09.03.2005
-
Grupul Sinteza, 20% in plus in bugetul din acest an
ZF RO - FONDURI MUTUALE STZ
___
Grupul Sinteza, ce cuprinde societatile Sinteza si Chimprod din Oradea, cu activitati in industria chimica, estimeaza o crestere de aproximativ 20% a afacerilor sale in 2005, vanzarile grupului urmand sa ajunga la aproximativ 7 milioane de euro.
'O data cu renuntarea la fabricatia si comercializarea unor produse greu sustenabile, in anul 2004 am cautat diversificarea gamei de produse si servicii, diversificare de la care asteptam o crestere a cifrei de afaceri cu 20% pentru anul 2005', a afirmat Sorin Pasula, directorul general al Sinteza.
Cifra de afaceri a grupului a fost de aproximativ 5,7 mil. euro (230 mld. lei) in 2004, apropiindu-se de nivelul previzionat la inceputul anului trecut, a mai precizat Pasula. Compania Sinteza, parte a grupului specializata in productia de pesticide, a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 10% fata de 2003, conform directorului companiei. In 2003, Sinteza a avut vanzari de aproximativ 3 mil. euro, conform Ministerului de Finante.
'Cresterea este datorata in primul rand consolidarii pozitiei noastre pe piata anumitor grupe de produse si servicii din portofoliul nostru si, de asemenea, abordarii regionale a distributiei directe pentru diferitele grupe de produse', a mai apreciat reprezentantul companiei.
Sinteza produce pesticide, alaturi de mai multe marci de lacuri si vopsele, produse farmaceutice, ambalaje metalice si din hartie, dar si sisteme complete de vopsire. In proportie de 65-70%, clientii Sinteza provind de pe piata interna. Sinteza este controlata de Asociatia Salariatilor, care detine un pachet de 51,65% din actiuni, restul titlurilor fiind detinute de actionari, persoane fizice si juridice, cu ponderi de sub 5 procente.
Actiunile Sinteza sunt listate la Categoria a II-a a Bursei de Valori. Ultima tranzactie cu actiunile societatii s-a efectuat la pretul de 4.060 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 5 milioane de euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 9 martie 2005.
' -
Romania - prezentata in premiera la Bursa londoneza
Prime Transaction
___
Bursa din Londra (London Stock Exchange), una dintre cele mai respectate institutii din lume, impreuna cu Ambasada Romaniei in Marea Britanie au organizat, in premiera, luni, 7 martie 2005 la Londra, o conferinta internationala dedicata tarii noastre - „Romanian Bussiness Forum” - eveniment consacrat politicii financiare a Romaniei in contextul integrarii in Uniunea Europeana.
Reuniunea a fost organizata cu sprijinul Bancii Anglo-Romane, banca britanica avand capital 100% romanesc si banca de consultanta si achizitii CA-IB, componenta a bancii austriece Creditanstalt.
Oficiali din mediul public si privat romanesc si britanic, bancheri si experti in domeniul financiar din cele doua tari au analizat impactul evolutiilor recente si de perspectiva ale mediului finanicar-bancar romanesc, asupra mediului investitional si al comunitatii de afaceri britanice.
Dezbaterile s-au focalizat asupra unor subiecte „la zi” foarte importante precum: impactul cotei de unice de impozitare asupra investitiilor straine, evolutiile pietei de capital din perspectiva Bancii Nationale a Romaniei, privatizarea sectorului bancar romanesc, oportunitatile si climatul de afaceri din Romania.
Evenimentul organizat la sediul prestigioasei Burse londoneze i-a avut printre vorbitori pe: Secretarul de Stat in Ministerul Roman al Finantelor, dl. Dragos Neacsu, Vice-Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, dl. Cristian Popa, Presedintele Bancii Comerciale Romane, dl. Nicolae Danila, Presedintele Bancii Anglo-Romane, dl. Thomas J. Butler, analistul pentru Romania de la Economist Intelligence Unit, d-na Joan Hoey, reprezentantul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, dl. Daniel Borrego, coordonatorul pentru strategii de la CA-IB, dl.
Roger Monson, si nu in ultimul rand, reprezentantii gazdelor acestei manifestari, directorul pentru dezvoltare internationala, d-na Tracey Pierce si responsabilul pentru zona Europa Centrala si de Est si CSI, dl. Jon Edwards.
