10.05.2004
-
Actiunile se vor putea vinde prin
Adevarul
___
Persoanele care detin actiuni la societatile care nu vor indeplini conditiile de tranzactionare pe noua piata bursiera rezultata, cel mai probabil in 2005, din fuziunea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) cu Bursa Electronica Rasdaq (BER) vor putea sa isi vanda actiunile in cadrul unor sisteme alternative de tranzactionare. Acestea vor fi organizate si administrate de societatile de intermediere a tranzactiilor (societatile de servicii de investitii financiare) sau de catre noua piata reglementata, care va rezulta din unificarea BVB cu BER. Pe aceste sisteme ar putea fi tranzactionate mii de societati pentru ca numai circa 5% din cele 4.700 de companii cotate in prezent pe Rasdaq vor indeplini noile criterii de tranzactionare, mult mai stricte decat cele existente. Legea consolidata a pietei de capital, adoptata recent de Guvern, stabileste ca societatile care vor dori sa fie tranzactionate pe noua piata vor trebui, printre altele, sa aiba un capital social de cel putin un milion de euro si o perioada de functionare, inainte de acceptarea la cota bursei, de cel putin trei ani. Desi lucrurile nu sunt inca in detaliu stabilite, se pune problema cum vor fi protejate drepturile miilor de actionari ai acestor entitati. 'Sistemele alternative de tranzactionare vor avea reguli proprii de a caror aplicare vor raspunde cei care le vor administra, adica intermediari, grupuri de intermediari sau piata reglementata. Sistemele alternative de tranzactionare urmeaza sa fie supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) in ceea ce priveste derularea tranzactiilor si informarea corecta cu privire la pret, volume de tranzactionare si alte informatii despre emitenti. Si aspectele care tin de abuzul de piata, manipularea pretului actiunilor, folosirea unor informatii confidentiale in derularea unor operatiuni sunt elemente care tin de competenta CNVM', ne-a declarat Gabriela Anghelache, presedintele CNVM. Oficialul Comisiei a aratat ca sistemul de supraveghere care functioneaza in prezent pe BVB are capacitatea de a monitoriza tranzactiile si pe Rasdaq si ar putea fi adaptat si pentru sistemele alternative de tranzactionare. 'Se pune si problema dispersiei in teritoriu a acestor sisteme alternative de operare, astfel incat actionarii din anumite zone din tara sa poata tranzactiona acolo actiunile. Este un lucru nou si pentru noi si ne vom documenta cum functioneaza aceste sisteme si in alte tari. Oricum, va fi mai multa larghete decat pana acum. Regulile nu vor fi stabilite de CNVM, ci de cei care vor organiza si administra aceste sisteme', a punctat Anghelache. Oricum, pana la sfarsitul acestui an, CNVM va elabora o serie de regulamente de aplicare a legii consolidate a pietei de capital, printre care si unul care va reglementa, in detaliu, activitatea societatilor de investitii financiare (SIF), care va viza, printre altele, structura portofoliului sau urmarirea activului. Pentru elaborarea acestora, Comisia va colabora inclusiv cu presedintii SIF-urilor, dupa cum ne-a precizat presedintele CNVM.
Sursa: Adevarul, 10 mai 2004.'
07.05.2004
-
Citibank, DZ Bank si Bank Austria, printre actionarii Petromidia
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
Listarea la BVB a Rompetrol Rafinare (RRC), in luna aprilie a acestui an, a starnit un interes major in randul invetitorilor straini – banci sau fonduri de investitii – care au in vizor piata romaneasca de capital.
In cursul lunii trecute, mai multe fonduri de investitii si banci straine (actionand in nume propriu sau in numele clientilor) au cumparat actiuni RRC in valoare de cateva milioane de dolari.
Grupuri financiare importante precum Citibank, Erste Bank, Bank Austria Creditanstaldt sau DZ Bank au ajuns astfel, in urma achizitiilor, pe lista primilor 20 de actionai ai companiei cotrolate de omul de afaceri roman Dinu Patriciu.
