14.10.2003
-
COS Targoviste: realizarile primului an de la privatizare
Adevarul COS
___
COST produce pentru General Electric America.
- Domnule Arkady Liakhov, COST a implinit un an de cand a fost preluat de Conares Trading. Care sunt rezultatele programului de investitii in modernizare si mediu?
-Pentru modernizarea si dezvoltarea productiei s-au demarat programe ample de modernizare a cuptorului electric de 70 t tip EBT pentru cresterea productivitatii si reducerea consumurilor specifice. In aceeasi idee, este in derulare programul de transformare a masinii de turnare continua, dintr-o masina care putea turna doar otel beton intr-o instalatie moderna la nivelul tehnologiei actuale. Se vizeaza atat reducerea costurilor de productie, cat si importante imbunatatiri calitative. Totodata, au fost automatizate debitarile la lungime fixa la liniile de laminoare. A fost modernizata instalatia de ardere de la cuptorul de var pentru obtinerea unui var metalurgic de calitate. Este finalizata contorizarea gazului metan la nivel de sectii de productie. A fost modernizata masina de cojit CBX30 fiind posibila obtinerea de produse cojite in gama de toleranta H9. Pentru obtinerea unor lingouri superioare calitativ si cu o scoatere mai buna s-a reproiectat lingotiera corespunzatoare lingoului de 5T. Aceasta lingotiera a fost echipata cu placi antiretasura speciale cu pierderi termice scazute si cu circulatie foarte buna a gazelor. O atentie deosebita este acordata masurilor de ecologizare. A fost finalizat sistemul de monitorizare cantitativa si calitativa a apelor uzate evacuate, a fost pusa in functiune instalatia de peletizare a pulberilor colectate de la instalatia de filtrare aferenta cuptorului EBT de la Otelaria Electrica nr. 2. Vor fi instalate sau modernizate instalatii de captare, colectare, epurare a gazelor arse la toate echipamentele poluante, Conares asigurand combinatul cu fonduri de 7,3 milioane dolari pana in anul 2006 pentru rezolvarea in totalitate a problemelor ecologice. Se doreste ca la momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, COST sa respecte in totalitate legislatia europeana in domeniul protectiei mediului. O importanta deosebita a fost acordata asimilarii unor produse noi, de mare complexitate, precum si imbunatatirii permanente a calitatii produselor realizate. In acest an a fost preomologat produsul 'Osie ebosata pentru material rulant motor' in conditiile in care in Romania nu se mai fabrica acest produs. A fost obtinuta calificarea pentru fabricarea semifabricatelor pentru palete de turbina din oteluri B50A947A1, B50A947A4, B50A790 pentru firma General Electric America si este in curs de asimilare marca B50A789A otel ferito-martensitic aliat cu cupru, otel de mare performanta produs de putine firme din lume. Pot fi in continuare enumerate si alte oteluri speciale asimilate sau in curs de asimilare. Putem enumera otelul biocompatibil pentru implanturi medicale, superaliaje pe baza de nichel si cobalt rezistente termomecanic, otel carbon pentru calire superficiala folosit la suruburile cu bile. In luna ianuarie 2003, a avut loc certificarea de catre TUV-CERT a sistemului de management al calitatii conform cu ISO9001/2000. In luna august COST a fost autorizat de catre Agentia de Energie Atomica din Romania pentru activitati de fabricare a otelurilor pentru domeniul nuclear. S-a trecut cu succes auditul de autorizare ca fabricant de oteluri beton conform BS4449 de catre reprezentantul autorizat al Marii Britanii - firma CARES. Pentru luna noiembrie 2003 este planificata recertificarea ca producator de oteluri pentru vase sub presiune conform ADW-TRD 100 de catre TUV, in anul 2004 este prevazuta implementarea sistemului de management de mediu conform ISO 14001/2000, in anul 2005 fiind prevazuta certificarea sistemului calitatii conform QS9000.
Lacune si contradictii in noul Cod al Muncii.
- Care este politica sociala COST dupa privatizare?
