11.03.2004
-
Transelectrica - apreciata de institutiile bancare europene
Adevarul TEL
___
Nu este surprinzator faptul ca Transelectrica si-a format un nume bun in lumea bancara europeana. Astfel, BERD si banca germana Kreditanstalt ii vor acorda societatii Transelectrica importante credite pentru investitii, dar fara garantii guvernamentale. In aceste conditii, Transelectrica se tine tare. Si-a programat pentru 2004 o cifra de afaceri de 9.000 de miliarde lei, comparativ cu un nivel de 7.700 miliarde lei inregistrat in 2003. Programul investitional al Transelectrica insumeaza, pentru perioada 2001-2005, aproximativ 600 de milioane euro.
De la Kreditanstalt - un credit de 70 de milioane de euro
Aflata intr-o perioada excelenta, Transelectrica a semnat luni, 8 martie, cu ocazia vizitei in Romania a domnului Wolfgang Clement, ministrul Economiei si al Muncii din Germania, un memorandum cu Banca germana Kreditanstalt fur Wiederanfbau-KfW pentru finantarea cu 70 milioane euro a proiectelor de modernizare a statiilor Sibiu Sud si Bucuresti Sud. Transelectrica va obtine resursele financiare pentru cele doua proiecte fara garantii guvernamentale sau bancare. Obligatiile de plata vor fi acoperite printr-o garantie acordata de Agentia pentru Credite de Export a Germaniei - Hermes.
Consortiul format din companiile Asea Brown Boveri-ABB Germania si Areva - Franta va moderniza statia Sibiu Sud, negocierea contractului urmand sa fie finalizata in aprilie. Proiectul are o valoare de aproximativ 40 milioane euro. ABB este unul dintre cele mai importante grupuri mondiale cu activitati in domeniul tehnologiilor destinate energiei electrice si in automatizari, in timp ce compania Areva, controlata de statul francez, furnizeaza servicii in special in sectorul energiei nucleare. KfW este principala banca de dezvoltare a statului german, administrand active cu o valoare de peste 250 de miliarde de euro. Institutia are un rol central in activitatea de export si in cadrul proiectelor de finantare.
BERD: 'Transelectrica - prima companie romaneasca ce obtine un imprumut fara garantii guvernamentale'
Transelectrica a semnat si in data de 25 februarie 2004, un document comun de pozitie cu Magyar Villamos Muvek Rt-MVM Rt, compania similara din Ungaria, pe baza caruia se va realiza interconexiunea celor doua tari prin linia de 400 kV Oradea-Bekescsaba. Documentul a fost semnat de domnul Jean Constantinescu, directorul general al Transelectrica, si domnul Laszlo Pal, directorul general al MVM, Ungaria. BERD a fost prezenta prin persoana domnului Anthony March, director Power and energy utilities.
Jean Constantinescu, directorul generalal Transelectrica
'Construirea celei de a doua linii de inalta tensiune intre cele doua sisteme electroenergetice nationale este determinata de necesitatea cresterii capacitatii de interconectare transfrontaliera in sistemul UCTE si de dezvoltare a pietei regionale de electricitate. In prezent, legatura dintre sistemele electroenergetice ale celor doua tari se realizeaza numai prin linia de 400 kV Arad-Sandorfalva. Promovarea acestui proiect a fost convenita prin protocolul Sesiunii a 3-a a Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare economica romano-ungara, la Bucuresti in octombrie 2002.
Prin Memorandumul de Intelegere semnat de Transelectrica si MVM Rt la Budapesta in februarie 2003, cele doua companii se angajau sa elaboreze studiile necesare pentru fundamentarea oportunitatii construirii unei noi linii de interconexiune la 400 kV intre sistemele electroenergetice ale celor doua tari. Documentul comun de pozitie sintetizeaza concluziile studiilor elaborate in comun si separat de catre fiecare companie si evidentiaza avantajele reciproce ale construirii liniei.
Semnarea Documentului atesta angajamentul celor doua companii de a parcurge in continuare etapele necesare realizarii investitiei si consolideaza relatiile bune de colaborare dintre Transelectrica si MVM Rt. Valoarea estimativa a lucrarilor pentru realizarea liniei pe teritoriul Romaniei este de 25 milioane euro, BERD fiind interesata in asigurarea finantarii proiectului datorita importantei acestuia pentru piata central-europeana de energie electrica. BERD a dispus pentru o finantare de 17,5 milioane euro fara garantii guvernamentale. In acest context, speram ca BERD sa ne sustina pentru a atrage si alte finantari, in aceleasi conditii, si pentru alte lucrari de investitii in Transelectrica'.