Dintre investitorii straini, cel mai mare actionar este DZ Bank (banca germana), care a ajuns la o participatie de 0,91%. Capitalizarea bursiera a RRC este in prezent de 330 milioane dolari, deci actiunile detinute de DZ Bank valoreaza circa 3 milioane dolari.
Citibank detine un pachet de 0,18% din actiuni, iar Erste Bank 0,14%. Alaturi de banci, pe lista actionarilor minoritari importanti apar si doua fonduri de investitii straine, Lindsell (administrat de grupulo american NCH Holdings) si Romanian Growth Fund.
'Nu ma asteptam la un asemenea interes din partea investitorilor straini, intr-un termen atat de scurt. Prezenta lor in structura actionariatului nu poate decat sa ma bucure, mai ales ca inseamna atragere de capital strain in Romania', a declarat Dinu Patriciu, presedintele grupului Rompetrol, din care face parte Rompetrol Rafinare Constanta. In afara de investitorii straini, in structura actionariatului rafinariei au intrat si doua persoane fizice romane, Maria Voiculescu (2,7%) si Catalin Chelu.
Chelu este unul dintre cei mai activi invstitoti romani pe piata de capital, in special pe actiuni SIF. Pachetul de actiuni detinut de Chelu in capitalul RRC – 0,29% - valoareaza in prezent circa 900.000 dolari.
Principalii vanzatori de actiuni RRC au fost Rompetrol S.A. (VEGA), tot parte a grupului condus de Patriciu si SIF Transilvania.
Sursa: Ziarul financiar, 7 mai 2004.
' -
Doua companii sud-coreene participa la modernizarea rafinariei Petrobrazi
Mediafax SNP
___
'Contractul prevede funizarea la cheie a unei instalatii de alchilare, prin care se vor produce componente octanice folosite la obtinerea benzinei superioare, de tip Euro 3 si Euro 4', a declarat, joi, agentiei MEDIAFAX, directorul general al Petrom, Gheorghe Constantinescu.
Investitia va fi acoperita partial de credit al Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), obtinut de Petrom in 2002, si printr-o 'schema de finantare', a adaugat Constantinescu.
De altfel, o parte din creditul BERD, a carui valoare totala se ridica la 150 de milioane de dolari, a fost folosita pentru contractarea unor lucrari de modernizare a sucursalei Arpechim Pitesti. Acelasi consortiu sud-coreean va construi o instalatie de hidrofinare-distilare de vid pentru rafinaria din Pitesti.
LG Electronics este cel mai mare producator sud-coreean de electrocasnice, fabricind, de asemenea, o serie de produse tehnice.
SK este o corporatie internationala cu sediul in Coreea de Sud cu activitati in diverse domenii, printre care energie, petrochimie si comunicatii.
Sursa: Mediafax, 7 mai 2004.' -
Distrigaz-Sud inlocuieste inca 450 km de conducte vechi
Adevarul
___
Distrigaz-Sud face eforturi ca anul 2004 sa fie la fel de bun ca si 2003, cand cifra de afaceri a societatii a crescut la peste 504 milioane euro, iar investitiile s-au cifrat la 12,5 milioane euro, exclusiv din surse proprii. Profitul societatii a fost de 5 milioane euro. La fel ca in 2003, si in 2004, investitiile se vor axa pe doua coordonate extrem de importante pentru furnizarea in conditii de siguranta a gazelor naturale: inlocuirea conductelor cu durata de viata expirata - 250 km si cea a aparaturii de masura si reglare. Ambele domenii investitionale sunt extrem de importante pentru Distrigaz-Sud. Conductele asigura circulatia gazelor in conditii sigure intre conducta magistrala a Transgaz si consumatorii finali. Iar prin investitiile in aparatura de reglare, societatea a reusit sa echilibreze balanta de gaze, pierderile reducandu-se salutar. Practic, pierderile de gaze tind catre zero in prezent. Evolutia acestora este urmatoarea: 4% in 1999; 1,5% in 2001; 0,37% in 2003. Anulandu-se realmente pierderile de gaze la bransamente, Distrigaz-Sud a eliminat si pierderile de 150 de milioane mc de gaze naturale pe an, pierderi care reprezentau valori de 7-9 milioane de dolari pe an. Practic, pentru 2004, investitiile Distrigaz-Sud se vor dubla, societatea reusind sa angajeze si un credit de la Banca Popolare de Lodi. Prioritatea nr. 1 o va reprezenta tot inlocuirea conductelor corodate, segment deficitar pentru intreaga distributie de gaze a Romaniei, nu doar pentru Distrigaz-Sud. 