Printre participantii la seminar, care au apreciat evolutia si oportunitatile Romaniei, am regasit nume importante din sfera analizei si prognozei economice, precum: Standard & Poor’s, Bloomberg, DowJones NewsWire, Reuters, JP Morgan, Credit Suisse First Boston, Merrill Lynch, Deutsche Bank, BERD, Goldman Sachs, Mizuho Corporate Bank Ltd., London School of Economics, London Business School, ING Investment Bank, si multi altii.
In dimineata zilei de 7 martie, Secretarul de Stat, Dragos Neacsu a avut si o serie de intrevederi la sediul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, printre care, cu Directorul pentru Operatiuni Olivier Descamps si cu alti experti bancari, responsabili pe linia proiectelor BERD in Romania.
Oficialii romani, inaintea seminarului de ieri de la London Stock Exchange au oferit interviuri la reprezentantii REUTERS, Bloomberg, BBC-sectia romana, Radio Romania Actualitati si canalului d eteleviziune CBS.
Financial Times in editia sa de ieri, 7 martie 2005, la rubrica de „business” a inserat o stire cu privire la importantul eveniment romanesc de la Bursa din Londra.
Acestea sunt doar cateva exemple ale interesului crescand al comunitatii de afaceri din Marea Britanie fata de oportunitatile si climatul de afaceri din Romania, fata de evolutiile de pe piata de capital si privatizarea sectorului bancar din Romania.
In acelasi ton, la data de 5 aprilie 2005, Grupul Financial Times in parteneriat cu Grupul BCR va organiza in aceeasi locatie, London Stock Exchange, un alt seminar cu tema „Banking on Romania”.
Sursa: RevistaPresei.ro, 9 martie 2005. -
Privatizarea Petrom contine o clauza non grata
Evenimentul Zilei SNP
___
Contractele de privatizare pe care le va semna in viitor Ministerul Economiei si Comertului vor exclude clauze 'non grata', cum este cea acceptata la privatizarea companiei Petrom, a anuntat ieri Codrut Seres, ministrul de resort.
'In contractul de privatizare a Petrom se regaseste o clauza care n-ar fi trebuit introdusa, cea de pastrare a nivelului redeventelor pe o perioada de zece ani', a spus Seres. El a aratat ca aceasta nu mai poate fi modificata deoarece este parte a contractului care a fost votat de parlament.
Redeventele sint taxe percepute de stat titularilor de acorduri petroliere in baza carora exploateaza titei. Potrivit Legii petrolului, cota achitata pentru exploatarea zacamintelor de titei este situata intre 3,5% si 13,5% din venituri. Redeventa este mai ridicata in cazul unei productii mai mari de titei dintr-un zacamint, informeaza Mediafax.
In cazul zacamintelor de gaze naturale, nivelul maxim al redeventei a fost limitat la 13% din venituri, iar cota minima este de 3,5%.
Compania petroliera a fost preluata la mijlocul anului trecut de grupul austriac OMV, valoarea tranzactiei ridicindu-se la aproape 1,5 miliarde euro, din care a statul a incasat 669 de milioane euro.
Sursa: Evenimentul Zilei, 9 martie 2005.'
08.03.2005
-
Azomures aduce 3,4 milioane de euro la Chimpex Constanta
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures va investi 125 miliarde de lei (3,4 milioane de euro) in cadrul unei operatiuni de majorare a capitalului social al companiei Chimpex Constanta, unul din principalii operatori portuari din zona Portului Constanta. Azomures este actionarul majoritar al Chimpex, cu 74,3%.
Banii pe care urmeaza sa ii aduca Azomures reprezinta obligatia investitionala pe care compania si-a asumat-o cand a preluat Chimpex. In conditiile in care majorarea se va face prin acordarea dreptului de preferinta, capitalul social al Chimpex ar urma sa fie majorat cu cel mult 168 miliarde de lei (4,6 milioane de euro), actionarilor minoritari urmand sa le fie acordat dreptul de a subscrie direct proportional cu participatia detinuta.