Laszlo Pal,directorul generalal MVM Ungaria
'In prezent, compania MVM detine in proprietate intreaga retea de inalta tensiune din Ungaria. Dorim sa intarim conexiunile cu tarile vecine si, in acest sens, Memorandumul cu Transelectrica este unul din cele mai importante. Cele trei puncte importante ale viitoarei interconexiuni Oradea - Bekescsaba sunt securitatea furnizarii de electricitate in Ungaria, intarirea relatiilor comerciale intre cele doua tari si contributia la dezvoltarea infrastructurii pietei regionale de energie din sud-estul Europei.
Tinand cont de pozitia Ungariei, precum si de cea a oficialilor MVM, acest proiect are o importanta deosebita in ceea ce priveste sincronizarea cu UCTE, precum si a tranzitului de energie electrica in zona. Proiectul nu va fi nici primul, nici ultimul semnat intre Ungaria si Romania. Pentru Ungaria investitia este estimata la circa 14-15 milioane euro, iar durata de executie va fi de un an'.
Anthony March, director Power and energy utilities, BERD
'Imprumutul acordat de BERD pentru Transelectrica este de 17,5 milioane de euro. Transelectrica obtine primul imprumut fara garantie guvernamentala acordat unei companii din Romania de catre BERD. BERD are convingerea ca aceasta interconexiune este utila ambelor tari pentru cresterea sigurantei in alimentare cu energie electrica a celor doua sisteme energetice'.
Graficul de desfasurare
Martie 2005 - inceperea lucrarilor in Romania Construirea liniei pana la granita este estimata la 25 milioane euro - sunt necesare avize si discutii cu proprietarii de terenuri pe unde este proiectat traseul viitoarei linii electrice de inalta tensiune. * BERD sustine in continuare Transelectrica pentru atragerea de fonduri si de la alte banci. Studiul cu date complete va fi finalizat in luna iulie 2004. Durata estimata pentru constructie: Ungaria - 1 an - segmentul de linie este mai scurt decat cel pe partea romana.
Romania - 2 ani. Romania va incepe construirea liniei in martie 2005, iar in Ungaria - martie 2006, lucrarile urmand a fi terminate in acelasi timp. Aceasta linie este importanta pentru cele doua tari, dar si pentru interconectarea cu UCTE a zonei sud-est europene. Dupa cum se stie, in Bosnia-Herzegovina sunt probleme cu doua linii de interconexiune distruse de razboi. * Aceasta interconexiune cu Ungaria va aduce un plus de tranzit cu Sistemul European Energetic - UCTE.
Sursa: Adevarul, 11 martie 2004.'
10.03.2004
-
Florin Georgescu se pregateste sa devina presedinte la BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Zvonurile se confirma: pana la sfarsitul acestei luni, Florin Georgescu, inca deputat si vicepresedinte PSD, presedinte al Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor, va prelua functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere (Supervisory Board) al Bancii Comerciale Romane (BCR), care va inlocui actualul Consiliu de Administratie. In prealabil, Georgescu urmeaza sa demisioneze din toate functiile politice, au declarat pentru ZF surse apropiate negocierilor privind vanzarea pachetului de 25% plus doua actiuni din capitalul BCR catre BERD si IFC.
Astfel urmeaza a fi indeplinita principala conditie impusa de cele doua institutii financiare internationale pentru realizarea tranzactiei de pre-privatizare a BCR - separarea conducerii executive de cea administrativa. Contactat de Ziarul Financiar, Florin Georgescu a spus ca nu comenteaza si nici nu vrea sa vorbeasca despre acest subiect.
Surse din partidul de guvernamant sustin ca este adevarat ca i s-a propus sa fie viitorul presedinte al Consiliului de Supraveghere al BCR.
Nicolae Danila, care cumuleaza in prezent atributiile executive cu cele de administrare, poate rasufla linistit. El va detine in continuare functia de presedinte executiv al bancii. Potrivit surselor citate, BERD si IFC nu isi vor aduce reprezentanti in conducerea executiva a BCR, aratandu-si astfel increderea in Danila.
Noul Consiliu de Supraveghere va fi format din sapte membri, dintre care cate un reprezentant al BERD si IFC, doi reprezentanti ai celor cinci SIF si trei ai statului roman.
Florin Georgescu este de trei ani membru in Consiliul de Administratie al BCR, ceea ce, potrivit surselor, reprezinta o buna justificare a alegerii sale pentru functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere.
In declaratia de interese completata la jumatatea lui iunie 2003, Georgescu se angaja ca in termenul legal sa opteze pentru calitatea de deputat ori de membru in Consiliul de Administratie al BCR.