'In prezent, infrastructura distributiei este deficitara deoarece 43% din conductele noastre au durata de viata expirata. Distrigaz-Sud are in exploatare circa 13.600 km de conducte, din care cel putin 6.000 km trebuie inlocuiti', ne-a declarat Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud. In trei ani, numarul abonatilor s-a dublat. Importanta gazelor a devenit atat de puternica pentru romani, incat dupa 1994, cand s-a eliminat sistemul gazeifer s-a dezvoltat extrem de puternic, in special in randul consumatorilor casnici. Aceasta situatie ar parea defavorabila in contextul in care rezervele de gaze ale Romaniei sunt in scadere. Totusi, s-ar parea ca rationamentul este gresit. Directorul Liviu Duinea explica: 'Clienti mai multi inseamna o cifra de afacere mai mare pentru Distrigaz-Sud. Sistemul se afla in dezvoltare, proces care va continua capatand ramificatii noi si incluzand localitati noi. Acest sector este atat de dinamic, incat ar fi posibil ca din momentul semnarii contractului intre statul roman si investitor si pana la intrarea investitorului in birou, reteaua Distrigaz-Sud sa mai creasca cu cel putin 50 de abonati. Aceasta este o alta caracteristica a acestui gen de societate. La 1 milion de abonati cati are in prezent Distrigaz-Sud, trebuie sa ai si suficiente echipe tehnice de urmarire, supraveghere si intretinere. Insist pe ideea ca aceste realitati sunt valabile atat pentru Distrigaz-Sud, cat si pentru Distrigaz-Nord. Practic, in ultimii trei ani, numarul abonatilor s-a dublat, inclusiv datorita microcentralelor de apartament care se pare ca au devenit si o moda. Un cititor, de exemplu, are norma de 1.500-1.600 de contoare pe luna. E aproape inumana aceasta norma, dar nu se discuta. Daca am recurge la disponibilizari, am intra in mari probleme, pe de o parte, probleme cu incasarile, iar pe de alta, cu deficiente in intretinerea si supravegherea retelelor si statiilor de gaze'. Domnul Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud, face pentru Adevarul o analiza a pietei gazelor si a evolutiei numarului de consumatori.
Piata gazelor - sub observatie
Din 1984 si pana in 2004, deci intr-o perioada de 20 de ani, se constata, in primul rand, o reducere drastica a cantitatii de gaze produse: de la 37 miliarde mc, in 1984, s-a ajuns la 15,9-16 miliarde in 2001. Incepand cu 2002, am reusit sa realizam cresteri permanente de gaze utilizate in Romania, concomitent cu cresterea economica. Acest consum de gaze il regasim in toate structurile economice, astfel incat, la nivelul lui 2003, suntem undeva la 18 miliarde mc si preconizam 19 miliarde mc pentru 2004. Totodata, se constata o stabilizare si chiar o crestere a productiei de gaze la nivelul Petrom, unde, practic, de o luna si jumatate, avem o productie de 2 milioane mc pe zi din zona marina, deci off-shore, productie pentru care s-au facut investitii masive in ultimii doi ani de zile. Romgaz, la randul sau, si-a stabilizat productia in 2003. Piata zonala si regionala in care functioneaza piata romaneasca este extrem de importanta pentru Romania. Din rezervele de gaze din lume, natura a trimis jumatate in doua tari - Rusia si Iran. Din aceste doua mari producatoare de gaze, Rusia, in special, foloseste, in mod deosebit, rezerva imensa pe care o are pentru export. In acest context, exista doua posibilitati de aprovizionare cu gaze pentru Europa si, inclusiv, pentru Romania. Prima o reprezinta conductele de gaze directe prin care sunt aprovizionate diverse tari, deci, si Romania. A doua posibilitate sunt gazele lichefiate. In Europa, Franta, Spania si Italia folosesc intensiv gazele lichefiate, existand posibilitatea lichefierii acestora chiar in tarile producatoare. Din pacate, Romania are un mare inconvenient. Fiind situata in aceasta zona a Europei, singura posibilitate de transport ar fi prin Bosfor, unde exista, insa, multe interdictii din acest punct de vedere datorita periculozitatii si tonajului de gaze lichefiate.