'Actionarul majoritar al Chimpex reprezentat de societatea Azomures intentioneaza realizarea acestei majorari pe de o parte in vederea respectarii obligatiei investitionale pe care si-a asumat-o prin contractul de preluare a Chimpex, iar pe de alta parte pentru a putea fi asigurate fondurile necesare modernizarii companiei', a comentat Mihai Zaharia, directorul general executiv al Chimpex. Azomures a preluat Chimpex anul trecut, producatorul de ingrasaminte chimice fiind si cel mai important partener comercial al Chimpex, cu o pondere in cifra de afaceri a operatorului portuar de aproximativ 25%.
Majorarea de capital se va face prin aport in numerar, actionarii Chimpex inregistrati in registrul actionarilor la data de 18 martie putand subscrie la un pret de 25.000 lei/actiune, egal cu valoarea nominala a titlurilor si in acelasi timp sub pretul la care actiunile Chimpex se tranzactioneaza pe RASDAQ. Ultima tranzactie cu aceste titluri s-a perfectat la pretul de 36.500 lei/actiune, capitalizarea bursiera a companiei fiind de 2,7 milioane de euro. Pentru aprobarea acestei majorari, conducerea Chimpex a convocat o Adunare Generala Extraordinara a Actionarilor (AGEA) pentru 24 martie.
Investitiile pe care Chimpex intentioneaza sa le realizeze cu banii obtinuti din majorarea de capital sunt indreptate in directia modernizarii utilajelor cu scopul principal de crestere a capacitatii de operare. Anul trecut, prin terminalul Chimpex au trecut aproximativ 2,3 milioane de tone, cu 15% mai mult decat in 2003. Lucrarile aferente acestui program de investitii vor incepe cel mai devreme in trimestrul al doilea al anului, potrivit conducerii Chimpex, si sunt programate sa se finalizeze pana la sfarsitul anului.
'Vrem ca o data cu definitivarea acestor investitii, cantitatea de produse care va trece pe la noi sa poata creste in 2006 pana la 4 milioane de tone, iar in urmatorii ani sa se tripleze comparativ cu situatia din 2004', a precizat Zaharia.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 martie 2005.
' -
Dobinzile in 2005: intre 7 si 12%
Cotidianul
___
Politica BNR de influentare a pietei bancare da roadele scontate. Dobinzile la depozite, bonificate de societatile bancare, scad mai rapid decit cele pentru credite. BNR descurajeaza imprumuturile in valuta. In ambele cazuri dobinzile ramin insa peste inflatia prognozata pentru anul 2005, de 7%.
Dobinda este pretul banilor. Fie ca este vorba de valuta, fie ca sint lei, costul imprumutului sau banii primiti pentru sumele puse la pastrare in banci se supun acelorasi reguli ale cererii si ofertei. Banca Nationala a Romaniei are la indemina pirghiile necesare pentru a influenta cererea si oferta de bani.
Ea poate, spre exemplu, sa determine bancile sa scumpeasca creditul in valuta, sa ieftineasca imprumuturile in lei sau sa scada dobinzile la depozite. Lucruri care, in ultima vreme, ii si reusesc.
Marfa multa, presiune pe pretul banilor
Daca in 2005 o piata din Romania nu duce lipsa de marfa, atunci acea piata este cea financiara. Ca este vorba de piata valutara, de bursa sau de piata bancara, marfa este din belsug. Si lei, dar mai ales valuta. Cresterea economiei in ritmuri foarte inalte a adus dupa sine si bani multi. Atunci cind guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a anuntat ca vom avea capitaluri abundente si ieftine stia pe ce se bazeaza. Apropierea Romaniei de momentul aderarii la Uniunea Europeana conduce, in mod natural, la cresterea interesului investitorilor straini pentru afaceri pe piata romaneasca. Investitiile directe, cele de portofoliu si privatizarile care au mai ramas de realizat transforma piata intr-un veritabil aspirator de bani. La acestea se adauga alte sume in euro, cu multe zerouri care intra in Romania prin programe de sprijin la preaderare din fonduri europene. Intrarile de capital sint suplimentate consistent de romanii care muncesc in strainatate si trimit banii acasa. Ultima estimare privind sumele care vor intra in Romania numai in 2005 se ridica la circa 15 miliarde euro. Este normal ca pretul banilor sa scada.
Angajamentul Romaniei fata de Uniunea Europeana de a permite accesul strainilor la depozitele in lei in primul semestru al acestui an, angajament pe care BNR tine mortis sa-l indeplineasca, impune o scadere de dobinzi care sa descurajeze speculatiile. Pina la inceputul acestui an, semnalele BNR de scadere a dobinzilor au avut un ecou foarte slab in rindul bancilor comerciale romanesti.
