Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

24.05.2004

  • Finantele au stabilit componenta comisiei pentru privatizarea CEC

    Adevarul   

    ___
    Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a stabilit componenta comisiei de privatizare a CEC, formata din patru reprezentanti ai Ministerului Finantelor, trei ai Bancii Nationale, doi ai Ministerului Justitiei si doi ai Agentiei pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Potrivit unui ordin semnat de Tanasescu, din comisie fac parte: Mioara Ionescu, Adrian Suta, Gheorghe Matei, Rucsanda Repede (din partea Ministerului Finantelor); Eugen Radulescu, Emilian Ionica Antonescu, Andrei Cosmescu (BNR); Pavel Cojocaru, Eugen Iosivoiu (Ministerul Justitiei); Adriana Miron si Ioana Pantazescu (AVAS). Comisia va propune strategia de privatizare si va raspunde de organizarea si desfasurarea procesului de selectare si angajare a consultantului potrivit procedurilor Bancii Mondiale. Bancile de investitii si firmele de consultanta specializate in tranzactii de privatizare pot depune expresii de interes pentru participarea la selectia serviciilor de consultanta pana la 7 iunie, la Ministerul Finantelor Publice. Potrivit acordurilor semnate de Romania cu institutiile financiare internationale, CEC urmeaza sa fie privatizata in perioada 2005-2006.

    Sursa: Adevarul, 24 mai 2004.

    mai mult

21.05.2004

  • Cehii de la SIF sunt paravan pentru fonduri americane

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   LION  SIF3

    ___
    In ultimul an, sute de investitori cehi si slovaci persoane fizice au investit cateva zeci de milioane de dolari in actiuni ale Societatilor de Investitii Financiare (SIF), ajungand sa detina peste 10% din actiunile celor mai bogate SIF, Transilvania si Banat Crisana. Initial categorisita ca fiind o simpla migratie a capitalului catre o piata romaneasca cu potential de crestere mai ridicat decat cele central europene, invazia cehilor si slovacilor ar putea fi de fapt o tentativa de preluare treptata a controlului celor doua SIF.

    In ultimile saptamani, dupa Adunarile Generale ale Actionarilor SIF, in piata si in cadrul SIF Banat Crisana si Transilvania au aparut din ce in ce mai multe semnale ca in spatele investitorilor cehi si slovaci se afla un grup restrans de investitori. Grup care ar putea fi coordonat de familia de fonduri americane Brookdale Funds si omul de afaceri Howard Golden. Brookdale Funds si Howard Golden sunt nume foarte cunoscute in Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia sau chiar Rusia.

    La mijlocul anilor 90, fondurile Brookdale, coordonate de Golden, au achizitionat masiv actiuni ale fondurilor de investitii rezultate in urma procesului de privatizare de masa in Europa Centrala si de Est (echivalentele SIF). In urma achizitiilor, Brookdale si Golden au preluat controlul mai multor SIF -uri din Cehia, Polonia sau Slovacia, preluand managementul acestora si restructurandu-le portofoliul. Iar informatii din piata spun ca nu este exclus ca acest lucru sa se intample si in Romania, in ciuda faptului ca nici un investitor nu are drept de vot pentru mai mult de 0,1% din actiunile unui SIF. Aceasta restrictie a facut de altfel ca achizitiile de actiuni sa aiba loc prin intermediul a sute de persoane fizice din Cehia si Slovacia, aflate in legatura cu fondurile detinute de Brookdale sau Howard Golden, spun surse din piata.

    Pana inainte de AGA (de la sfarsitul lui aprilie n.r.), investitorii cehi si slovaci pareau a fi de portofoliu, adica pasivi. Treptat, reprezentanti ai acestori investitori au inceput sa ceara din ce in ce mai multe informatii despre modul in care este condusa compania si sa ceara rapoarte de activitate. Unul din acesti reprezentanti este Howard Golden , spun surse din conducerea SIF Banat Crisana, care nu au dorit sa isi dezvaluie identitatea.