- In stricta conformitate cu contractul de privatizare, in anul care a trecut nu a fost efectuata nici o concediere silita, decat pentru abateri disciplinare, desi numarul de angajati si cheltuielile cu personalul combinatului sunt evident excesive - pondere 17% din costurile de productie, la nivel mondial aceasta fiind de 7-8%. Purtam un dialog constant cu sindicatul combinatului, dar am dori sa vedem din partea liderilor sindicatului mai multa intelegere a situatiei economico-financiare curente a intreprinderii, sa nu inainteze cereri excesive sau imposibil de satisfacut, care influenteaza negativ dezvoltarea combinatului si sa interpreteze salariul ca o remunerare primita pentru rezultatul final al muncii si nu ca un ajutor social. A inceput, in mod experimental, implementarea unui nou sistem de organizare a muncii si remunerare dupa rezultate. Muncitorii din sectiile unde au fost deja implementate aceste regulamente sustin experimentul, ceea ce nu putem spune despre liderii sindicatului COST. Cred ca eronata pozitie a liderilor sindicatului este din multe puncte de vedere determinata de acele neajunsuri, lacune si contradictii, in care abunda noul Cod al Muncii, spre exemplu: art. 5, 129, 152, 154 etc. Anularea dreptului angajatorului de a stabili sarcini de serviciu pentru fiecare angajat, stabilirea salariului fara a tine cont de calitatea si volumul muncii, acordarea facilitatilor fara a lua in considerare situatia economica a intreprinderii, incalcarea principiului de egalitate in relatiile dintre angajat si angajator, aspecte care diminueaza, fara indoiala, eficienta functionarii intreprinderilor romanesti si competitivitatea productiei, ceea ce in conditiile severe ale mediului concurential de piata va avea cele mai grave urmari in plan social, in cel mai scurt timp. In septembrie, ca urmare a declansarii conflictului de interese cu sindicatul COST, am trecut prin procedura de arbitraj. Comisia de Arbitraj a hotarat cresterea salariilor la o intreprindere care lucreaza in pierdere. In toata lumea, cresterea veniturilor salariatilor se obtine pe seama profitului intreprinderii, iar la noi - 'caruta sta in fata calului', relatiile de munca purtand un caracter departe de cel de economie de piata. O intreprindere cu un numar excesiv de personal, care functioneaza in conditiile unor tarife la energie electrica si gaz in continua crestere, cu salarii care cresc in- continuu, in afara de dreptul la import de energie electrica, trebuie sa aiba dreptul si la reducerea numarului de personal. Alta cale nu exista. Intreprinderile cu pierderi nu au viata lunga, asta e - scuzati-mi calamburul - legea vietii. Pana la privatizare, lipsa eficientei economice a intreprinderii se ascundea dupa datoriile catre stat si monopoluri - pentru energie si gaz. Dupa privatizare, in afara de obligatia de a plati datoriile, intreprinderea mai trebuie sa si aiba posibilitatea de a creste eficienta economica. COST, insa, intretine astazi un surplus de personal de nu mai putin de 1500 de oameni.
Siderurgia romaneasca - neprotejata in fata importurilor de otel.
- Cum evolueaza relatiile cu ministerele si alte organe ale autoritatii de stat?
- Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, Ministerul Economiei si Comertului, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Dialogului Social au emis Ordinele Comune pentru COST, cu intarziere mare - 7 luni. Aceasta intarziere a determinat calcularea penalitatilor si majorarilor pentru perioada respectiva la facilitatile acordate cu care nu putem fi de acord. A ramas nerezolvata problema cu stergerea datoriilor la buget aferente anului 2002 pana la privatizare in suma totala de 111 miliarde lei, despre care investitorul nu avea cunostinta de cauza. Intr-o situatie similara sunt si sumele reprezentand diferente C.A.S. unitate, urmare a incadrarii locurilor de munca in conditii deosebite si speciale de munca, aferente perioadei de pana la privatizare, insumand aproximativ 19 miliarde de lei. Doresc inca o data sa ma adresez catre APAPS si celelalte organe de resort cu rugamintea de a rezolva aceste probleme.
- Cum apreciati piata romaneasca a laminatelor de otel si competitivitatea combinatelor metalurgice din Romania?