Acestea nu s-au grabit deloc sa se conformeze directiei sugerate de banca centrala. Si nici celei aratate de statistica oficiala care arata ca inflatia este in continua scadere.
Lucrurile se schimba insa rapid. Piata geme de lei, atit ca urmare a relaxarii fiscale intervenite incepind cu 1 ianuarie, cit si a deciziei BNR de a lasa bani mai multi in circulatie. Bani multi pe care bancile ii plaseaza din ce in ce mai greu, daca nu lasa la pret. Lucru care s-a intimplat in februarie.
Scadere pronuntata la depozite
Daca dobinzile la credite au scazut cu unu-doua puncte procentuale, la depozite tendinta este mult mai clara. In februarie, banii obtinuti de deponenti pentru depozitele constituite la termen in bancile romanesti aduc, in medie, o dobinda cu circa 5 puncte procentuale mai coborita. Dobinzile pentru depozitele in lei la termen de o luna variaza de la un minim de 8%, la HVB Bank Romania pina la un maxim de 13,75%, la Banca Romaneasca. BCR si BRD ofera 12%, respectiv 12,5%, Raiffeisen 12%, CEC 13%, Banca Tiriac 11%. Pentru depozitele in lei constituite la termen de 12 luni, dobinda variaza intre un maxim de 15% oferit de Bancpost, pina la un minim de 7% la ING Bank.
Creditele in valuta se scumpesc
Avansul creditului in valuta, care este in continuare mai ieftin decit cel exprimat in lei, a ingrijorat Banca Nationala a Romaniei. Specialistii de la banca centrala considera ca periculos ritmul de crestere a imprumuturilor contractate in euro atit pentru clienti, cit si pentru bancile care acorda astfel de credite. Astfel, in conditiile in care este de asteptat o variabilitate mare a cursului de schimb, imprumuturile in valuta ii pot aduce pe cei imprumutati in situatia dificila de a nu-si putea plati ratele si dobinda aferenta. O alta preocupare a BNR, legata de creditele in valuta, este ca acestea sint o sursa de alimentare a deficitului in crestere, cu alte cuvinte atit populatia, cit si firmele angajeaza astfel de imprumuturi pentru a achizitiona cu precadere marfuri din import. Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor populatiei, dar si a profitului firmelor, conduce la un surplus de bani pe piata care, cel mai probabil, va lua drumul consumului. Daca acesti bani in plus nu-si vor gasi corespondent in marfurile si servicile autohtone, este previzibil ca cererea sa fie satisfacuta de importuri in crestere, favorizate de intarirea leului in raport cu euro si dolarul. Pentru a domoli creditarea in valuta, BNR a decis recent ca bancile comerciale trebuie sa pastreze ca rezerve minime obligatorii un cuantum de 30%, inclusiv din resursele in valuta atrase, cu maturitate mai mare de 2 ani. Cu alte cuvinte, noile reguli dictate de BNR vor lasa mai putina valuta la dispozitia bancilor comerciale. Consecinta logica a acestei politici va fi o majorare a dobinzilor solicitate de banci clientilor care opteaza pentru imprumuturi in euro sau dolari.
Dobinda de referinta coboara in ton cu piata bancara
Banca Nationala a anuntat recent ca dobinda de referinta pentru luna martie este de 10,75%, cu 5 procente mai putin decit in februarie. Dobinda de referinta reprezinta media dobinzilor practicate in tranzactiile de pe piata monetara si este utilizata de autoritatile fiscale si administrative. Diminuarea cu 5% a dobinzii de referinta certifica reducerile de dobinzi care au avut loc in luna februarie si care s-au produs atit la creditele in lei, care au ajuns la o medie de 20% pe an, cit si la ajustarea dobinzilor platite la depozite, a caror valoare este acum in jur de 12%. In aceeasi ordine de idei, tendinta de scadere a dobinzilor la lei este confirmata de rezultatele ultimelor licitatii de titluri de stat. Astfel, pe termen de 5 ani, dobinda a scazut la 6,5 % pe an, iar pentru titlurile de stat cu scadenta la 2 ani, dobinda obtinuta este de 7,5% pe an.