    Brookdale International Partners si Central European Privatization Fund, doua fonduri din familia Brookdale, detin si direct cate 0,1% din actiunile SIF Banat Crisana. Fondurile Brookdale au fost administrate de o singura societate americana - Brookdale Group, detinuta de Andrew Weiss (un economist cunoscut in SUA) si Howard Golden. Cei doi parteneri si-au separat insa de curand afacerile, si implicit, fondurile administrate. Compania de administratie detinuta acum de Weiss se numeste Weiss Asset Management. Nici eu, nici firmele mele nu mai au legatura cu Howard Golden. Nu am idee daca actioneaza pe cont propriu sau impreuna cu altii , a declarat pentru Ziarul Financiar Andrew Weiss. Omul de afaceri nu a dorit sa comenteze insa pe marginea investitiilor fondurilor sale in actiuni SIF. Politica firmei noastre este de a nu dezvalui ce actiuni cumparam sau vindem decat daca suntem obligati legal sa facem acest lucru , a mentionat Weiss.

    Howard Golden nu putut fi contactat pentru a comenta informatiile privind achizitia de actiuni SIF. Golden este si presedintele Consiliului de Administratie al Romanian Investment Fund (RIF), unul din cele mai importante fonduri de investitii de pe piata romaneasca. Pozitia sa se datoreaza faptului ca fondurile Brookdale sunt actionari majoritari in cadrul RIF. RIF este actionar important al unor companii precum Policolor Bucuresti, Rolast Pitesti sau Titan Mar. RIF a fost anul trecut unul din fondurile de investitii care au vandut producatorul de medicamente Terapia Cluj. Howard Golden a fost implicat activ in aceasta vanzare.

    Teoria concentrarii actiunilor SIF intr-o singura mana este intarita si de faptul ca aproape toate achizitiile investitorilor cehi si sloveni au fost intermediate de o singura societate de brokeraj Delta Valori Mobiliare. Presedintele acestei societati este Alexandru Elian, fost broker la Bursa de Metale din Londra. Contactat de Ziarul Financiar, Alexandru Elian nu a dorit sa comenteze pe marginea informatiilor privind achizitia actiunilor SIF in numele unui grup de interese. Deontologia profesionala ma obliga sa pastrez secrete interesele clientilor mei , a spus Elian. La AGA SIF Transilvania de la sfarsitul lunii martie, reprezentantii Delta Valori Mobiliare au avut procuri de la investitorii cehi si slovaci pentru circa 10% din drepturile de vot (foarte mult in cazul SIF-urilor) reusind astfel sa isi numeasca un reprezentant in Consliul de Administratie.

    Numele acestuia este Marin Ramneantu, fost director general al Oltchim Ramnicu Valcea si fost presedinte al Delta Valori Mobiliare. Si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania, este de parere ca achizitiile investitorilor cehi sunt orchestrate de un grup restrans de persoane sau fonduri de investitii straine. Nu am aflat inca despre cine este vorba dar a devenit clar ca acesti actionari sunt coordonati de cineva, dovada fiind si faptul ca au reusit sa isi numeasca un membru in Consiliul de Administratie. Domnul Ramneantu nu si-a preluat inca functia deci nu stim ce pozitie va adopta in numele investitorilor pe care ii reprezinta , afirma Fercala.

    Pragul maxim de 0,1% a facut ca pana in prezent actionariatul fiecarui SIF sa fie foarte dispersat, fiecare societate avand milioane de actionari. In prezent, actionarii SIF, care sunt printre cele mai bogate societati din Romania, nu au nici un control asupra activitatii si sefilor SIF.

    Doar la SIF Oltenia a avut loc pana anul acesta o concentrare mai puternica a actiunilor, omul de afaceri Dinel Staicu achizitionand prin interpusi mai mult de 10% din actiunile societatii. La celelalte patru SIF, incercarile investitorilor romani de a forma grupuri compacte de interese care sa schimbe sau sa se implice in conducerea SIF au fost sporadice si au esuat. Din aceasta cauza, investitorii de pe piata de capital romaneasca au cerut de mai multe ori ca pragul de 0,1% sa fie ridicat pana la 1%. Desi la sfarsitul anului trecut ridicarea pragului era probabila, noua legislatie a pietei de capital nu permite aceasta modificare.

