.
Investitorii straini au cumparat luna trecuta actiuni romAcnesti listate pe Bursa de Valori Bucuresti si la Bursa Electronica RASDAQ in valoare de 3.279 miliarde lei (85 milioane euro), valoarea vAcnzarilor de titluri ridicAcndu-se in aceeasi perioada la 2.439 miliarde lei (63 mil. euro).
Pe de alta parte, in prima luna a acestui an, fluxurile straine de bani catre piata de capital romAcneasca au fost negative, iesirile de capital de la nerezidenti depasind cu 216 miliarde de lei (6 milioane de euro) valoarea sumelor intrate in conturi. Datele CNVM arata ca mai mult de 1.000 de miliarde lei au fost sume pastrate pAcna in luna ianuarie in conturile deschise la intermediari, fara sa fie investite in piata.
Investitorii straini si-au mentinut in luna ianuarie la aproximativ o treime din valoarea tranzactiilor de pe piata in conditiile in care aceasta a crescut de peste patru ori fata de media anului trecut. Luna trecuta actiunile listate pe piata au crescut in medie cu 30% majorarea preturilor fiind pusa de brokeri atAct pe seama cumpararilor de actiuni ale investitorilor straini, dar si pe cresterea interesului din partea celor romAcni. Investitorii straini au acoperit, in luna ianuarie, aproximativ 35% din tranzactiile de cumparare de actiuni.
Brokerii spun ca ordinele de cumparare venite din strainatate se orienteaza cu preponderenta catre actiunile companiilor mari listate pe piata, cele care se bucura de cea mai buna lichiditate. Printre acestea se numara cele doua companii petroliere listate pe piata, Petrom si Rompetrol Rafinare (Petromidia), dar si actiunile bancilor listate, dintre care cele mai mari sunt BRD si Banca Transilvania. De altfel acestea au fost si actiunile care au tras piata in sus in primele saptamAcni ale anului.
Tranzactiile cu actiuni de la Bursa de Valori s-au cifrat la 8.028,7 miliarde lei (210 milioane euro) luna trecuta, in timp ce operatiunile pe piata Rasdaq au insumat 1.323 miliarde lei (34,6 milioane euro).
Sursa: Ziarul Financiar, 23 februarie 2005.
-
MEC incepe privatizarea industriei de aparare
Realitatea Romaneasca
___
Ministerul Economiei si Comertului (MEC) vrea sa privatizeze cu mana forte in 2005, si nu prin vanzare de active, ci prin 'afaceri la pachet', a declarat ieri Codrut Seres, ministrul de resort.
MEC va inainta in aceasta saptamana Guvernului spre aprobare strategia de privatizare, a mai spus ministrul. El a aratat ca in acest an MEC va incepe privatizarea unor societati din industria de aparare, va scoate la privatizare o noua serie de companii din sistemul de distributie a energiei electrice si vor fi vandute mai multe microhidrocentrale. Seres a precizat chiar ca le-a cerut reprezentantilor Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie sa accelereze privatizarea institutiilor din industria de aparare. Totodata, el a anuntat ca pana la sfarsitul lui martie consultantul in privatizare pentru Electrica Muntenia Sud va finaliza strategia de trecere in proprietate privata a acestei societati de distributie. De altfel, dupa cum a mai spus ministrul, in a doua jumatate a acestui an MEC urmeaza sa scoata la privatizare societatile Electrica Transilvania Nord si Transilvania Sud si Electrica Muntenia Nord. In ceea ce priveste privatizarea hidrocentralelor, ministrul Economiei a aratat ca 'la inceputul lunii viitoare vom scoate la vanzare microhidrocentrale pe zone'. Este vorba despre Doftana, Arges, Manaileasa, Olanesti si Dambovita. Seres a mai spus ca vor accepta ca la vanzarea acestor hidrocentrale sa participe nu numai 'cei care au experienta in energia hidro, ci in energie in sens larg'. Referitor la privatizarea termocentralelor, strategia MEC prevede atragerea de investitii greenfield pentru Iernut, Bucuresti-Sud, Electrocentrale Galati, Braila, Doicesti si Borzesti.