Sursa: Cotidianul, 8 martie 2005. -
Romania - in topul interesului fondurilor straine de investitii
Adevarul
___
Romania va fi in 2005 un punct de maxim interes pentru investitorii straini, potrivit declaratiilor reprezentantilor fondurilor de investitii. Acest lucru se datoreaza in primul rand relaxarii fiscale si scaderii inflatiei, care pozitioneaza Romania tot mai bine in competitia cu celelalte tari din regiune pentru atragerea fondurilor de investitii. Apropiata aderare la Uniunea Europeana joaca, de asemenea, un rol important. 'In zona Europei de Est, Romania este interesul numarul unu, in special pentru urmatorii doi ani. Bancile de investitii, fondurile de pensii, dar in special fondurile de familie, care sunt de regula furnizorii nostri de capital, au fost mult mai deschisi la ideea de a investi in Romania', spune Ion Florescu, administratorul Romanian Investment Fund si Reconstruction Capital. Nu doar fondurile de investitii vor manifesta un interes tot mai mare pentru Romania, ci si alte categorii de investitori. Acestia se vor indrepta cu precadere spre domenii care in acest moment inregistreaza un deficit de investitii: infrastructura de transport, servicii publice locale, utilitati sau spre segmente cu un bun potential de crestere, cum ar fi cel financiar, imobiliar, IT, componente auto, industria electronica. De asemenea, specialistii anticipeaza ca in urmatorii ani vom asista tot mai des la urmatorul scenariu: in tara vor intra investitori cu putere financiara tot mai mare, care vor cumpara companii deja construite de catre investitori autohtoni sau straini. 'Vor fi unii investitori care se vor retrage, ei vor fi inlocuiti de altii cu mai multe resurse financiare. De exemplu, unele banci private romanesti se vor vinde, iar cei care le vor cumpara vor trebui sa dispuna de resurse substantiale', considera Ion Florescu. O alta tendinta va fi aceea ca marile firme vor investi tot mai mult in divizia de cercetare-dezvoltare, in special pentru crearea de produse noi, este de parere Radu Bugica, director in cadrul fondului de investitii Sigma Bleyzer Romania. 'In cercetare, aplicativa mai ales, orientata pe dezvoltare de produse noi, se va investi din ce in ce mai mult', spune acesta. Ultimele evolutii economice, in special cota unica de impozitare, sunt vazute ca adevarate 'motoare' pentru atragerea unor noi investitori. 'Suntem optimisti, credem ca pe termen lung reforma fiscala va avea efecte pozitive', afirma reprezentantii Sigma Bleyzer. Faptul ca golul bugetar produs de cota unica se va acoperi prin cresterea altor impozite nu este vazut ca un factor negativ, fiind perceput drept o evolutie fireasca, tinand cont de faptul ca in UE toate aceste taxe exista deja. 'Cred ca s-a discutat prea mult pe tema acestor noi taxe, care sunt absolut normale. Ele pot actiona ca un stimulent economic. De exemplu, in cazul majorarii impozitului pe tranzactiile imobiliare pentru firme, aceasta crestere ii va stimula pe cei care au spatii neutilizate sa le valorifice', crede Florescu. Exista, desigur, si factori care afecteaza negativ interesul companiilor straine pentru investitii. Printre acestia se numara aprecierea din ultimele luni a leului fata de euro si dolar, fenomen perceput ca un element negativ pentru economie. 'Fluctuatia semnificativa a celor doua valute importante in raport cu moneda nationala a creat o oarecare panica in randul investitorilor deja existenti si un anumit grad de neincredere celor care intentioneaza sa investeasca aici', considera Selena Parvulescu, reprezentant GBG Logistics, companie care ofera consultanta investitorilor straini. De asemenea, birocratia la nivelul administratiei publice si schimbarile legislative prea multe si prea dese sunt factori care descurajeaza investitiile straine, domenii care se cer imbunatatite daca se vrea ca Romania sa ramana competitiva. In plus, mai sunt multe de facut la capitolul imaginea Romaniei in exterior. 'Bulgaria a beneficiat de un marketing de tara mai bun decat Romania, fiind mai bine vazuta din acest motiv', crede Radu Bugica.
Sursa: Adevarul, 8 martie 2005.'
07.03.2005
-
Obligatiuni in lei, de la firmele straine?