    Miza din spatele ridicarii pragului este foarte mare, deschizand calea catre preluarea facila a unor societati cu active cumulate de peste 600 de milioane de dolari. Fiecare SIF are lichiditati de multe milioane de dolari si participatii la companii si bancile romanesti importante: Banca Comerciala Romana, Banca Romana pentru Dezvoltare, Banc Post, Eximbank, Banca Transilvania. In majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, fondurile rezultate in urma programelor de privatizare au avut praguri maxime de detinere mai ridicate sau nu au avut deloc, fapt care a facilitat preluarea lor rapida de catre investitorii straini, printre care si Brookdale Funds.

    In Romania, datorita pragului si imposibilitatii controlului actionarilor asupra managementului, actiunile SIF au fost mult timp drastic subevaluate la Bursa de Valori, unde sunt listate societatile.

    Listate in 1999, actiunile SIF s-au tranzactionat pana in 2002 la preturi reprezentand 10 - 30% din activul net/actiune. Treptat, pe masura cresterii puternice a Bursei de Valori in ultimii doi ani, actiunile SIF au explodat, preturile crescand de circa 15 ori in trei ani. Cea mai importanta contributie la cresterea din ultimul an, cand cotatiile SIF s-au dublat, o au tocmai investitorii cehi si slovaci. Achizitia fondurilor ale caror actiuni se tranzactionau la preturi mult sub activul net unitar, ca in cazul SIF, a fost principala strategie de investitii a fondurilor Brookdale in Europa Centrala si de Est.

    Sursa: Ziarul Financiar, 21 mai 2004.

    mai mult

  • Grupul Loulis a vandut dublu pe primele trei luni ale anului

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Producatorul din industria de morarit-panificatie a raportat pentru primele trei luni ale acestui an dublarea cifrei de afaceri pana la 14,2 milioane de euro fata de aceeasi perioada a anului trecut.
    Cresterea cifrei de afaceri a fost influentata in primul rand de marirea volumului vanzarilor, dar si de faptul ca incepand cu septembrie 2003, toate liniile de productie au inceput sa functioneze la capacitati normale , spune Nikolaos Voudouris, presedintele Loulis Romania.

    Grupul Loulis a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de euro in crestere cu 35% fata de anul anterior si o valoarea a indicelui EBITDA (Profitul inainte de impozitare, dobanzi, amortizare si devalorizare) de 2,36 milioane euro, fata de 0,2 milioane euro in 2002. Cea mai mare parte a veniturilor inregistrate anul trecut, circa 62%, provine din exploatarea diviziei de vanzari industriale fainuri si subproduse, restul de 38% provenind din diferitele categorii de bunuri de larg consum pe care compania le comercializeaza: fainuri, cereale pentru micul dejun, paine proaspata, specialitati de paine ambalata, paste, cozonac, biscuiti.

    Loulis Romania detine in portofoliul sau marcile St. George Mills, Belforno, Riva, Fortza si Family. Grupul Loulis a lansat in ianuarie o noua gama de cereale pentru micul dejun, in diferite sortimente: Classic, Choker, Melos, Foxies. Compania are propria retea de magazine sub marca 'Family', amplasata in 40 de locatii, din care 30 in Bucuresti si 10 in Targu Mures.

    Compania estimeaza pentru acest an 2004 o cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro. Nivelul de profitabilitate din acest an va fi puternic influentat de recolta de grau obtinuta si de evolutia monedei nationale. Criza graului de anul trecut a avut influente negative asupra profitabilitatii companiilor din morarit si panificatie. Acestea au fost nevoite sa diminueze profiturile, intrucat piata nu putea absoarbe o crestere atat de mare a pretului fainii , spune Voudouris.