Florin Georgescu mai detine functia de membru in consiliul director al Fondului Romano-American de Investitii. In prima parte a anilor '90, el a detinut functia de ministru de finante. Numele lui Georgescu a fost vehiculat de mai multe ori pentru diferite functii in sistemul bancar, inclusiv la conducererea BCR, mergand pana la pozitia de guvernator al bancii centrale.
Desemnarea lui Georgescu drept presedinte al Consiliului de Supraveghere nu va insemna si finalizarea detaliilor legate de tranzactia cu BERD si IFC, care ar mai putea dura pana la doua luni.
BERD si IFC au fost extrem de preocupate de a negocia termenii tranzactiei astfel incat sa-si asigure un castig in momentul vanzarii participatiei la BCR, fie direct catre mult cautatul investitor strategic, fie inapoi, catre statul roman.
De asemenea, cele doua institutii au continuat operatiuni de due diligence extrem de detaliate, astfel incat sa evite surprize neplacute, ajungand sa cunoasca pe cat de bine posibil situatia exacta atat a bancii, cat si a celorlalte entitati din grupul BCR, care complica procesul de restructurare.
Intarzierea finalizarii discutiilor cu cele doua institutii financiare a insemnat implicit amanarea platii celor 222 milioane de dolari reprezentand contravaloarea negociata a 25% plus doua actiuni din capitalul social al BCR.
Autoritatea pentru Privatizare a anuntat saptamana trecuta incheierea negocierilor cu BERD si IFC privind finalizarea tranzactiei.
Ultimele doua acte semnate au fost Acordul Actionarilor si Contractul Optiunii de Vanzare, in baza caruia BERD si IFC.
Desi negocierea detaliilor tranzactiei cu BERD si IFC se impotmolise in ultimele saptamani, APAPS se apucase intre timp sa discute vanzarea unui al doilea pachet de pana 8% catre Asociatia Salariatilor BCR. Salariatii nu pot cumpara actiuni BCR la un pret mai mic de 10.000 lei, reprezentand valoarea nominala a unei actiuni.
Contractul - cadru privind prima etapa de privatizare a BCR a fost semnat la Bucuresti pe 4 noiembrie 2003, iar de atunci continua discutiile pentru stabilirea detaliilor implicarii BERD si IFC in restructurarea celei mai mari banci romanesti.
Banca a obtinut, anul trecut, un profit net estimat de peste 160 de milioane de dolari, apropiat de nivelul raportat pentru 2002.
Sursa: Ziarul financiar, 10 martie 2004. -
Negocierile cu UE la capitolul Agricultura, finalizate in toamna
Gardianul
___
Negocierile cu UE privind incheierea capitolului 'Agricultura' ar putea fi finalizate mai devreme decat ne-am propus initial, a declarat, ieri, Ilie Sarbu, ministrul agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale (MAPDR). 'Nu vrem sa fim foarte optimisti, dar cred ca putem incheia acest capitol pana in toamna. Saptamana viitoare, la Bruxelles, impreuna cu Frantz Fischler, comisarul european pe probleme de agricultura, vom analiza evolutia acestui sector', a precizat Sarbu. Tot in cadrul acestei intalniri se vor negocia si cotele alocate tarii noastre in ceea ce priveste productia de lapte si zahar. 'Speram sa ajungem la un consens privind cotele. Tarile care vor intra in curand in UE au negociat, iar cotele aprobate au fost cu 33% mai mici decat cele propuse initial', a mai spus ministrul.
Sarbu: Nu mai exista interes pentru zahar
In ceea ce priveste negocierile privind cotele la zahar, Romania a solicitat alocarea unei cantitati de 500.000 tone. 'Daca oficialii UE vor aproba o cota de circa 300.000 de tone, ar fi extraordinar. Din datele referitoare la productiile inregistrate in ultimii cinci ani, reiese foarte clar faptul ca nu mai exista interes pentru producerea zaharului. Cu toate ca am incercat prin zeci de programe concepute impreuna cu patronatele, iar subventiile acordate pentru sfecla-de-zahar au fost substantiale, productiile inregistrate au fost minime. Astfel, chiar si cu o cota de 300.000 de tone, ne situam mult sub productiile noastre', a explicat oficialul MAPDR. Suprafetele cultivate cu sfecla-de-zahar s-au ridicat, anul trecut, la 39.600 hectare, obtinandu-se o productie de 734.000 tone de sfecla-de-zahar, comparativ cu 40.700 hectare in anul anterior, cand au fost realizate 954.800 tone de sfecla-de-zahar. Cantitatea de zahar realizata din prelucrarea sfeclei s-a ridicat, in 2003, la 75.000 tone, in conditiile in care in care consumul intern totalizeaza 500.000 tone. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafata medie cultivata cu sfecla-de-zahar in perioada 1995-2002 a fost de 88,7 hectare, productia ridicandu-se la 20,3 tone la hectar. Pentru stabilirea unor strategii privind redresarea productiei de sfecla, oficialii MAPDR se vor intalni, astazi, cu reprezentantii Patronatului Zaharului din Romania.