Oficialii Ministerului Economiei si Comertului au mentionat ieri ca tot in 2005 se va initia privatizarea structurilor Termoserv si Hidroserv.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 23 februarie 2005.' -
Romania va plati 1,9 miliarde de euro pentru oleoduct
Gardianul OIL
___
Romania va plati 1,9 miliarde euro, costul de constructie a conductei petroliere care va traversa tara nostra in cadrul proiectului care va lega Portul Constanta de localitatea Trieste (Italia), a spus secretarul de stat in Ministerul Economiei si Comertului (MEC), Eugen Tapu. El a adaugat ca, pe langa suma aferenta Romaniei, proiectul mai necesita investitii de circa 2-3 miliarde de euro. Printre companiile interesate sa participe la acest proiect se numara OMV, Chevrom Texaco, British Petroleum, precum si International Financial Corporation. Oficialul a precizat ca noul proiect nu va utiliza conductele existente ale Conpet, iar fondurile necesare vor fi atrase de la investitori de catre compania de administrare a proiectului, firma ce urmeaza sa fie infiintata.
Sursa: Gardianul, 23 februarie 2005.
22.02.2005
-
Indienii vor Tractorul Brasov
Realitatea Romaneasca
___
Firma Mahindra&Mahindra (M&M) si grupul Tata, ambele din India, sunt interesate sa preia societatea Tractorul Brasov, potrivit editiei electronice a cotidianului 'Economic Times', publicat la New Delhi.
Si ambasadorul Romaniei in India, Vasile Sofineti, sustine ca 'cel mai mare producator roman de tractoare este pregatit pentru privatizare, iar mai multe companii indiene, printre care M&M, si-au aratat interesul'. Potrivit 'Economic Times', interesul Tata pentru Tractorul a fost confirmat de un purtator de cuvant al grupului.
Si vicepremierul Adriean Videanu a facut precizari in legatura cu informatiile privind privatizarea uzinei brasovene Tractorul. In acordul cu Fondul Monetar International (FMI) este prevazuta privatizarea sau lichidarea uzinei Tractorul pana in iunie 2005.
Videanu a anuntat ca va face demersuri pe langa FMI pentru ca procesul de privatizare a intreprinderii sa inceapa cel mai tarziu in iulie acest an si sa fie finalizat in cel mult trei luni.
'Este riscant termenul de iunie, deoarece in prezent societatea Tractorul este in litigiu cu Landini si pana in iunie nu se pot indeplini criteriile de privatizare', a fost de parere Videanu.
Reamintim ca grupul italian Landini si fosta Autoritate pentru Privatizare au incheiat in 2003 un contract pentru privatizarea uzinei din Brasov. Ulterior, firma italiana a decis sa renunte la preluarea uzinei.
Sursa: Realitatea Romaneasca, 22 februarie 2005.' -
Schimbari la COS Targoviste
Gardianul COS
___
Combinatul de Oteluri Speciale Targoviste isi va majora capitalul social cu 331,4 miliarde de lei si isi va schimba denumirea in Mechel Targoviste, dupa numele actionarului majoritar, grupul rus Mechel. Potrivit BVB, 15,7 miliarde de lei din valoarea totala a majorarii de capital reprezinta conversia in actiuni a unor datorii preluate de AVAS. Alte 2,5 milioane de dolari si 312.000 euro vor fi convertiti in 3,9 milioane de actiuni care vor reveni actionarului majoritar in contul angajamentelor investitionale asumate prin contractul de privatizare.
Sursa: Gardianul, 22 februarie 2005. -
Banii OMV au ridicat valoarea leului
Evenimentul Zilei
___
Valuta adusa in tara la privatizarea Petrom a inflamat piata monetara si poate fi considerata una dintre cauzele intaririi leului, a declarat ieri Mihai Pasculescu, vicepresedinte al Federatiei Patronatelor din Industria Usoara. “OMV a adus in tara peste 1,5 miliarde de euro. O parte din acesti bani i-a schimbat in lei si i-a plasat in depozite la termen cu 15% si asta a bulversat in plus piata valutara”, a spus Pasculescu.