- A fost mai usor sa crestem productia decat sa formam un sistem eficient de vanzari in piata interna, de aceea am reusit sa crestem volumul otelului elaborat pe seama cresterii vanzarilor la export. Acest aspect nu este imbucurator deoarece Romania a fost intotdeauna o tara cu un dezvoltat sector consumator de oteluri-industriile auto, constructoare de masini si utilaje grele, constructii s.a., care astazi se afla intr-o situatie foarte dificila: o parte dintre marii nostri consumatori sau se afla in pragul falimentului sau sunt in asteptarea privatizarii, care se tot amana. O situatie ceva mai buna o prezinta intreprinderile care au fost deja privatizate, dar si ei se confrunta cu insuficienta de lichiditati pentru a putea plati la timp otelul livrat de noi. In prezent, mai persista inca mecanisme de plata non-market: compensari pentru energia electrica, gaze, CFR s.a. O mare presiune asupra pietei o exercita importul in crestere la preturi de dumping, import care este subventionat de tarile importatoare. Conform datelor noastre, pana la 20% din otelul beton consumat in Romania este importat. Uzinele de rulmenti recunosc ca importa 80-90% din necesarul de otel pentru rulmenti. Pentru comparatie - in SUA incepe intreprinderea masurilor de protectie a pietei interne cand nivelul importului atinge 3%, uneori acest prag este si mai jos. In economia de piata si in procesul integrarii in UE, pentru respectarea conditiilor OMC problema protectiei pietei sale de concurenta ia o alta amploare. Numai in ultimii 2 ani impotriva producatorilor si exportatorilor de otel romani au fost aplicate 27 de diverse taxe restrictive in 5 tari ale lumii. Or producatorul roman, fiind nevoit sa achizitioneze fier vechi la cele mai inalte preturi de export, energie electrica si gaz - la tarife in continua crestere, purtand o imensa sarcina sociala, ramane absolut neprotejat in fata importului de otel beton si otel pentru rulmenti la preturi de dumping. Da, noi putem sa fim competitivi, dar in conditiile unei concurente loiale. Si aici este necesara sustinerea statului si, in speta, a Ministerului Economiei si Comertului, la care ne-am adresat cu o cerere in acest sens, dar n-am intalnit intelegere. De asemenea, este necesara o sustinere a statului in asigurarea combinatelor metalurgice romanesti cu fier vechi, care astazi se scoate din tara in regim de 'favorizare maxima', pentru ca dupa aceasta sa se intoarca, in forma de otel beton si altele, din tari unde energia electrica si gazul sunt de 3-5 ori mai ieftine, iar statul in mod deschis subventioneaza producatorii sai de otel. In Ucraina, taxa de export este de 30 euro, iar in Rusia de 15 euro. Romania trebuie la fel sa-si protejeze producatorii sai metalurgici. Daca va continua scoaterea fierului vechi in cantitati nerestrictionate, in 3-5 ani se vor opri toate combinatele metalurgice, in afara de Sidex, poate.
- Care sunt planurile de viitor?
- Suntem decisi sa realizam programul de investitii propus, apreciind ca numai in conditiile in care va lucra eficient, pe echipamente moderne, Combinatul de Oteluri Speciale de la Targoviste va rezista in competitia internationala. Odata cu implementarea investitiilor va fi imbogatita structura productiei, in favoarea produselor complexe, cu grad mare de prelucrare. Vom continua implementarea actualului sistem de remunerare a muncii, motivarea salariatilor cu rezultate deosebite.
Sursa: Adevarul, 14 octombrie 2003.'
13.10.2003
-
Inflatie de 2,1% inregistrata in septembrie
Evenimentul Zilei
___
Cresterea cu 17% a tarifelor la energie electrica si scumpirea cu 22% a gazelor in luna septembrie au avut o influenta modesta asupra preturilor, rata inflatiei fiind de numai 2,1%, potrivit calculelor Institutului National de Statistica. Stabilitatea preturilor la masini de spalat, scumpite cu 0,8%, la papiote, al caror pret a crescut cu 0,8%, la pantofi sau la sapun de rufe, au atenuat, arata statisticile, influenta exploziei tarifelor la electricitate si gaze, in asemenea masura incit rata inflatiei la produsele nealimentare a fost evaluata la numai 4,5%. Chiriile s-au marit doar cu doua procente, la fel si facturile pentru apa, in vreme ce transportul interurban s-a scumpit cu 0,8%. Pe ansamblu, serviciile s-au scumpit cu 1,4%. Preturile marfurilor alimentare, care detin ponderea cea mai importanta in calculul inflatiei, s-au pastrat aproape constante, in crestere usoara, cu numai 0,2%. S-au ieftinit slanina, cartofii, fructele si ouale. In primele noua luni ale anului, rata inflatiei a fost de 9,6%, destul de aproape de tinta anuala a autoritatilor, 14%.