Inmagazinarea - solutia salutara
In ceea ce priveste livrarile de gaze de catre Distrigaz-Sud si Nord catre consumatori, in 2002 si 2003, constatam ca producatorii de energie electrica si termica au consumat 17-18% gaze in plus, in 2003, fata de 2002. La fel si industria chimica. Cel mai mare consum insa s-a inregistrat la consumatorii rezidentiali. Per total livrari, anul 2003 a fost inchis cu un consum de 18 miliarde mc, comparativ cu 15,6 miliarde mc in 2002. In ceea ce priveste evolutia capacitatii de inmagazinare a Romaniei, daca pana in anii '90 nu era atat de importanta capacitatea de inmagazinare, existand o productie proprie puternica de gaze, in ultimii ani, inmagazinarea a devenit extrem de importanta odata cu diminuarea productiei interne si cu necesitatea importului pe perioada de vara. La nivelul anului 2000, capacitatea era de circa 1,6 miliarde mc, iar inmagazinate erau 1,3 miliarde mc de gaze. La sfarsitul lui 2003, practic, cantitatea a fost dublata - 2,6 miliarde mc de gaze. Ceea ce este foarte important este faptul ca avem posibilitati de extindere a capacitatii de inmagazinare a gazelor la nivelul lui 2005 si la 4,5 miliarde in perspectiva anului 2010, cantitate normala pentru puterea economica a Romaniei si pentru consumul rezidential. Foarte importanta este ponderea din consumul anual, unde s-a plecat de la 7% in 1998 si s-a ajuns la 14% in 2003. Ideea este sa depasim 20-25%, proportie care reprezinta ponderea optima pentru o tara cum este Romania.
Dezvoltarea echilibrata a gazelor
Fundamentale sunt asigurarea cantitatilor de gaze pentru fiecare zona, echilibrarea zonelor cu cantitatile de gaze necesare si, ulterior, dezvoltarea distributiilor de gaze pentru fiecare localitate. In 2001, au existat foarte multe distributii incepute sau aprobate, dar fara a avea resursele de gaze, degeaba punem conductele in casele oamenilor. Totusi, avem retele de conducte noi in zonele Botosani, Alexandria, Giurgiu, Turnu Severin, dar si in constructie in Tulcea, Arad-Szeged. Totodata, s-a cautat o echilibrare prin proiectele de transport al gazelor si acoperirii necesarului de gaze pe diverse zone ale Romaniei. Evident, pentru acoperirea necesarului de gaze care implica aceasta dezvoltare, un rol important il au importurile. Actualmente, Distrigaz-Sud achita numai pentru importuri o factura de 1 milion de dolari pe zi. Tot 1 milion pe zi achita si Distrigaz-Nord pentru importul de gaze. Pentru a face fata acestor cereri, avem proiecte de dezvoltare a depozitelor de gaze din Romania. In prezent, cele mai importante sunt cele din Bilciuresti, Sarmaselu si Targu Mures, unde s-au facut si cele mai mari investitii. Revin la ideea ca foarte important este si tranzitul international al gazelor, acestea reprezentand un beneficiu de 500 milioane de dolari pe durata de viata a conductei.