Vicepresedintele asociatiei profesionale a textilistilor s-a referit, probabil, la posibilitatea ca OMV sa fi schimbat in lei suma de 669 milioane de euro care a intrat in conturile Petrom, ca aport la majorarea de capital. Pogonaru: “In aprilie fug fondurile si leul se depreciaza”
Tendinta continua de intarire a leului va pirjoli afacerile exportatorilor romani, care sint pe cale sa obtina totusi, dupa sase luni de rugaminti, permisiunea bancii centrale de a cumpara si vinde valuta la cursul BNR, a avertizat ieri Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Masura anuntata de BNR de a permite accesul liber al firmelor la piata valutara a bancilor are sanse mari sa calmeze piata valutara, a adaugat Pogonaru.
“Multi isi vor schimba leii in valuta si aceasta va neutraliza fluctuatiile puternice ale cursului de schimb”, a spus Pogonaru. El a descris un posibil scenariu de prabusire a monedei nationale spre valori de 39.000 de lei, chiar 40.000 de lei pentru un euro in aprilie, cu argumentul introducerii noilor impozite pe cistigurile din capital.
“Toata lumea are asteptari de intarire a leului, ceea ce nu e corect. Eu cred ca fondurile straine de investitii vor pleca inainte de inceputul lunii aprilie, pentru a-si marca profiturile inainte de introducerea impozitelor pe cistigurile de capital”, a estimat Pogonaru.
AOAR vrea dobinzi de 10% la depozite
Sefii AOAR au declarat ca inteleg ca aprecierea leului este un fenomen natural, determinat pina la un punct de cresterea economica, dar avertizeaza ca exista atacuri speculative pe piata. “Nu negam aprecierea leului si necesitatea acesteia; noi, ca exportatori, o sustinem. Nu cerem BNR sa intervina pe piata valutara, ci sa mentina stabilitatea preturilor. A ni se da lectii ca nu sintem productivi, uitind de elementul speculativ, nu este drept”, a spus Pogonaru. Firmele romanesti nu sint competitive pentru ca se finanteaza la costuri de patru-cinci mai mari decit cele din Europa. Sefii AOAR au cerut bancii centrale reducerea dobinzii-cheie la un nivel de 12% si coborirea ratei dobinzilor la depozite la o medie de 10%. Pogonaru a mai spus ca economia romaneasca nu are in acest moment capacitatea de a absorbi banii intrati in tara. “In economie s-au creat deficite din cauza politicilor economice divergente, de pe urma carora sufera companiile romanesti”, a spus Pogonaru. Eximbank trebuie sa acorde facilitati la creditele in valuta, a mai cerut AOAR.
Sursa: Evenimentul Zilei, 22 februarie 2005.
21.02.2005
-
Rompetrol a ajuns la 81% din Petromidia
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Grupul Rompetrol si-a majorat cu circa 2% participatia detinuta la compania Rompetrol Rafinare (Petromidia) pana la 81,12%, in urma majorarii de capital prin care grupul a adus ca aport activele Rompetrol Downstream, compania care administreaza reteaua de benzinarii Rompetrol.
Cresterea participatiei s-a datorat faptului ca nu toti minoritarii au subscris in cadrul majorarii de capital in virtutea dreptului de preemtiune.
Astfel, grupul Rompetrol controleaza 52,65% din actiunile Petromidia prin intermediul societatii The Rompetrol Group Olanda, la care se adauga participatia detinuta de Rompetrol Financial Group Bucuresti, de 16,08%. Capitalul social al Petromidia a fost majorat recent cu peste 3.635 miliarde lei (98 milioane euro) pana la 21.099 miliarde lei. Din aceasta suma
86 milioane de euro au reprezentat valoarea Rompetrol Downstream. Directorul general al uneia dintre diviziile Petromidia, Rompetrol Petrochemicals, Eric Chis, a renuntat saptamana trecuta la pozitia de director general al diviziei de petrochimie a grupului petrolier pentru a se concentra asupra responsabilitatilor pe care le are in Rompetrol privind expansiunea operatiunilor.
Conducerea companiei petrochimice a fost preluata recent de Florin Andrei, care a ocupat anterior pozitia de director comercial. Chis va ramane pe pozitia de vicepresedinte al grupului Rompetrol, responsabil cu extinderea operatiunilor si investitiile, pe care o ocupa inca de acum aproape doi ani.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 februarie 2005.