Sursa: Evenimentul Zilei, 13 octombrie 2003. -
Activele firmelor vor fi evaluate dupa criterii internationale
Cotidianul
___
Asociatia Nationala a Evaluatorilor din Romania (ANEVAR) a adoptat, recent, standardele internationale de evaluare, aprobate de Comitetul International pentru Standarde de Evaluare pentru 2003. Adoptarea sistemului international a facut sa fie schimbata modalitatea veche de evaluare. Prin sistemul trecut, pentru a stabili valoarea actuala a unei proprietati era necesara inmultirea cu un procent a pretului istoric din momentul cumpararii. Standardele internationale inlocuiesc acest sistem cu o evaluare globala a valorii activelor, sistemul evaluarii intrand intr-o noua sfera de abordare a stabilirii valorii proprietatii egale pe plan international, printr-o uniformizare a gradului de utilitate a bunurilor.
„Acest sistem de stabilire a valorii pe baza unor standarde, fara coeficienti, permite stabilirea unei valori juste a activelor detinute de o firma, prin prisma unei abordari internationale“, declara Adrian Crivii, presedintele ANEVAR.
Pe de alta parte, meseria de evaluator este una dintre cele liberale, mai putin cunoscute in tara noastra, din pricina conului de umbra in care se afla inca de la in-troducerea ei in Romania, in 1992. Necesitatea evaluarii a fost stabilita prin cerintele europene, o data cu declansarea marii privatizari.
Evaluatorul se ocupa de stabilirea valorii de piata a caselor, terenurilor, masinilor, activelor financiare, in general a proprietatilor de orice fel. Marile corporatii sunt principalii clienti ai evaluatorilor. Cand au inceput afacerile in Romania, multinationalele au venit cu o cultura de corporatie specifica. Obiceiurile integrate acestei culturi includ si consultarea periodica a expertilor evaluatori, cu scopul de a aduce si mai multa transparenta afacerii, dar si pentru sporirea sigurantei in fata auditorilor.
Sursa: Cotidianul, 13 octombrie 2003. -
Balkan Petroleum a preluat 48,9% din actiunile Rafo Onesti
Adevarul
___
Compania Balkan Petroleum Ltd a devenit actionar principal la societatea Rafo Onesti, in urma preluarii de la firma portugheza Canyon Servicos Lda a unui pachet de 48,91% din actiunile rafinariei, transferul titlurilor fiind inregistrat la sfarsitul acestei saptamani. Operatiunea a vizat 74.546.785 de actiuni, care au fost transferate in contul Balkan Petroleum. In urma acestei tranzactii, participarea Canyon Servicos la capitalul Rafo Onesti s-a diminuat la 42,06%, corespunzand unui numar de 64.110.235 actiuni. In proprietatea unor diversi alti actionari se afla 9,07% din capital. 'Transferul actiunilor a fost avizat de departamentul postprivatizare din cadrul APAPS. Noul proprietar va prelua o parte dintre angajamentele asumate de cumparatorul Rafo prin contractul de privatizare semnat in 2001', au declarat pentru Mediafax surse din cadrul Autoritatii. Consortiul format din Imperial Oil Bacau, firma detinuta de Corneliu Iacubov, si Canyon Servicos a achizitionat, in octombrie 2001, pentru 7,48 milioane de dolari, pachetul de 59,96% din actiunile rafinariei Rafo Onesti. Ulterior, participarea consortiului a atins 94,5% prin achizitia, pentru 11,5 milioane de dolari, a unor actiuni rezultate in urma conversiei datoriilor catre creditorii bugetari. Valoarea capitalului social a fost majorata la 3.062 miliarde lei. Ministrul Autoritatii pentru Privatizare, Ovidiu Musetescu, a declarat, la acel moment, ca privatizarea Rafo Onesti a fost una din tranzactiile de succes, de care este mandru, pentru ca, dupa doi ani si jumatate, rafinaria a pornit si plateste la buget in fiecare luna 1.000 de miliarde de lei pentru accize. Consortiul s-a angajat, prin contractul de privatizare, sa realizeze investitii de 63,3 milioane dolari intr-o perioada de cinci ani si de circa 17 milioane dolari intr-un interval de opt ani de la achizitionarea rafinariei. La sfarsitul anului trecut, Rafo inregistra pierderi nete de 1.455 miliarde lei, in timp ce datoriile totale se ridicau la 9.946 miliarde lei, potrivit ultimului bilant contabil transmis Finantelor. Firma Imperial Oil Bacau controleaza si rafinaria Darmanesti din Bacau, care a intrat in lichidare.