Tranzitie de patru ani pentru lapte
La lapte, autoritatile au solicitat o cota de 5 milioane de tone, ceea ce echivaleaza cu 5 miliarde de litri. Aceasta cota pare exagerata in contextul in care, in prezent, in tara se proceseaza, anual, doar 1,1 miliarde de litri. De altfel, chiar si oficialul MAPDR recunoaste ca 'nu vom putea ajunge la 5 milioane de tone'. In ceea ce priveste calitatea laptelui ca materie prima, tara noastra a solicitat o perioada de tranzitie de patru ani pana la implementarea legislatiei comunitare.
Dintre cele 10 tari care vor adera anul acesta, Polonia a obtinut 8,9 milioane de tone, cu 36% mai putin decat a solicitat, Cehia - 2,6 milioane de tone, cu 17% mai putin decat au cerut initial, iar Ungaria a obtinut o cota de 1,9 milioane de tone, cu 33% sub solicitarile initiale.
Sursa: Gardianul, 10 martie 2004.' -
Privatizarea Distrigaz-Sud - un debut pentru marile privatizari din 2004
Adevarul
___
Societatea Distrigaz-Sud se afla in plin proces de privatizare. Alaturi de Distrigaz-Nord, operatorul din sudul Romaniei in distributia de gaze a primit scrisori de intentie din partea unor companii de renume din Europa: Enel, Gaz de France, Gazprom si Ruhr Gaz. Interesul mare pentru distributia de gaze din Romania i-a surprins atat pe analistii economici, cat si pe specialisti, iar autoritatile romane considera ca privatizarea Distrigaz-Sud si Nord va reprezenta un debut foarte bun in marile privatizari prevazute pentru 2004. In acest context, par surprinzatoare unele afirmatii, potrivit carora Distrigaz-Sud datoreaza sume imense la bugetul de stat pe 2003, fapt pentru care managerii societatii sunt pasibili cu intocmirea unor dosare penale. Mai mult decat atat, societatea este acuzata ca a facut investitii mai mici in 2003, comparativ cu cele din 2002, dar si cu cele ce se vor face in 2004. Liviu Duinea, directorul general al Distrigaz-Sud, demonteaza informatiile cu pricina, atestand cu documente inclusiv faptul ca societatea este la zi cu plata tuturor darilor catre stat.
Datorii zero la bugetul de stat pe 2003
- Domnule director, cu putin timp in urma, au aparut unele informatii potrivit carora Distrigaz-Sud a facut investitii mai mici in 2003, comparativ cu 2002. Cat de obiective sunt aceste informatii?
- Pentru a investi, o companie are nevoie atat de banii proprii, cat mai ales de credite din banci sau de la diferite organisme internationale. In 2002, Distrigaz-Sud a beneficiat de credite prin contractul cu Banca Mondiala, iar in 2004 am antamat un imprumut cu Banca Popolare di Lodi, Italia. In schimb, in 2003 nu am avut decat resurse financiare proprii. Cu toate acestea, tot am investit o suma importanta, inlocuind 250 km de conducte uzate, cu finantari din surse proprii - 21 milioane de euro, banii Distrigaz. In context, mentionez faptul ca imprumuturile si creditele nu se pot lua in orice conditii. Distrigaz-Sud a cautat sursele de finantare care s-o avantajeze, nu s-o ingenuncheze. Am cautat conditiile de rambursare cele mai favorabile, iar acest lucru nu se poate face de pe o zi pe alta. Pentru contractul pe care urmeaza sa-l semnam cu Banca Popolare di Lodi au fost purtate negocieri timp de un an de zile. La acest capitol nu-si au loc speculatii de genul: 'Cresc investitiile deoarece este an electoral'. In 2002, nu am avut un an electoral, desi investitiile au avut un nivel foarte bun.
- S-a scris ca, desi Distrigaz-Sud este inglodata in datorii de miliarde la bugetul de stat si al asigurarilor sociale, arunca banii de pe facturi in sedii luxoase. Care este realitatea?