Gardianul
___
Trezoreria statului va propune institutiilor internationale care deruleaza proiecte in Romania sa lanseze pe piata interna emisiuni de obligatiuni in lei, a declarat, pentru Mediafax, Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, citat de Mediafax. El sustine ca aparitia acestor jucatori va reprezenta baza pentru constituirea unei piete private a instrumentelor cu venit fix pe termen lung, permitand Trezoreriei sa mareasca termenul de scadenta al emisiunilor de stat.
Sursa: Gardianul, 7 martie 2005. -
Flamingo International la bursa din iunie
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Flamingo International , compania care detine Flamingo Computers si Flamingo Distri-bution Center va fi listata la Bursa la jumatatea anului. Dragos Simion, presedintele Flamingo Computers, ne-a declarat: „Speram ca pina la sfirsitul acestei saptamini sa finalizam negocierile cu societatea care va intermedia oferta publica primara, iar in luna iunie credem ca vom reusi sa listam compania la Bursa. Pretul de vinzare al actiunilor, in cadrul ofertei publice, urmeaza sa fie stabilit dupa consultarile cu societatea de intermediere. Vom discuta, totodata, cu investitorii institutionali interesati de Flamingo International, pentru stabilirea pretului de pornire in cadrul ofertei”, a mai precizat domnul Simion.
Banii obtinuti vor fi utilizati pentru extinderea companiei, dupa cum ne-a declarat Dragos Simion. O prima directie in acest sens o reprezinta infiintarea de noi puncte in orasele cu cerere ridicata pentru produsele oferite. „Sint orase in care avem deja puncte de lucru, dar cererea este atit de ridicata incit infiintarea unui nou magazin este binevenita”, a afirmat Dragos Simion. O alta directie a planului de extindere presupune inlocuirea unor locatii existente cu altele mai mari.
Conducerea grupului Flamingo intentioneaza, totodata, sa infiinteze o retea separata de magazine, care sa se adreseze altui public tinta. Pentru noua retea promovarea va fi facuta separat. „Am observat ca, in general, magazinele Flamingo sint privite ca fiind numai de calculatoare. De aceea dorim sa facem o noua retea de magazine destinata comercializarii aparaturii IT si electronice mobile, cum ar fi camere video, camere foto digitale, telefoane mobile, accesorii”, ne-a declarat Dragos Simion. Magazinele din noua retea vor avea o suprafata de cel mult 100 de metri patrati si vor fi localizate in toata tara.
Compania va acorda dividende cei mai devreme la sfirsitul lui 2006
Profitul aferent anului 2004 va fi utilizat de catre companie pentru investitii, alaturi de banii atrasi din oferta publica. Domnul Simion a precizat ca managementul grupului se gindeste sa acorde dividende de la sfirsitul anului 2006. Conducerea Flamingo ia in calcul si posibilitatea acordarii, din profitul pe 2005, de actiuni gratuite, dupa cum ne-a declarat Dragos Simion.
Flamingo nu a acordat dividende in ultimii doi ani, profitul aferent acestor perioade fiind inclus in capitalurile proprii. Ca urmare, valoarea patrimoniala este mult mai mare decit valoarea nominala a actiunilor.
Flamingo International detine Flamingo Computers si Flamingo Distribution Center. Initial, cele trei erau companii distincte, cu aceiasi actionari. Ulterior, dupa cum ne-a declarat domnul Simion, actionarii au decis constituirea unei structuri tip holding in care Flamingo International sa le detina pe celelalte doua. Aceasta operatiune a fost efectuata tocmai in vederea listarii la Bursa.
Flamingo Computers este unul dintre cei mai importanti retaileri de produse IT&C de pe piata autohtona, cu o retea care numara in prezent 75 de locatii, din care 20 in Bucuresti.
Flamingo Computers are o cota de piata de circa 15%. Principalii concurenti ai companiei sint Ultra Pro, IBM, Hewlett Packard. Flamingo Distribution Center are citeva centre de distributie regionala.
Sursa: Bursa, 7 martie 2005.