Sursa: Adevarul, 13 octombrie 2003.'
10.10.2003
-
Finantele si Rompetrol cauta solutii pentru datoriile Petromidia
Ziua RRC
___
Reprezentantii Ministerului Finantelor Publice (MFP) si ai Rafinariei Petromidia poarta in continuare discutii pentru identificarea modalitatilor de stingere a datoriei firmei catre bugetul de stat, in valoare de circa 13.000 miliarde lei, a declarat, ieri, in cadrul unei conferinte de presa, secretarul de stat in MFP Neculae Plaiasu. 'S-a pus problema unei conversii a datoriilor in actiuni, dar o astfel de decizie poate fi adoptata numai de catre Guvern. In acelasi timp, exista si alte implicatii, sociale, tehnologice', a spus Plaiasu. El a mentionat ca rafinaria este un bun platitor la bugetul de stat in ceea ce priveste taxele si impozitele curente, restantele fiind reprezentate de asa-numitele datorii istorice. Astfel, compania plateste lunar la bugetul de stat aproximativ 1000 de miliarde de lei. 'Rafinaria a obtinut o esalonare a platii acestor sume la bugetul de stat, insa nu a respectat graficul de esalonare, astfel incat procedura urmatoare este executarea silita a activelor sechestrate, printre care se numara instalatii de productie, conturi bancare blocate', a mai spus Plaiasu. Reprezentantii Grupului Rompetrol, proprietarul rafinariei Petromidia, afirma ca blocarea conturilor bancare a fost realizata in urma cu doi ani, in cadrul unui plan agreat de Finante si rafinarie. In intervalul 1 ianuarie - 31 iulie 2003, reprezentantii Petromidia afirma ca s-au platit la bugetul de stat circa 4703 miliarde de lei (cifra incluzand si sume reesalonate din perioada 1999 - 2000, cand rafinaria era in proprietatea statului).
Sursa: Ziua, 10 octombrie 2003.' -
Preluarea Petrom costa
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Valoarea tranzactiei de preluare a 51% din actiunile SNP Petrom, cea mai mare companie de pe piata romaneasca, este estimata la 1,3 1,4 mld. $, potrivit lui Tamas Pletser, analist pe sectorul de petrol si gaze din Europa Centrala si de Est in cadrul bancii austriece Erste Bank Investment Ltd.
Privatizarea SNP Petrom, care este programata sa aiba loc in 2004, ar putea fi urmatorul pas in consolidarea regionala. Romania este o piata promitatoare pentru companiile petroliere din Europa Centrala si de Est , dar Petrom are nevoie de multe investitii. Romania spera sa primeasca 600 - 700 mil. $ pentru pachetul de 33,4% din Petrom, in timp ce cumparatorul ar trebui sa investeasca alte 700 mil. $ pentru a-si mari participatia la 51% , a spus Tamas Pletser, in cadrul unei prezentari facute in cadrul celei de-a sasea editii a Conferintei de rafinare si petrochimie in Europa Centrala si de Est, organizate de Asociatia Mondiala pentru Rafinare (WRA).
In acest context, analistul estimeaza valoarea tranzactiei la 1,3 1,4 mld. $, in timp ce pe piata a fost intens vehiculata suma de aproximativ 1 mld. $ pe care viitorul proprietar al Petrom va trebui s-o plateasca pentru a controla 51% din actiunile companiei.
La bursa de la Bucuresti, actiunile Petrom au inchis ieri la 1.340 de lei, ceea ce inseamna o vaoare de piata de 1,54 mld. $.