- Sediul central, atat de hulit, si-a inceput constructia in 1995, dar nu pentru Distrigaz-Sud, care nu exista la acea data ca societate independenta, ci pentru a fi sediul central al Romgaz. Romgaz s-a divizat in 1999, generand pe langa actuala societate de extragere a gazelor Romgaz si pe langa cea de transport al gazelor, Transgaz, si cele doua distributii de gaze, Distrigaz-Sud si Distrigaz-Nord. La divizare, Distrigaz-Sud a preluat si sediul aflat in constructie din '95, pe care l-a finalizat in 2001. Salariatii s-au mutat in noul sediu in 2001. Este momentul sa amintesc faptul ca salariatii nostri lucrau in niste conditii absolut improprii si claie peste gramada cu salariatii de la RADET. In plus, era absolut inadmisibil sa primesti strainii in acele conditii. Aceasta in contextul in care Distrigaz-Sud face parte din primele zece companii din Romania. Sediul nu este ultraluxos, ci un sediu absolut normal si civilizat, in care exista inclusiv ghisee civilizate, la care cetatenii isi pot plati facturile fara sa-si rupa hainele si sa injure.
- Distrigaz-Sud a introdus sistemul obligatoriu de plata prin card, asa cum prevede OUG 193/2002?
- Toti cei care au dorit sa se informeze stiu foarte bine ca Distrigaz-Sud a respectat cu strictete OUG 193. Inca din martie 2003, am incheiat contractul cu Raiffeisen Bank, iar posesorii de carduri isi pot plati utilitatile in mod absolut civilizat. Ca cetatenii nu prea au bani sa-si deschida un cont pentru acest card, aceasta nu mai este problema Distrigaz. Dar pentru o corecta informare, pot spune ca, in 2003, s-au efectuat 821 de operatiuni prin card, iar suma incasata a fost de 800 milioane de lei. Deci, contracte exista, banca avem, iar cine doreste sa-si plateasca utilitatile la gaze prin card poate s-o faca fara restrictii. Distrigaz a respectat cu strictete OUG 193. Pe langa acest aspect, insist pe ideea ca societatea nu are nici un fel de datorii la stat. In 2003, suma varsata la bugetul de stat, al asigurarilor sociale si CAS, s-a ridicat la un nivel de 4.000 miliarde lei. Si, in prezent, datoriile catre stat sunt zero, deoarece Distrigaz-Sud isi plateste cu sfintenie darile.
Nu Distrigaz-Sud majoreaza pretul gazelor
- S-a vehiculat inclusiv ideea ca ANRGN si Distrigaz-Sud au pus lacatul la Amonil Slobozia prin tariful excesiv aprobat de ANRGN si practicat de Distrigaz-Sud. Astfel, ingrasamintele produse la Amonil nu mai pot concura cu cele din import.
- Tarifele practicate de Distrigaz-Sud reprezinta un pret al distributiei reglementat de ANRGN pentru toata Romania. Este un pret platit de Amonil, dar si de Azomures, Nitramonia, Viromet, Turnu sau Sofert. Iar pretul nu este doar pentru producatorii de ingrasaminte, ci pentru toata Romania. Tarifele Distrigaz sunt aprobate oficial cu toata documentatia necesara. Nu-si pune Distrigaz-Sud tarife preferentiale sau dupa ureche. Acestea sunt intelegerile cu organismele internationale, acesta este trendul pretului la gazele naturale, daca vrem sa intram in UE. Pretul gazelor va creste, etapizat, pana in 2007, data intrarii Romaniei in Uniune. Iar in pretul gazelor, Distrigaz-Sud nu are nici o implicare. In plus, sa luam si reversul. Combinatele de ingrasaminte chimice au instalatii din anii '60-'70. In schimb, in lume, producatorii din acest domeniu au investit in utilaje performante, cu consumuri scazute de gaze. Aici este problema combinatelor chimice romanesti, nicidecum in tarifele practicate de Distrigaz-Sud. Pe langa aceste aspecte, cu Amonil Slobozia avem in prezent relatii contractuale corecte, in sensul ca societatea isi plateste factura curenta si un anumit procent din datoria istorica. Aceasta s-a mai micsorat, fiind actualmente la un nivel de 2,5 milioane de dolari.
- La fiecare majorare a pretului, producatorii de ingrasaminte chimice intra in panica, fiind sectorul industrial cu cele mai mari consumuri de gaze per produs.
- Faptul ca se scumpesc gazele nu reprezinta o dorinta a sistemului gazeifer de a duce agentii economici in faliment. Dorinta noastra este de a avea cat mai multi consumatori industriali si rezidentiali, caci numai prin cresterea numarului acestora ne creste cifra de afaceri. Numarul de consumatori da puterea unei firme precum Distrigaz, dar, in prezent, societatea exista si se dezvolta prin tariful reglementat de 24 USD/1.000 Nmc. In majoritatea cazurilor, atunci cand creste pretul final al gazului, nu creste si tariful Distrigaz. Aceasta in contextul in care FMI doreste sa-i incurajeze pe producatorii de gaze, iar diferentele de pret merg la producator, si nu la distribuitor. Pe langa toti acesti factori, insa, trebuie sa constientizam si faptul ca importurile de gaze vor avea un aport din ce in ce mai mare in necesitatile Romaniei, mai ales ca numarul consumatorilor este in crestere. In aceste conditii, interesul Distrigaz-Sud nu este de a pune lacatul pe Amonil, ci de a avea cat mai multi consumatori.