    Conform propriilor date ale Loulis, compania a detinut anul trecut o cota de piata in Bucuresti de 22% la vanzarile de paine proaspata, de 50% la faina pentru consum industrial si la cele de faina la pachete si aproximativ 80% la fulgii de porumb si cereale expandate.

    Loulis este, de asemenea, lider de piata in Targu Mures si pe o arie de 250 de kilometri in jurul acestui oras la celelalte categorii de produse. Loulis Romania a finalizat in septembrie 2003 construirea unui nou complex de morarit si panificatie, la Cernica, care a necesitat o investitie de 80 de milioane de euro, si mai detine fabricile de paine Titan Bucuresti si Mopan Targu Mures. Complexul de la Cernica include trei mori, o fabrica de paine, o linie de productie a fulgilor de porumb si a cerealelor expandate, o linie de productie a pesmetului si o fabrica de paste. Moara Loulis se afla in prezent in proces de fuziune cu societatea Mopan S.A., fuziune care va fi finalizata in decembrie 2004. Pentru acest an, Loulis preconizeaza investitii de 1,5 milioane euro.

    Grupul Loulis este prezent in Romania, Bulgaria, Albania si Grecia. Compania este lider de piata in domeniul moraritului in Balcani si estimeaza pentru anul 2004 o cifra de afaceri de peste 140 milioane de euro, in crestere cu 40% fata de anul trecut. Industria de morarit si panificatie a fost estimata pentru anul trecut la 1,3 miliarde de euro. Principalii concurenti ai Loulis Romania sunt Vel Pitar, Boromir, Pambac, Baneasa, Dobrogea, Pangran si Pan Group.

    Sursa: Ziarul Financiar, 21 mai 2004.'

    mai mult

  • BERD, posibil actionar la Petrom prin conversia in actiuni a unui imprumut

    Gardianul   SNP

    ___
    Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a stabilit, printr-un proiect de lege, strategia de privatizare a tuturor societatilor comerciale la care detine capital majoritar. Daca in privinta celor mai importante dintre acestea - SNP Petrom, Distrigaz Sud si Nord si Electrica - strategia MEC nu aduce noutati, actul normativ stabileste conditiile generale pentru trecerea in proprietate privata a opt societati nationale, sapte companii nationale, 38 de societati comerciale, doua regii autonome, sapte institute de cercetare si 64 de societati comerciale la care actionarii majoritari sunt intreprinderi din subordinea ministerului.

    Pentru a putea privatiza societatile comerciale din domeniul utilitatilor, MEC va putea majora capitalul social cu acordarea unui drept de optiune la cumpararea unor pachete de actiuni. De asemenea, ministerul va putea constitui societati comerciale cu capital mixt prin societatile gestionate sau poate vinde activele din patrimoniul societatilor comerciale de interes strategic. Potrivit actului normativ, dat fiind esecul inregistrat in tentativele anterioare de privatizare, in functie de dimensiunea societatii comerciale, pachetul de actiuni oferit la privatizare sau obiectul de activitate, MEC poate stabili in grila de punctaj a ofertelor finale o pondere mai mare a componentei tehnice fata de cea financiara.

    Evaluarea societatilor, prin piata de capital

    In evaluarea societatilor, MEC va putea utiliza piata de capital, precum si auditori independenti ai raportului de evaluare sau de pe piata de capital, rezultatele obtinute urmand sa fie utilizate pentru stabilirea pretului de oferta. Pentru toate contractele se va asigura consolidarea pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii leului. Dobanda se va calcula la intreaga rata de la data semnarii contractului pana la data scadentei. Accesul direct la informatiile economice, financiare, tehnice, juridice sau patrimoniale ale unitatilor se va face pe baza achitarii in avans a unei taxe de acces. In ceea ce priveste garantiile acordate cumparatorului in privinta situatiei economice a societatilor, acestea vor fi acordate in baza declaratiei pe propria raspundere a membrilor Consiliilor de Administratie, a administratorului unic sau a cenzorilor. Actul normativ introduce si posibilitatea esalonarii pe cinci ani a dividendelor si accesoriilor datorate MEC de societatile din portofoliul sau.