-
Statul vrea sa vanda la Bursa 10% din BCR
Gardianul EBS
___
Guvernul analizeaza, in prezent, oportunitatea listarii la bursa a unui pachet de 10% din actiunile Bancii Comerciale Romane (BCR).
Ministrul de stat Adriean Videanu a anuntat ca Executivul intentioneaza sa listeze la Bursa de Valori Bucuresti un pachet de 10% din actiunile Petrom, operatiune pentru care a obtinut acordul OMV, si ca autoritatile au in vedere sa introduca pe piata de capital pachete semnificative de actiuni Romtelecom, BCR si CEC.
Statul roman detine 36,88% din actiunile bancii, dupa ce a vandut, anul trecut, un pachet de 25% plus doua actiuni catre BERD si International Finance Corporation, pentru 222 milioane de dolari. Ceilalti actionari sunt salariatii BCR, cu 8% din titluri, SIF Oltenia 6,11%, SIF Banat-Crisana 6%, SIF Transilvania 6%, SIF Moldova 6% si SIF Muntenia 6%.
Sursa: Gardianul, 21 februarie 2005. -
Fondurile de investitii aloca resurse suplimentare in 2005 pentru Romania
Adevarul
___
Fondurile cu capital de risc vor aloca in anul 2005 resurse financiare suplimentare pentru investitii in Romania. Tot mai multi investitori straini aleg sa investeasca in fonduri destinate Romaniei, incurajati de ultimele evolutii economice, dar si de perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. 'Apetitul investitorilor straini pentru Romania a crescut semnificativ in principal datorita imbunatatirii indicatorilor macroeconomici: cresterea PIB-ului, reducerea inflatiei, dar si datorita incheierii capitolelor de negociere cu UE', sunt de parere reprezentantii Fondului Romano-American de Investitii (FRAI). Astfel, marile fonduri, prezente pe piata autohtona, anunta ca pentru 2005 au strans fonduri noi, orientate in special spre tarile Europei de Est, care nu au aderat inca la Uniunea Europeana, cum ar fi Romania si Bulgaria. Este cazul FRAI, care administreaza un fond nou cu o valoare cumulativa de pana la 75 de milioane de euro. 'Acest fond, numit Balkan Accession Fund (BAF), destinat investitiilor in Romania si Bulgaria, va realiza, in urmatorii 3 ani, 10-15 proiecte, in sectoare cu potential de cresteri procentuale anuale de 2 cifre. Cele mai atractive sectoare de activitate, datorita potentialului lor de crestere, sunt sectorul financiar si cel de retail, prima investitie din noul fond fiind Domo Retail', declara Neculai Sandu, Investment Manager la BAF. Cresterea increderii investitorilor straini in potentialul Romaniei a determinat unele fonduri, care pana acum nu mai investisera in companii romanesti, sa-si faca in 2005 intrarea pe piata romaneasca. Sigma Bleyzer, de exemplu, care a investit pana acum doar in Ucraina, este in faza de mobilizare a unui nou fond orientat pe Romania, Bulgaria si Ucraina. 'Durata de viata a noului fond Sigma Blayzer IV este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru inca 2 ani. Obiectivul nostru este sa investim suma de 200 de milioane de euro in Romania, Bulgaria si Ucraina, in medie in 5 proiecte pentru fiecare tara, investitia pentru fiecare proiect putand varia intre 5 si 40 de milioane de euro', ne-a declarat Radu Bugica, director in cadrul Sigma Bleyzer Romania. Domeniile cele mai interesante pentru noul fond sunt distributia de produse, materiale de constructii, alimente, turism, agricultura, software. In ceea ce priveste profilul companiilor in care se va investi, acestea sunt societati cu cote de piata semnificative, in special cele care vor sa se extinda in zona Europei de Est. 'Vom investi in medie intre 15 si 50 de milioane de euro, mai ales in firme care vor sa se extinda in tarile vecine, organic sau prin achizitii. Daca pana acum investeam 10-25 de milioane de euro pentru a dezvolta o afacere, pe viitor vom aloca sume mai mari pentru achizitii de companii', ne-a spus Emma Popa-Radu, director de investitii al Advent International. Investitiile se vor indrepta in special spre sectoarele traditionale ale fondului: farmaceutice, media, servicii financiare, dar si spre domenii noi: cel al bunurilor de larg consum, logistica si business-services, adica catering, cleaning, paza, sectoare care sunt subdezvoltate si au perspective bune de crestere, dupa parerea reprezentantei Advent International.