Consumatorii rezidentiali pot avea tot atatea guri de foc cate doresc
- Conducerea Distrigaz-Sud este pasibila de a i se intenta dosar penal pentru restante la bugetul de stat?
- Si aceasta este o aberatie de proportii. Aceasta cu atat mai mult cu cat, pentru 2003, societatea a platit 4.000 miliarde lei dari catre stat. Site-ul Ministerului de Finante afisa niste sume restante la 31 decembrie 2003, la sucursalele Brasov, Craiova si Galati. Brasov datora 1 miliard de lei la bugetul de somaj, iar Galati, 800 milioane de lei. Chiar si aceste codite au fost platite pana in 31 decembrie '03, dar site-ul nu a fost actualizat. Cele doua sucursale Craiova si Galati sunt pe zero datorii la stat. In prezent, Distrigaz-Sud, prin toate sucursalele sale, se afla sub controlul unor echipe de la MF, care au tocmai sarcina de a verifica exactitatea situatiei, in vederea eliberarii certificatului de privatizare. In speranta unei privatizari cat mai reusite, absolut toate controalele au atestat si atesta negru pe alb faptul ca Distrigaz-Sud este una dintre primele 10 companii din Romania care sustin bugetul de stat cu fonduri uriase si la termen. Iar cetatenii trebuie sa stie acest lucru, cu atat mai mult cu cat compania se afla foarte aproape de momentul schimbarii proprietarului.
- Consumatorii rezidentiali, cate guri de foc isi pot monta in gospodarie?
- Este bine sa stie absolut toti cetatenii care au acces la sistemul de distributie a gazelor ca isi pot monta in gospodarie cate guri de foc doresc. Inca din 1998, nu mai exista oprelisti in acest sens. Singura problema o constituie faptul ca unii oameni isi monteaza o gura de foc in plus fara autorizatie, supunandu-se unor riscuri imense. Deci, in conditii tehnice corecte si cu instalatii realizate de firmele atestate si autorizate de Distrigaz-Sud, consumatorii casnici pot executa ce lucrari doresc. Lista cu firmele autorizate este afisata la sediul Distrigaz, pentru a avea acces la ea tot romanul.
Sursa: Adevarul, 10 martie 2004.'
09.03.2004
-
Kandia Timisoara a fost evaluata la a saptea parte din Excelent Bucuresti
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fuziunea dintre producatorii de ciocolata Excelent Bucuresti si Kandia Timisoara a intrat in linie dreapta odata cu publicarea proiectului de fuziune. Potrivit acestuia Excelent va absorbi Kandia, iar actionarii acesteia din urma vor primi o actiune Excelent pentru fiecare sapte actiuni detinute. Mai precis, fiecare actiune Kandia se va transforma in 0,1447 actiuni Excelent.
Noua companie va avea afaceri de 40 milioane de dolari si un activ net de 30 milioane de dolari.
Principalul actionar al Kandia este Excelent, cu 62% din actiuni, dupa ce a preluat pachetul majoritar de actiuni anul tercut de la fondul de investitii Rivta GMBH, intr-o tranzactie complexa, evaluata la 6 milioane de dolari.
Activele nete ale Excelent se ridica la 830 miliarde de lei, iar cele ale Kandia la 125 miliarde de lei. Cu alte cuvinte patrimoniul Excelent este de 6,6 ori mai mare decat cel al Excelent.
Fuziunea Kandia cu Excelent ar putea insemna trecerea pe primul loc pe aceasta piata a Excelent, care ar ajunge la o cota de piata de 39%. Ultimele estimari de pe aceasta piata situau Excelent pe locul al doilea, cu 27%, pe primul loc situandu-se Kraft Foods Romania, cu 35%, iar pe al treilea Kandia, cu 12%. Cota de piata a marcii Kandia ar putea fi in prezent mai mare dupa campania publicitara agresiva inceputa la finalul anului trecut pentru ciocolata Kandia, care este insa produsa la Bucuresti. Investitiile pentru lansarea si promovarea noilor produse s-a ridicat la 2,5 milioane de dolari. Pe langa brandul Kandia, Excelent va prelua si marca Ambasador, care apartine fabricii din Timisoara.