Investitorul strategic sau consortiul ce va fi desemnat castigator va achizitiona intr-o prima faza 33,34% din actiunile Petrom, urmand sa-si creasca participatia la 51% printr-o majorare de capital, potrivit anuntului de privatizare.In acest moment, ministerul economiei si comertului a selectat pe lista scurta a investitorilor precalificati la Petrom un numar de 11 companii, printre care se numara ConocoPhilips (SUA), Occidental (SUA), Eni (Italia), Gazprom (Rusia), firma ruso-britanica TNK BP, MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) sau OMV (Austria). Deja mai multe companii dintre cele mentionate au anuntat ca sunt interesate de formarea unui consortiu pentru preluarea Petrom, fiind avuta in vedere o impartire pe bucati a portofoliului companiei in functie de interesele membrilor consortiilor.
Potrivit ultimelor informatii disponibile, ConocoPhilips e interesata de benzinariile Petrom si potential de activele din rafinare, in timp ce OMV si PKN sunt atrasi mai ales de productia de titei si gaze a companiei romanesti. Pe de alta parte, cel mai mare producator de gaze Gazprom poarta discutii cu casa de comert internationala Marco International pentru a depune o oferta comuna pentru Petrom. Intr-o situatie similara s-ar gasi MOL (Ungaria) si Hellenic Petroleum (Grecia), companii care, potrivit majoritatii analistilor, sunt prea mici pentru a digera o asemenea achizitie. De fapt, pretul estimat al tranzactiei de preluare a Petrom se ridica la peste 1,2 mld. $, ceea ce ar fi descurajat grupul Lukoil in ceea ce priveste participarea la privatizarea Petrom, potrivit presei ruse.Petrom are o cifra de afaceri anuala de 2,2 mld. $, un profit net de 69 mil. $ si 57.000 de angajati.
Sursa: Ziarul Financiar, 10 octombrie 2003. -
BERD solicita eliminarea ingerintei politicului in tarile est-europene
Prime Transaction
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a cerut tarilor foste comuniste, inclusiv celor care urmeaza sa adere la UE, sa-si imbunatateasca functionarea sectoarelor energetice, prin eliminarea ingerintei politicului si a coruptiei. Anthony Marsh, directorul BERD pe probleme energetice, a apreciat ca regresul inregistrat la nivel global in sectorul energetic inseamna mai putini investitori dornici sa lanseze afaceri peste granite, asa incat mediul de investitii trebuie sa fie cat mai atractiv si mai previzibil cu putinta. Ritmul relativ scazut al reformei pe piata electricitatii se transforma intr-o importanta provocare pentru multe dintre cele opt tari central si est-europene care urmeaza sa devina membre ale UE anul viitor, ca si pentru Bulgaria si Romania, care sunt programate sa adere mai tarziu. Conform noilor directive UE convenite in noiembrie anul trecut, cele zece asa-numite 'tari admise' sunt obligate sa respecte normele de deschidere a pietelor, prin descentralizarea industriei si asigurarea independentei organismelor de reglementare.
In cadrul unui discurs adresat la Forumul energiei, de la Roma, Marsh a spus: 'Chiar si in tarile admise, unde organismele de reglementare functioneaza de multi ani, acestea au tendinta de a fi pasive, nu active. Ele au tendinta sa astepte ca guvernul sa stabileasca agenda reglementarilor si reactioneaza la normele stabilite de guvern, in loc sa aiba o atitudine activa in identificarea si solutionarea problemelor existente, spre deosebire de autoritatea de reglementare din Marea Britanie. Acest fapt incetineste ritmul reformei si, in multe cazuri, situatia este inrautatita de frecventele schimbari de guvern, rezultatul fiind inertia sau desele schimbari de orientare'. BERD este interesata de reforma organismelor de reglementare in 27 de tari foste comuniste, pentru ca a angajat aici aproape 1,8 miliarde de euro in sustinerea a 46 de proiecte cu o valoare totala de 4,67 miliarde de euro. BERD este implicata in proiecte in toate cele 27 de tari cu exceptia Cehiei, Ungariei si Turkmenistanului.