    BERD, investitor la Petrom

    Actul normativ reaminteste obligativitatea autoritatilor de a privatiza anul acesta societatile cuprinse in Programul PSAL II, respectiv Petrom, Electrica Banat, Electrica Oltenia si Distrigaz Nord si Sud. Potrivit MEC, privatizarea Petrom se va realiza prin vanzarea a 33% din capitalul social existent, in paralel cu majorarea concomitenta a capitalului social si plata catre investitorul strategic pentru un numar de actiuni nou-emise care sa permita acestuia sa detina 51% din capitalul social majorat. Strategia de privatizare prevede ca la momentul incheierii tranzactiei, prin majorarea capitalului social pana la o cota de 5%, BERD va putea participa ca investitor financiar prin conversia imprumutului acordat SNP Petrom in anul 2002. Tot pana la sfarsitul acestui an, autoritatile vor finaliza si privatizarile Electrica Banat si Dobrogea, ambele procese realizandu-se prin vanzarea a 51% din actiunile societatii. La fel se va proceda si in cazul privatizarii celor doua societati de distributie a gazelor naturale, Distrigaz Nord si Sud. In plus, MEC va oferi pe bursa pachete de actiuni minoritare ale societatilor Transelectrica, Electrica Transilvania Nord, Electrica Muntenia Nord, Romgaz si Transgaz.

    Romarm si Plafar, privatizate in 2004

    Anul 2004 reprezinta si continuarea privatizarii SC Plafar Bucuresti. Potrivit strategiei, se va mentine obiectul de activitate al societatii si se vor pastra in functiune capacitatile de productie, in paralel cu atragerea investitiilor necesare dezvoltarii acestei societati. Tot anul acesta, Compania Nationala Romarm va trece printr-un proces de reorganizare, restructurare si privatizare. Astfel, reorganizarea Romarm se va realiza prin divizarea sectorului de productie de aparare de productia civila, infiintarea de noi societati comerciale, precum si prin transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social sau infiintarea de parcuri industriale.

    Sursa: Gardianul, 21 mai 2004.

    mai mult

20.05.2004

  • FMI va discuta acordul cu Romania la 7 iulie

    Mediafax   

    ___
    Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a apreciat ca Romania are nevoie de un acord de tip precautionary stand-by cu FMI, intrucit acesta confera tarii credibilitate in procesul de integrare in Uniunea Europeana.

    Prin acest tip de acord, Romania are acces la fonduri in valoare de circa 362 milioane de dolari, insa suma respectiva va fi utilizata doar in cazuri de urgenta.

    Principalele prevederi ale acordului se refera la reducerea deficitului de cont curent de la 5,8% din PIB la 5,5% din PIB in acest an, precum si la diminuarea ratei inflatiei la sfirsit de an de la 14,1% la 9%.

    In urmatorii doi ani, rata inflatiei este prevazuta sa scada la 6% si, respectiv, 5%.

    MInistrul Finantelor a precizat ca acordul cu FMI are o durata de doi ani, iar indeplinirea angajamentelor asumate va fi realizata prin corelarea politicilor economice ale Guvernului cu cele ale bancii centrale.

    Acordul cu FMI, ale carui principale prevederi au fost convenite la sfirsitul lunii aprilie, mai include angajamente referitoare la continuarea procesului de privatizare si restructurare a sectorului de stat, mentinerea unei politici salariale prudente si reducerea deficitului bugetar de la 2,4% la 2,1% din PIB.