Datorii zero la bugetul de stat
Pentru a investi, o companie are nevoie atat de bani proprii, cat mai ales de credite din banci sau de la diferite organisme internationale. In 2002, Distrigaz-Sud a beneficiat de credite prin contractul cu Banca Mondiala, iar in 2004 am antamat un imprumut cu Banca Popolare di Lodi, Italia. In schimb, in 2003 nu am avut decat resurse financiare proprii. Cu toate acestea, tot am investit o suma importanta, inlocuind 250 km de conducte uzate, cu finantari din surse proprii - 21 milioane de euro, banii Distrigaz. In context, mentionez faptul ca imprumuturile si creditele nu se pot lua in orice conditii. Distrigaz-Sud a cautat sursele de finantare care s-o avantajeze, nu s-o ingenuncheze. Am cautat conditiile de rambursare cele mai favorabile, iar acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Pentru contractul pe care urmeaza sa-l semnam cu Banca Popolare di Lodi au fost purtate negocieri timp de un an de zile. La acest capitol nu-si au loc speculatii de genul: 'Cresc investitiile deoarece este an electoral'. In 2002, nu am avut un an electoral, desi investitiile au avut un nivel foarte bun. Acest nivel de investitii nu ne-a afectat in nici un fel plata obligatiilor catre bugetul de stat, care s-a ridicat la peste 4.000 miliarde lei in 2003.
Investitii in 2004
Pentru acest an, cand Distrigaz-Sud va inlocui 250 km de conducte, contractam un credit de 17,7 milioane euro, care se va adauga resurselor proprii de 136 miliarde lei, destinate aceluiasi scop. Alte 818 miliarde lei vor finanta dezvoltarea sistemului de distributie pe inca 200 de kilometri. Societatea opereaza o retea in lungime de circa 13.500 km, in 20 de judete din partea de sud a tarii. In ultimii doi ani dimensiunea retelei a crescut cu 10,5%, iar conductele cu durata expirata au scazut cu 14,1%.
Privatizarea - foarte aproape
Toate cele cinci companii care si-au exprimat in luna ianuarie interesul pentru preluarea societatilor de distributie a gazelor naturale Distrigaz-Sud si Nord au depus oferte preliminare si neangajante. In cazul Distrigaz-Sud, firmele ofertante sunt Gazprom, Ruhrgas, Gaz de France si Enel. 'Comisia de negociere va analiza, in perioada urmatoare, ofertele preliminare si neangajante si va invita la negocieri individuale toti ofertantii calificati', comunica Ministerul Economiei si Comertului in 16 martie 2004. Distrigaz-Sud si Nord au fost scoase la privatizare in luna decembrie 2003, metoda aleasa fiind vanzarea directa a 30% din actiuni catre un investitor strategic, participatia acestuia urmand sa creasca pana la 51% printr-o majorare de capital. Potrivit estimarilor MEC, privatizarea celor doua societati va fi definitivata in primul semestru al acestui an.
Sursa: Adevarul, 7 mai 2004.'
06.05.2004
-
Analiza ofertelor pentru Petrom se incheie saptamana viitoare
Romania libera SNP
___
Consultantul care asista autoritatile romane in procesul de privatizare a companiei SNP-Petrom va stabili, cel mai probabil saptamana viitoare, daca ofertele finale depuse de cele trei companii - OMV (Austria), MOL (Ungaria) si Occidental Petroleum (SUA) - respecta cerintele impuse. 'Noi jucam dupa regulile jocului, iar regula privind respectarea conditiilor, foarte importanta de altfel, este stabilita de consultant si de avocat', a declarat ministrul Economiei si Comertului, Dan Ioan Popescu. Statul roman detine in acest moment 93% din actiunile Petrom, iar anul trecut compania a obtinut un profit brut de 3.345 miliarde lei.
Sursa: Romania libera, 6 mai 2004.' -
ANL s-ar putea privatiza !?