Dupa fuziune, Excelent ar putea ajunge la o cifra de afaceri 40 milioane de dolari, si un profit anual de 4 milioane de dolari daca rezultatele financiare vor avea o evolutie similara cu cea de anul trecut. Excelent a incheiat anul trecut cu vanzari in valoare de 968 miliarde de lei (30 milioane de dolari), conform datelor financiare preliminate ale companiei, in timp ce Kandia inregistra la mijlocul anului 2003 vanzari in valoare de 116 miliarde de lei (3,5 milioane de dolari).
Actiunile detinute de Excelent la Kandia vor fi anulate, astfel ca principalul actionar al noii companii va fi Axis Investment Ltd. Cu 90,1% din actiuni. Axis Investment este un vehicul de investitii al East Europe Development Fund, fond de investitii regional in valoare de 120 mil. $ printre ai carui investitori se numara omul de afaceri Fathi Taher, care este si unul din principalii actioari ai hotelului Marriott, dar si companii straine cum ar fi ABB, Ericsson sau Fiat. Pachetul de actiuni cu care a ramas Rivta GMBH la Kandia dupa ce a vandut pachetul majoritar de actiuni catre Excelent ii va conferi fondului o cota de 3% in capitalul companiei rezultate dupa fuziune.
Axis Investments detinea 95% din Excelent, iar prin fuziune cota detinuta in noua companie nu va scadea sub 90%, iar obligatia de a delista companie de pe piata de capital nu va disparea.
Actiunile Excelent sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti, unde cotatia actiunilor aprope s-a dublat in ultima luna. Ultima operatiune de pe piata cu actiunile Excelent s-a realizat la 7.650 lei/actiune, la care capitalizarea bursiera este de 27 milioane de dolari. Pretul actiunilor Kandia a urcat in februarie pana la 1.800 lei/actiune, dar a intrat apoi pe o panta descendenta, pe care a evoluat de altfel si ieri. Ultima tranzactie cu actiuni Kandia s-a realizat la 1.300 lei/actiune, pret la care capitalizarea bursiera este de aproape 5 milioane de dolari.
Pentru ca fuziunea sa se realizeze mai ramane ca Adurarile Generale ale celor doua companii sa aprobe proiectul de fuziune.
Sursa: Ziarul financiar, 9 martie 2004 -
Piata interna de obiecte sanitare, gresie si faianta - aproape 160 de milioane de euro
Adevarul
___
Romanii au cumparat anul trecut obiecte sanitare, gresie si faianta de peste 159,7 milioane de euro, in crestere cu 16,6 la suta fata de 2002, cand vanzarile au fost de circa 137 milioane de euro. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, productia interna de gresie si faianta a fost de 54 milioane de euro, in timp ce importurile s-au cifrat la peste 69 de milioane de euro. In ce priveste obiectele sanitare, valoarea productiei autohtone este net superioara importurilor, respectiv 30,9 milioane de euro, fata de 4,7 milioane de euro. Pe de alta parte, in timp ce exportul de gresie si faianta este insignifiant, in ce priveste obiectele sanitare 65 la suta din productia interna merge la export, respectiv 27,544 milioane de euro. Cu toate acestea, piata autohtona este imatura, iar cresterea din ultimii 3-4 ani se datoreaza in special importurilor. Potrivit specialistilor prezenta pe piata romaneasca a unor operatori importanti din strainatate este inca slaba, iar problemele unei companii care activeaza in domeniu sunt legate de potentialul pietei si de educatia clientului. Astfel, piata autohtona este dominata de cativa actori romani, respectiv Cesarom, Sanex Cluj - cu o cota de piata de cate 20 la suta, Mondial Lugoj - 10 la suta, Roman Ceram si Romceram Chitila, dar sunt prezenti si cativa producatori internationali: Delta Distribution -17-18%, Bengoss si Premium Com, Lusitania, Artena cu cate 2-3 procente din piata. Legat de caracteristicile pietei, specialistii sunt de parere ca piata de ceramica poarta amprenta mentalitatii romanesti caracterizata de prezenta unor extreme: fie de o gandire moderna, fie de una primitiva. 'Nu de putine ori ai ocazia sa intalnesti in acelasi loc show-room-uri si binecunoscutele chioscuri. Micii comercianti sunt grupati in bazaruri dezvoltate, cu precadere, in proximitatea celor cinci mari producatori interni', spun specialistii. De asemenea, viitorul comertului cu produse ceramice este mai mult decat promitator, daca avem in vedere ca in domeniul constructiilor este asteptat un trend continuu ascendent in perioada de pre si post aderare a Romaniei la UE. La nivel global, Romania se afla printre primii 100 de consumatori de placi ceramice, liderii Europei fiind spaniolii si italienii.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.' -
Societe Generale Romania Fund si-a prelungit durata de viata
Adevarul
___
Actionarii fondului de investitii Societe Generale Romania Fund au decis prelungirea duratei de viata a acestuia, in conditiile in care 2004 era anul in care participatiile sale de pe piata romaneasca ar fi trebuit vandute, releva un comunicat publicat la bursa de valori irlandeza. Societe Generale Romania Fund a fost infiintat in 1997, pentru o perioada de sapte ani, cu posibilitatea prelungirii duratei ca urmare a deciziei actionarilor. Fondul, administrat de societatea Societe Generale Emerging Europe Asset Management, a investit in Romania peste 45 de milioane de dolari. In prezent, principalele sale participatii sunt la operatorul de telefonie mobila Orange, la compania de iluminat public Luxten, la tipografia Megapress si la producatorul de vopsele si lacuri Policolor. Anterior, fondul a mai fost implicat in actionariatul fabricantului de frigidere Arctic, cel al producatorului de lactate La Dorna si al celui de ape minerale Dorna Apemin si la Electroaparataj Bucuresti.