-
Brokerii au pareri impartite in ce priveste impactul liberalizarii contului de capital asupra bursei
Adevarul
___
Brokerii au scenarii diferite in ce priveste impactul liberalizarii contului de capital asupra bursei. Unii cred ca liberalizarea contului de capital ar putea determina, pe termen scurt, iesirea unor bani de pe bursa. Acest fapt va duce la o scadere a cotatiilor, avand in vedere ca fondurile de investitii ar putea decide sa-si vanda actiunile la preturile mari din acest moment pentru a cumpara valuta ieftina. 'In prezent, capitalul strain nu este supus nici unei restrictii in ceea ce priveste accesarea pietei de capital, dupa cum nici 'exit'-ul nu suporta vreo conditionare. Acelasi regim este asociat si profiturilor realizate. Nu vad, asadar, ratiuni pentru care drenarea acestor fonduri catre bursa ar trebui corelata cu momentul liberalizarii aproape depline a contului de capital. Vad, in schimb, o motivatie pentru iesirea de capitaluri de pe bursa si deci o plafonare, daca nu chiar o diminuare a preturilor pe termen scurt', este de parere Dorin Ghidiu, broker la Vanguard. Potrivit acestuia, chiar daca, pe termen lung, intarirea leului ridica preturile la bursa, anticipata depreciere a valutelor ofera fondurilor de investitii posibilitatea de a-si imbunatati randamentul in valuta, vanzand, pe bursa, actiunile la cursurile apreciate din acest moment si cumparand valuta la un curs mic. Un motiv in plus pentru aceasta 'miscare' a marilor investitori este dat de faptul ca dimensiunea castigurilor in moneda de referinta depaseste profiturile din alte forme de plasament. In plus, Ghidiu sustine ca unele fonduri de investitii inregistrate in paradisuri fiscale beneficiaza, in tarile lor de rezidenta, de impozite zero, drept pentru care ar putea fi tentate sa 'marcheze' profitul pe bursa (vanzandu-si actiunile) si sa pregateasca astfel 'cash'-ul pentru achizitia de valuta, in vederea repatrierii. 'Companii autohtone sau persoane fizice rezidente vor profita de acest context - preturi ridicate la bursa si curs valutar extrem de favorabil - pentru a-si maximiza cantitatea de valuta necesara achitarii unor debite exprimate in devize', comenteaza reprezentantul Vanguard. Nu toti brokerii impartasesc insa aceeasi opinie. 'Nu ma astept ca investitorii actuali pe bursa sa renunte la actiuni pentru a cumpara valuta. Randamentele pe piata de capital sunt in continuare suficient de mari, incat sa nu justifice o asemenea schimbare. In plus, de regula, investitorii straini mari au o strategie foarte bine definita, astfel incat nu isi schimba tipul de investitie foarte usor. In schimb, ma astept ca liberalizarea contului de capital sa atraga investitori noi in piata, care se vor orienta spre piata monetar-valutara. Insa este posibil ca o parte dintre acestia, pe masura ce se familiarizeaza cu piata financiara din tara noastra, sa devina interesati si de piata de capital', este de parere Razvan Pasol, director general Intercapital Invest. Alti reprezentanti ai societatilor de brokeraj vad o situatie de mijloc. 'Apropierea liberalizarii contului de capital deja a adus investitori mari la bursa. Este posibil ca unii sa fie tentati sa vanda actiunile detinute, dar nu cred ca va fi un fenomen de masa. Pe de alta parte, acestia vor trebui sa aiba si cui sa vanda. In plus, investitia in actiuni este buna si este de asteptat ca actiunile sa creasca pana la sfarsitul anului, dar nu atat de spectaculos ca pana acum', considera Alin Brendea, director de operatiuni la Prime Transaction.
Sursa: Adevarul, 7 martie 2005.'
04.03.2005
-
Sindicalistii de la Petrom cauta un sfert de miliard de euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Asociatia Salariatilor din Petrom negociaza cu trei banci obtinerea unei finantari in valoare de aproximativ 250 milioane euro in vederea achizitiei pachetului de 8% din actiunile companiei petroliere, a declarat pentru Ziarul Financiar Liviu Luca, presedintele Asociatiei si liderul sindicatelor companiei petroliere. Printre bancile aflate in negocieri pentru acordarea imprumutului - cadru se afla Banca Comerciala Romana (BCR) si Raiffeisen Bank, au spus surse apropiate discutiilor, al treilea potential creditor fiind, de asemenea, o banca de talie mare.