Realitatea Romaneasca
___
ANL va renunta la creditul ipotecar atunci cand vor aparea mai multi constructori pe piata de acest tip, dar 4-5 ani de acum incolo va continua sa „controleze preturile“. Intre timp, specialistii estimeaza o dublare a creditului ipotecar care ar putea ajunge la 1 miliard de euro.
Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL) isi va vinde portofoliul de credite ipotecare in urmatorii 4-5 ani, ceea ce inseamna ca nu va mai acorda astfel de credite dupa 2008-2009, dupa cum afirma Sergiu Sechelariu, secretar de stat in ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului (MTCT).
Afirmatiile lui Sechelariu merg pana la privatizarea Agentiei si chiar la „privatizarea creditului ipotecar“. „ANL va fi privatizata in urmatorii 4-5 ani, de fapt doar creditul ipotecar, in momentul in care aceasta piata a imprumuturilor se va dezvolta, dar in prezent nu este cazul. Dupa cativa ani vom vinde, vom privatiza portofoliul nostru, executiile, garantiile etc.“, declara Sechelariu.
„Ramanem sa controlam preturile prea mari“
Potrivit secretarului de stat, ANL ramane inca pe piata „pentru a controla preturile“ care in opinia acestuia sunt „foarte mari“ pentru buzunarele de rand, dar si pentru a atrage cat mai multe firme.
Sechelariu mai spune ca ANL este singurul constructor de locuinte care practica preturi accesibile, adica la cel mult 300 de euro pe metrul patrat construit, in timp ce alte firme de profil practica preturi de peste doua ori mai mari.
„Preturile locuintelor construite prin ANL se situeaza la cel mult 300 de euro pe metrul patrat, valoare de peste doua ori mai mica decat cea practicata de principala societate care vinde unitati locative prin credit ipotecar, Impact Bucuresti“, explica Sechelariu.
„Impact este, deocamdata, singura societate importanta care vinde prin credit ipotecar. In timp, acest produs va fi generalizat pe piata, vor aparea si alte societati, iar ANL va renunta la el“, mai precizeaza Sechelariu.
Cu toate atuurile pe care le are, ANL n-a reusit sa construiasca decat putin peste 1.000 de locuinte prin credit ipotecar, dar previziunile oficialului MTCT sunt optimiste.
Piata creditului ipotecar se va dubla
Surse din mediul imobiliar apreciaza ca, in cursul anului, piata creditului imobiliar se va dubla. Asta inseamna ca se va ajunge la o piata de aproximativ un miliard de euro, in prezent fiind de peste 500 de milioane de euro, cu toate ca Romania este inca la inceput in ceea ce priveste creditul ipotecar.
Totodata, in toamna acestui an va fi gata legislatia privind atragerea de fonduri prin emisiuni de obligatiuni ipotecare, potrivit sefului Misiunii International Finance Corporation, Divizia de Investitii a Bancii Mondiale, Ana Maria Mihaescu.
In momentul de fata, inregistrarea unei ipoteci se face foarte greu pentru ca nu exista o baza de date centralizata care, de altfel, ar putea conduce si la o piata secundara.
Sursa: Realitatea romaneasca, 6 mai 2004. -
Banc Post nu mai vrea BERD si IFC ca actionari
Azi
___
Actionarul majoritar al Banc Post, EFG Eurobank Ergasias, ar putea renunta la optiunea de transformare in actiuni a creditelor acordate de IFC si BERD, dupa ce a am?nat adoptarea unei decizii pentru sf?rsitul anului 2004. Potrivit reprezentantilor societatilor de investitii financiare (SIF), care detin 30% din actiunile Banc Post, noul director executiv al bancii, David Watson, a precizat, in cadrul adunarii generale a actionarilor, ca nu este in interesul financiar al actionarilor ca BERD si IFC sa intre in capitalul bancii. In 1998, BERD si IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale, au acordat Banc Post doua imprumuturi convertibile in actiuni de c?te 10 milioane de dolari. Numai opt milioane de dolari din fiecare imprumut pot fi transformate in actiuni. Daca operatiunea de conversie nu va mai avea loc, sumele care vor fi rambursate de banca vor cuprinde si penalitati. O decizie care sa blocheze accesul celor doua institutii in actionariat va duce la o majorarea a costurilor Banc Post, inclusiv la diminuarea profitului. Intrarea BERD si IFC in actionariatul bancii ar obliga EFG sa participe la majorare cu cel putin 15 milioane de dolari, pentru a-si pastra pozitia majoritara, in prezent de 53,2%. Actionarii greci sustin ca o noua majorare de capital nu este justificata de rezultatele bancii.