Desi majoritatea tarilor au trecut usor prin stadiile primare ale tranzitiei la o economie de piata, multe se lupta sa impuna metode eficiente de reglementare a functionarii serviciilor publice, afirma Marsh. Intre problemele pe care le-a identificat se numara legi ambigue care incurajeaza ingerinta politicului si coruptia, si norme care nu au fost aplicate, ceea ce a dus la lungi si dificile dispute. Mecanismul de stabilire a tarifelor trebuie sa se bazeze pe norme transparente si previzibile pentru minimalizarea riscurilor si coruptiei, care a inflorit in zona birocratica, a precizat Marsh.
Sursa: Financial Times'
09.10.2003
-
Firmele datoare la sanatate vor fi executate silit de AVAB
Ziarul de Iasi
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare va incepe executarea silita a 2.000 de societati de stat si private, care au datorii de peste un miliard lei la fondul de sanatate, a declarat ministrul Autoritatii Nationale a Controlului, Ionel Blanculescu.
'Vom incepe in functie de valoarea datoriilor si a activelor pe care le vom sechestra, indiferent ca prima societate se va numi Compania Nationala a Huilei sau Compania Nationala a Lignitului', a afirmat Blanculescu. Potrivit lui Blanculescu, executarile vor viza in special activele lichide, cum ar fi case de vacanta sau vehicule. Guvernul a aprobat, la sfirsitul lunii august, transferul la AVAB a creantelor pe care Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate le are de incasat de la societati, in vederea executarii silite a datornicilor. Valoarea restantelor este estimata la 27.000 miliarde lei, pentru circa 238.000 de firme.]
Sursa: Ziarul de Iasi, 9 octombrie 2003.' -
Petromidia doneaza datoriile statului
Romania libera RRC
___
Grupul Rompetrol estimeaza pentru anul 2003 o cifra de afaceri de 1189 milioane de dolari, in conditiile in care in anul 2000, inainte de preluarea Rafinariei Petromidia, aceasta avea o cifra de afaceri de 306 milioane dolari, a declarat miercuri, in cadrul unei conferinte de presa, presedintele Rompetrol, Dinu Patriciu. In acest context, referindu-se la datoriile pe care grupul le are in prezent, Patriciu a afirmat ca acestea nu sunt problema lui, datoriile fiind unele istorice, facute de stat catre stat. Rafinaria Pe-tromidia a fost declarata de Organizatia Internationala a Rafinorilor drept cea mai buna rafinarie din Europa Centrala si Rasariteana pe anul 2002. Investitiile facute aici in ultimii ani au avut ca rezultat reducerea costului de productie pe tona de titei rafinata de la 55 dolari/tona la 19,5 dolari/tona, in conditiile in care media europeana de rafinare este de 15 dolari/tona. In ceea ce priveste apropiata privatizare a SNP-Petrom, Dinu Patriciu este de parere ca acest lucru va duce la liberalizarea preturilor, asta neinsemnand insa neaparat o scumpire a carburantilor, ci o aliniere la cotatiile internationale ale titeiului.
Sursa: Romania Libera, 9 octombrie 2003. -
Dan Ioan Popescu: Privatizarea Petrom nu va fi intrerupta
Gardianul SNP
___
Dan Ioan Popescu, ministrul economiei, a declarat, ieri, ca nu crede ca o actiune in instanta, initiata de o firma care doreste sa preia Petrom, va suspenda procesul de privatizare al acesteia. 'Nu cred ca acest lucru este posibil, pentru ca procesul este extrem de transparent, bazat pe anunturi publice foarte clare, ce trebuie coroborate cu legislatia romana', a spus oficialul MEC, citat de Mediafax. El a adaugat ca, in prezent, decizia privind excluderea din cursa pentru privatizarea Petrom a fost contestata doar consortiului format din firma Halliburton, Tender si Royal. 'Am primit doua scrisori de la o casa de avocati ce reprezinta acest consortiu, pe care le-am adresat consultantului si casei de avocati care ne reprezinta pentru a da raspunsurile solicitate', a spus seful MEC. El a refuzat sa precizeze care au fost motivele pentru care consortiul a fost exclus, argumentand ca au fost incheiate acorduri de confidentialitate.
Sursa: Gardianul, 9 octombrie 2003.'
Pagina