Sursa: Adevarul, 21 februarie 2005.'
18.02.2005
-
SIF Oltenia a inceput anul cu profit de 2,4 milioane de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
SIF Oltenia a raportat pentru luna ianuarie a acestui an cel mai mare profit dintre cele patru societati de investitii financiare (SIF) care si-au anuntat castigurile pe luna trecuta. Societatea a inregistrat luna trecuta un profit de 89,5 miliarde de lei (2,4 milioane de euro), profiturile celorlalte trei SIF-uri care au anuntat rezultatele, Banat-Crisana, Moldova si Transilvania situandu-se sub 0,5 milioane de euro. SIF Muntenia nu a publicat inca rezultatele financiare pe luna ianuarie.
Tranzactiile SIF Oltenia pe Bursa de Valori au facut diferenta intre profitul raportat de SIF Oltenia si cele ale celorlalte patru SIF-uri. Societatea a vandut luna trecuta pe piata actiuni emise de BRD - Groupe Societe Generale in suma de 62 de miliarde lei (1,7 milioane de euro) si un pachet de patru milioane de titluri ale Compa Sibiu care totalizeaza peste 60 miliarde de lei. (1,6 milioane de euro). Pachetul de actiuni BRD vandut de SIF Oltenia reprezinta aproximativ 0,08% din capitalul bancii. In cazul Compa, titlurile instrainate de SIF insumeaza mai mult de 5% din capital. SIF Oltenia a continuat sa vanda actiuni BRD si luna aceasta, cand a mai renuntat la un pachet de 0,04% din actiunile bancii.
SIF-urile au inceput de anul trecut sa vanda actiuni detinute la banci. SIF Muntenia a vandut anul trecut intreg pachetul detinut la Bancpost, iar SIF Banat-Crisana a renuntat la o parte a actiunilor pe care le detinea la BRD. Profitul pe actiuni al SIF Oltenia pe luna trecuta s-a ridicat la 154 de lei, in timp ce valoarea activului net pe actiune al societatii se cifra la aproape 15.000 de lei.
Pe locul al doilea in luna ianuarie in privinta profitului s-a situat SIF Moldova, care a castigat 19 miliarde de lei (0,5 milioane de euro). Societatea are plasate in titluri de stat si depozite bancare de aproximativ 45 milioane de euro, o buna parte a veniturilor provenind din dobanzi. Cele mai importante tranzactii de luna trecuta ale societatii au fost cumpararea unui pachet de actiuni Banca Transilvania in valoare de 0,76 milioane de euro si participarea cu 0,68 milioane de euro la majorarea capitalului social al producatorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlau.
SIF-urile realizeaza cea mai mare parte a veniturilor la mijlocul anului, atunci cand incaseaza dividendele de la companiile detinute in portofolii. SIF Transilvania a inregistrat in ianuarie un profit de 6 miliarde de lei (170.000 de euro) si inregistra la finalul lunii un activ net pe actiune de 13.748 de lei. SIF Banat-Crisana a incheiat prima luna a anului cu un profit de 2 miliarde de lei (70.000 de euro) si avea un activ net pe actiune de 12.167 de lei.
Actiunile societatilor de investitii financiare au inregistrat in ultimele zile o tendinta de apreciere, dar pe fondul unor oscilatii puternice. Motivul cresterii este reluarea discutiilor privind pragul de detinere. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a emis o instructiune care sustine ca va obliga SIF-urile sa elimine orice prag de detinere din statut, in timp ce presedintele Comisiei Buget-Finante din Senat a anuntat ca va propune modificarea prin lege a pragului de detinere de la 0,1% la 1%. In ultimele doua saptamani valoarea bursiera a celor cinci SIF-uri a crescut cu peste 200 milioane de euro, atingand pragul de 1,2 miliarde de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 februarie 2005.
Pagina