Sursa: Azi, 6 mai 2004.
05.05.2004
-
Policolor mizeaza pe triplarea profitului in 2004, pana la 2,5 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vopsele Policolor Bucuresti, unul dintre primii trei jucatori de pe piata lacurilor si vopselelor, mizeaza in acest an pe o triplare in lei a profitului brut pana la valoarea de 103,35 miliarde lei (2,5 milioane euro). Compania trece printr-un amplu proces de restructurare al activitatii, specific de altfel societatilor in care pachetul majoritar este detinut de investitori financiari. Policolor este controlat de patru fonduri de investitii de pe piata romaneasca.
Policolor estimeaza pentru 2004 venituri din exploatare de 863,9 miliarde de lei (circa 21,2 milioane euro), in crestere cu 17% fata de 2003. Compania a realizat anul trecut un profit net de 23,6 miliarde de lei (628.000 euro), anuntand insa ca nu va distribui dividende actionarilor, pentru a acoperi pierderile reportate din exercitiile financiare precedente. Suma de 22,1 miliarde de lei va fi alocata acoperirii pierderilor, iar 1,5 miliarde de lei vor completa rezervele legale.
Actiunile Policolor sunt detinute de catre fondurile de investitii Romanian Investment Fund Cyprus LTD - 34,1%, The Romanian American Enterprise Fund - 32,94%, Romanian Reconstruction (Cyprus) Limited - 9,96%, Societe Generale (Romania) Fund Ltd - 7,72%, restul fiind in posesia altor actionari. Capitalul social al companiei este de 71,2 miliarde de lei. Capitalizarea Policolor la Bursa de Valori Bucuresti depaseste valoarea de 10 milioane euro, in conditiile in care ultima cotatie din 29 aprilie era de 5.900 lei/actiune. Valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 lei.
Policolor a realizat anul trecut venituri totale de aproximativ 743 mld. lei (circa 20 mil. euro) fata de o valoare bugetata de 784 mld. lei (20, 9 mil. euro). In lei, afacerile au scazut cu 8% in lei, in timp ce in euro scaderea este de 9%. Compania a simtit anul trecut efectele restructurarii realizate in 2002, cand aproape 40% din personal a fost disponibilizat, iar sectia de producere a rasinilor sintetice, principala materie prima pentru vopsele, a fost inchisa.
Productia a fost transferata in Bulgaria, la compania Orgachim, la care Policolor este actionar majoritar cu 65% din actiuni. Pe langa acestea, compania a reusit sa obtina reduceri semnificative ale consumului de gaz metan sau energia electrica. Numarul de angajati la finele anului trecut era de circa 447.
Piata de profil este puternic marcata de sezonalitatea vanzarilor, cu varfuri in perioadele martie - aprilie si august - septembrie, evolutie care se vede si in rezultatele financiare ale jucatorilor de pe piata.
Pe piata de lacuri si vopsele, estimata la vanzari de peste 140 milioane euro, potrivit ultimelor date aparute, Policolor Bucuresti concureaza cu alti doi jucatori privati puternici, Kober si Dufa Romania, fiecare fiind un sine un alt model de business.
Kober, cu facilitati de productie in judetul Neamt, este o afacere de familie pornita de la zero dupa 1990. Firma este detinuta de sotii Aurel si Mariana Kober, care fac parte din Topul celor mai bogati 300 de romani al revistei Capital, cu o avere estimata la 40 - 45 mil. $. In 2002, Kober SRL a avut un profit net de 2,3 mil. $ la o cifra de afaceri de 27,5 mil. $, fiind estimata o rata de crestere pentru 2003 la 20%.