    Sursa: Mediafax, 20 mai 2004.

    mai mult

  • Rompetrol va produce echipamente pentru Aeroportul din Bagdad

    Gardianul   RRC

    ___
    Rominserv, companie de servicii industriale si mentenanta apartinand grupului Rompetrol, a primit din partea firmei americane Bechtel o comanda pentru furnizarea unui sistem de monitorizare si control al distributiei de energie electrica pentru Aeroportul International din Bagdad. Potrivit Rompetrol, firma romaneasca a fost aleasa in urma unei selectii de oferte organizata de Bechtel la sfarsitul anului trecut. In luna ianuarie, Rominserv a primit comanda de achizitie si in cursul saptamanii trecute a expediat de la Constanta echipamentul prevazut in contract. De asemenea, compania va furniza asistenta tehnica pentru instalarea acestui sistem. Oficialii companiei nu au precizat valoarea contractului, sustinand ca aceste date sunt confidentiale. Grupul american Bechtel este implicat intr-o serie de proiecte de reconstructie a Irakului, iar in Romania va construi noua autostrada Brasov-Bors, ale carei lucrari de executie vor fi demarate la inceputul lunii iulie a.c.

    Sursa: Gardianul, 20 mai 2004.

    mai mult

  • Petrolistii preiau Realitatea TV

    Evenimentul Zilei   SNP

    ___
    In timp ce SNP Petrom se afla pe ultima suta de metri la privatizare, angajatii sai isi sporesc afacerile in mass-media, devenind noii proprietari ai postului de televiziune Realitatea TV.

    Spre sfirsitul anului trecut, Silviu Prigoana, patronul societatii de salubrizare Rosal, a cesionat 55% din actiunile societatii Realitatea Media unei firme elvetiene, Bluelink Comunicazioni. In presa s-a scris ca Bluelink este un offshore infiintat in octombrie 2003, cu un capital social de 65.000 de euro.

    Liviu Luca, presedintele Sindicatelor Petrom, a confirmat ieri ca Petromservice, societate la care angajatii SNP sint actionari cu 50%, va prelua pachetul de control de la Realitatea TV. Luca a refuzat sa vorbeasca despre tranzactie si pretul pachetului de actiuni, precizind ca afacerea este in curs de desfasurare si ca a facut publica intentia de cumparare pentru a evita orice alte speculatii. Legat de pret, Liviu Luca s-a limitat sa spuna ca este “un pret proportional cu calitatea postului, care este foarte bun”. Liderul sindicalistilor Petrom a adaugat ca schimbarea patronatului nu-i va afecta pe angajatii postului de televiziune. Potrivit comunicatului dat publicitatii ieri de Federatia Sindicatelor Petrom, “grupul de salariati din sistemul Petrom, alcatuit din peste 70.000 de persoane, dispune in prezent de o puternica si complexa platforma de informare si exprimare in beneficiul muncitorilor din Romania”. Postul de televiziune Realitatea va fi inclus in Grupul Global, din care fac parte 16 televiziuni si noua posturi de radio locale, Radio Total, Telegraful de Prahova si Grupul de Presa Ziua, unde salariatii Petrom detin, de asemenea, pachetul de control.

    Petromservice, societatea care asigura intretinerea instalatiilor Petrom, s-a constituit in urma cu doi ani, dupa externalizarea activitatilor conexe de mententanta din SNP. Petromservice este detinuta in proportie de 50% de angajatii Petrom prin PAS, restul de 50% apartinind unui numar de 8.500 de persoane fizice, in majoritatea angajati ai Petrom. Societatea are 15.000 de salariati, fosti angajati ai filialelor Petroserv din tara, si detine contract de exclusivitate pentru intretinerea utilajelor Petrom pina in martie 2005. Potrivit ultimului raport financiar, anul trecut, Petromservice a avut o cifra de afaceri de 79 de milioane de euro si un profit brut de 12,7 milioane de euro, reprezentind aproximativ o treime din profitul obtinut de societatea Petrom. Angajatii SNP sint, de asemenea, actionari la Romexterra Bank.

    Sursa: Evenimentul zilei, 20 mai 2004.

    mai mult

19.05.2004

  • Actiunile detinute de stat la BRD vor fi vandute fara alegerea unui consultant

    Romania libera   BRD

    ___
    Vanzarea pachetului de actiuni detinut de stat la BRD-Groupe Societe Generale se va putea realiza fara obligatia de a selecta prin licitatie publica deschisa un consultant care sa elaboreze studiul de fezabilitate si raportul de evaluare a bancii.