'Speram sa contractam aceasta finantare si sa cumparam pachetul de actiuni pana la vara', explica Liviu Luca, care a adaugat ca o finantare de aproximativ 250 milioane euro inseamna stabilirea unui plafon maximal in care s-ar incadra achizitia actiunilor. Reprezentantii BCR nu au facut nici un comentariu pe aceasta tema pana la inchiderea editiei. Oficialii Raiffeisen au infirmat categoric ca banca poarta astfel de discutii pentru acordarea unui credit in vederea finantarii achizitiei de actiuni.
Salariatii Petrom au dreptul de a cumpara pana la 8% din actiunile companiei la acelasi pret cu cel platit de grupul austriac OMV pentru achizitia a 33% din actiuni, adica la un pret de circa 5,25 eurocenti pe titlu. Astfel, salariatii condusi de Liviu Luca ar urma sa achite 235,2 milioane euro pentru 4,48 miliarde actiuni Petrom, in conditiile in care capitalul social al companiei corespunde unui numar total de peste 56 de miliarde de actiuni. Pachetul de actiuni vizat de salariatii Petrom valoreaza pe bursa 609,6 milioane euro la ultima cotatie de 4.930 lei (13,6 eurocenti) pe actiune, adica de aproape trei ori mai mult fata de pretul care urmeaza sa fie platit.
Surse din cadrul Ministerului Economiei afirma ca la achizitia actiunilor Petrom de catre salariatii societatii ar putea fi luat in considerare cursul de schimb leu/euro din ziua platii pe pachetul de actiuni. OMV a intrat la Petrom la un curs de 41.156 lei/euro, iar acum moneda europeana este cotata la 36.538 de lei. Conform legii, salariatii au dreptul sa achizitioneze in prima faza 2% din actiuni, iar ulterior sa-si majoreze participatia in limita a 8%. Daca salariatii vor achizitiona numai 2% in prima faza, ei vor trebui sa achite numai 58,8 milioane euro.
BCR a anuntat luna trecuta ca va contracta un credit sindicalizat de 400 milioane dolari (peste 307 milioane euro) prin intermediul a patru banci de investitii - Bank Austria Creditanstalt, Calyon - banca de investitii a grupului francez Credit Agricole, Citibank si sucursala londoneza a bancii germane WestLB. Imprumutul, cu o maturitate de cinci ani si o perioada de gratie de patru ani , va fi destinat in proportie de aproximativ jumatate pentru scopuri generale de finantare a operatiunilor bancii, iar restul pentru rambursarea anticipata a unui credit sindicalizat.
Austriecii de la OMV au semnat in vara anului trecut contractul pentru achizitia a 51% din Petrom, unul dintre cei mai mari producatori de titei din Europa Centrala si de Est, in cadrul unei tranzactii cu o valoare totala de circa 1,5 miliarde euro. OMV a cumparat in prima faza un pachet de 33,34% din actiunile Petrom pentru 669 milioane euro si au participat cu un aport de capital de aproximativ 830 milioane euro. Austriecii au evaluat Petrom in momentul achizitiei (jumatatea lunii iulie 2004 - n.r.) la 2,2 miliarde euro. Miza achizitiei a fost tocmai portofoliul de explorare si productie al companiei, evaluat la aproximativ un miliard de barili de titei. Dupa virarea banilor de catre OMV in vederea majorarii capitalului social al Petrom, actiunile companiei romanesti au crescut la bursa.
Capitalizarea Petrom a crescut spectaculos pe fondul interesului puternic din partea investitorilor straini pentru titlurile companiei. Valoarea bursiera a companiei a ajuns si la 8 miliarde euro, depasind capitalizarea OMV - principalul sau actionar. Statul detine in acest moment 40,70%, iar vanzarea actiunilor catre salariati i-ar diminua participatia la 32%.
Asociatia Salariatilor din Petrom, condusa de unul dintre cei mai influenti lideri de sindicat din Romania - Liviu Luca, are o participatie de 50% din afacerea Petromservice. Petromservice, societate desprinsa din Petrom in urma cu trei ani, a avut in 2003 o cifra de afaceri de 180 milioane euro.
Liviu Luca este cel mai putenic lider de sindicat din Romania si administreaza investitiile sindicalistilor din media, banci, asigurari sau productie.
Sursa: Ziarul Financiar, 4 martie 2005.
'
Pagina