Dufa Romania, a fost infiintata in 1997 ca un joint venture de import si distributie de lacuri si vopsele, in care grupul german Meffert AG detine 50% din actiuni, ca si actionarii romani ai Dufa Romania - Marius Ivan si Liviu Stan. Cifra de afaceri estimata a Dufa Romania pentru 2003 este de peste 18 mil. euro, in crestere cu 12% fata de anul anterior. Rata profitului se situeaza undeva in jur de 10%, sustin reprezentantii companiei.
Sursa: Ziarul financiar, 5 mai 2004. -
Cancelarul Austriei face lobby pentru preluarea SNP de catre OMV
Realitatea Romaneasca SNP
___
Guvernul austriac „sprijina complet“ participarea grupului OMV la privatizarea Petrom, avand in vedere importanta strategica si perspectivele pe termen lung ale acestui proiect, a declarat cancelarul austriac Wolfgang Schussel, la sfarsitul unei intalniri cu premierul Adrian Nastase. El a aratat ca OMV ar avea posibilitatea, dupa achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Petrom, sa se implice si in alte proiecte economice majore din regiune, precum cel privind transportul de gaze naturale din Marea Caspica spre Europa Centrala, tranzitand Romania si Turcia.
„Speram ca oferta grupului austriac este cea mai buna si ca OMV va avea succes, dupa derularea procedurilor necesare intr-un mod transparent“, a spus Schussel. Premierul l-a asigurat pe cancelarul austriac ca oferta OMV pentru preluarea Petrom va fi analizata, ca si ofertele celorlalti competitori, cu maxima atentie, pe baza unor proceduri legale si transparente.
Trei companii – OMV Austria, MOL Ungaria si Occidental Petroleum SUA – au depus oferte finale pentru preluarea a 51% din actiunile Petrom, cel mai mare operator petrolier din Romania.
OMV este prezent de cinci ani pe piata romaneasca si, pe langa cele 61 de benzinarii pe care le detine, mai are si 25% din capitalul grupului Rompetrol. Din delegatia cancelarului Wolfgang Schussel, aflat la Bucuresti in vizita oficiala, fac parte si ministrul austriac al Economiei si directorul general al OMV, care vor discuta cu autoritatile romane despre privatizarea Petrom.
Sursa: Realitatea romaneasca, 5 mai 2004.
-
Privatizarea Electrica Banat si Electrica Dobrogea, aproape de final
Cronica Romana
___
Consultantii juridici ai Electrica Banat si Electrica Dobrogea si cei ai companiei italiene Enel intocmesc in prezent ultima forma a documentelor de tranzactie, dupa clarificarea ultimelor aspecte ramase in discutie, forma finala a documentelor urmand sa fie supusa aprobarii Guvernului, informeaza Ministerul Economiei si Comertului. Societatile de Furnizare si Distributie a Energiei Electrice “Electrica Banat” SA si “Electrica Dobrogea” SA sunt primele doua filiale care au intrat in proces de privatizare. Prin HG nr. 1377/2002, a fost aprobata strategia de privatizare, care prevede aplicarea unei metode combinate intre vanzarea unui pachet de 24,62 la suta actiuni si majorarea concomitenta a capitalului social, astfel incat investitorul sa detina 51 la suta din capitalul social majorat. Privatizarea se realizeaza pe baza consultantei internationale specializate asigurata de BNP Paribas, Franta. In urma negocierilor care au avut loc cu singurul ofertant, respectiv firma ENEL Italia, in data de 08 martie 2004, aceasta a depus ofertele finale pentru participarea la privatizarea Electrica Banat SA si Electrica Dobrogea SA. Comisia de negociere a analizat ofertele depuse de firma italiana si a avut, in perioada 14 aprilie -23 aprilie, intalniri cu reprezentantii Enel SpA pentru clarificari in vederea finalizarii documentelor de tranzactie.
Sursa: Cronica romana, 5 mai 2004.
Pagina