    Potrivit unui proiect de hotarare de guvern elaborat in comun de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Ministerul Finantelor Publice si Banca Nationala, conditia privind selectarea unui consultant prin licitatie nu va mai fi valabila daca statul mai detine o participatie de sub 10% din capitalul unei banci, daca actiunile respective sunt cotate si tranzactionate pe piata de capital si daca nu exista un contract in vigoare cu un consultant pentru privatizare.

    De asemenea, strategia de privatizare va stabili ca pachetul minoritar de actiuni va fi vandut prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile.

    Guvernul a hotarat, la sfarsitul lunii martie, ca vanzarea actiunilor detinute de stat la BRD-Groupe Societe Generale, reprezentand 7,3% din capital, se va realiza catre unul sau mai multi investitori, persoane juridice, romane sau straine, prin negociere pe baza de oferte finale, imbunatatite si irevocabile.

    BRD este singura banca la care statul are o participatie sub 10% din capital.

    Sursa: Romania libera, 19 mai 2004.

    mai mult

  • Un sfert din Tractorul pentru o jumatate din Rulmentul

    Evenimentul Zilei   SIF3

    ___
    Tranzactie intre AVAS si SIF Transilvania

    SIF Transilvania a devenit actionarul majoritar al fabricii brasovene Rulmentul dupa ce a acceptat sa cedeze in favoarea grupului italian Landini pachetul de 22,54% din actiuni, detinut la societatea Tractorul UTB. Astfel, compania italiana devine stapin absolut la Tractorul, avind in proprietate aproape 100% din actiuni. Cele doua privatizari finalizate dintr-un foc, cea a uzinei Tractorul si cea a fabricii Rulmentul, vor fi perfectate in urmatoarele zile de Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), sustin unele surse apropiate tranzactiei.

    Desi nici SIF Transilvania si nici AVAS nu au confirmat oficial tranzactia, oficiali din cele doua institutii spun ca s-au purtat intr-adevar negocieri pe aceasta tema.

    Gheorghe Apostu, liderul Uniunii Sindicatelor Libere de pe platforma Tractorul SA, spune ca de astazi vor incepe discutiile finale intre AVAS si compania Landini Spa pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni al societatii Tractorul SA, si ca transferul de actiuni dorit de SIF a fost deja perfectat. Grupul italian va deveni actionar cu 96,43% din actiunile constructorului brasovean de tractoare. In acest procent intra pachetul majoritar cumparat de la stat si cel preluat de la SIF.

    La schimb, SIF Transilvania a pretins de la stat 45% din actiunile de la Rulmentul. Pentru a nu periclita contractul cu Landini, AVAS a acceptat compensarea. 'Eu am primit informatiile legate de schimbul de actiuni de la reprezentanti din guvern cu care ne-am intilnit la Brasov. Acum, reprezentantii SIF nici nu confirma, dar nici nu infirma informatia. Stiu ca AVAS va discuta miine (n.r. - astazi) cu o delegatie a grupului Landini ultimele formalitati inainte de realizarea transferului de proprietate asupra uzinei. Or, asta nu se poate face fara perfectarea schimbului', a spus Gheorghe Apostu.

    Surse din AVAS au confirmat existenta discutiilor intre stat si SIF Transilvania pentru acest schimb de actiuni, insa au precizat ca pina ieri dupa-amiaza nu fusese semnat nici un act oficial.

    Sursa: Evenimentul zilei, 19 mai 2004.'

    mai mult

  • O cota unica de 17% la impozitul pe venit ar fi rezonabila pentru Romania

    Adevarul   

    ___
    'Este foarte important ca Romania sa priveasca la vecinii sai pentru a-si stabili modul de impozitare si pentru a atrage investitorii straini. Din pacate, Romania se afla acum in coada listei printre tarile din zona. Toata lumea trebuie sa inteleaga ca firmele nu sunt organizatii de caritate (...), ele raspund in fata actionarilor. De aceea, managerii cauta cele mai bune oportunitati daca acestea exista in Romania - in regula, daca nu se duc in Polonia, Ucraina sau alte state vecine', a declarat ieri Michael Guest, ambasadorul SUA la Bucuresti, in cadrul unei dezbateri publice privind reforma fiscala in Romania, organizata de Romania Think Tank (RTT). Prin astfel de dezbateri, casele de consultanta fiscala incearca sa popularizeze propunerile de reforma fiscala care ar trebui incluse in viitorul Cod Fiscal. Cea mai dezbatuta problema este cea a cotei unice de impozitare a veniturilor persoanelor. Slovacia, tarile baltice sau Rusia sunt doar cateva exemple unde aplicarea unei cote unice de impozitare a persoanelor a condus la o crestere a incasarilor la buget. 'Daca ne uitam in Uniunea Europeana, o cota maxima de impozitare de 40% nu pare exagerata. Insa cand aceasta cota se aplica la o suma de 300 de dolari, este mult prea mult. Pe de alta parte, cotele de CAS sunt foarte mari in conditiile in care sistemele de protectie sociala si medicala sunt ineficiente si ofera aceleasi servicii tuturor, indiferent de cat de mult cotizeaza la aceste bugete', a declarat Gabriel Biris, reprezentant al companiei de consultanta Haarmann Hemmelrath. Potrivit acestuia, un beneficiu incontestabil al introducerii cotei unice de impozitare l-ar constitui scoaterea la lumina a unei parti din 'economia neagra si gri', a carei pondere este estimata la 40% din PIB. 'Cred ca un nivel al cotei unice de 17% ar fi rezonabil pentru Romania', a mai spus Biris, adaugand ca, deocamdata, nu pot fi facute calcule exacte privind efectele asupra bugetului. Patrick Leonard, reprezentantul KPMG, este insa mai sceptic in ceea ce priveste efectele pozitive ale introducerii cotei unice. 'Un lucru este clar: impozitul pe venit este prea mare. De exemplu, cei care au un salariu brut de 1.000 de dolari primesc in mana un salariu net de doar 580 dolari. Iar pentru angajator, cheltuielile se ridica la 380 dolari. Eu am insa un oarecare grad de scepticism privind cota unica, deoarece consider ca impozitul trebuie sa fie mic pentru toata lumea', a precizat Patrick Leonard. Si in ceea ce priveste impozitul pe profit lucrurile ar putea fi imbunatatite. 'Facilitatile fiscale nu sunt esentiale pentru atragerea investitorilor daca sistemul fiscal este prost si instabil. Slovacia, care are o cota scazuta a impozitului pe profit (n.r. - la fel ca si cel pentru venit si TVA) este considerata intr-un studiu al Bancii Mondiale urmatorul Hong Kong, sau, mai aproape, o noua Irlanda a Europei din punct de vedere al atragerii investitiilor straine si al ratei de crestere economica', a declarat Barry Kolodkin, consilier american pe probleme de investitii straine. 'Impozitul pe profit ar trebui redus in Romania de la 25%, in prezent, la 15%. Aceasta reducere, combinata cu stabilitatea fiscala, ar aduce mult mai multi investitori in Romania decat facilitatile fiscale. Acestea pot da nastere unor abuzuri si Guvernul a acordat de multe ori facilitati care au fost retrase la scurt timp, spre marea iritare a investitorilor', este de parere Patrick Leonard, reprezentantul KPMG. 'Nu va concentrati pe facilitati, concentrati-va asupra unui nivel redus al taxarii pentru toti investitorii', este sfatul oficialului KPMG. 'Oricare ar fi structura impozitului, unic sau nu, orice succes in atragerea investitorilor straini este legat in mod critic de transparenta bugetului. Orice firma vrea sa stie unde se duc impozitele pe care le plateste statului', a conchis Michael Guest, ambasadorul SUA la Bucuresti.

    Sursa: Adevarul, 19 mai 2004.'

    mai mult

Pagina

inchide