Sursa: Adevarul, 9 martie 2004.
08.03.2004
-
Efervescenta pe Rasdaq pentru spumoasele Zarea: trei oferte
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Producatorul de vinuri spumoase Zarea SA Bucuresti se afla in mijlocul unei batalii acerbe pentru preluare desfasurata intre o persoana fizica care detine 10% din companie, Karom Drinks SA, care produce spumosului Faber si compania Cocor SA, care detine magazinul cu acelasi nume din Bucuresti. Zarea era pana acum cativa cea mai cunoscuta marca de vin spumos din Romania, dar a pierdut din piata pe fondul cresterii competitiei.
Persoana care detine 10% din Zarea, Mihaela Buzatu, a lansat la mijlocul lunii februarie o oferta publica de cumparare a 40% din actiunile Zarea, urmata de contraofertele celorlalti doi competitori lansate simultan pe 5 martie 2004 pentru un pachet de 49,9%. APAPS detine un pachet de 40% din Zarea SA, iar actionarii proveniti in urma privatizarii in masa 50%.
Mihaela Buzatu ofera un pret de 2110 lei pentru o actiune Zarea SA (14 miliarde de lei pentru 40%), in timp ce Cocor SA ofera 2220 de lei (18,3 miliarde de lei pentru 49,9%) iar Karom Drinks da cu putin mai mult: 2250 de lei (18,5 miliarde de lei pentru 49,9%).
Actiunile Zarea SA sunt listate pe piata Rasdaq, iar ultimul pret mediu de tranzactionare, din data de 5 martie 2004 a fost de 3000 de lei, cu o capitalizare bursiera de 1,5 milioane de dolari. Valoarea nominala a unei actiuni Zarea este de 1000 de lei, iar pretul mediu inregistrat in ultimele 12 luni de tranzactionare este de 2071 de lei. Compania deruleaza afaceri de 4-5 milioane euro.
Mihaela Buzatu a cumparat cele 10% in noiembrie 2003 in urma unei singure tranzactii pe piata Rasdaq de la Radu Cocos, unul dintre fostii actionari ai liderului pietei de vinuri spumoase de pe piata romaneasca, Astese Production SRL, care produce vinurile spumoase Angelli.
Societatea, fondata de un grup de investitori italieni, a fost preluata in intregime, la sfarsitul anului trecut, in cadrul unei tranzactii de 11,2 milioane de dolari, de firma germana Henkell&Sohlein Group, cel mai mare producator european de vinuri spumoase.
Surse din industria vinului sustin ca Buzatu Mihaela se afla in stranse legaturi cu Radu Cocos. 'Nu pot sa fac nici un fel de comentariu pe marginea acestei tranzactii', a declarat pentru Ziarul Financiar, Mihaela Buzatu. Radu Cocos afirma ca a vandut in profit, anul trecut, cele 10 procente din Zarea catre Mihaela Buzatu, dar spune ca nu o cunoaste personal pe aceasta.
Cei trei ofertanti vizeaza pachetul de actiuni de 40% detinut de APAPS dar Autoritatea pentru Privatizare pare ca nu este interesata de o privatizare prin intermediul pietei de capital, anuntand ca va scoate, in curand, Zarea SA la privatizare prin intermediul unei metode clasice.
Karom Drinks este producatorul vinului spumos Faber si este detinut de Schloss Wachenheim, cel mai mare producator de vinuri spumoase din lume dupa numarul de sticle vandute. Schloss Wachenheim este unul dintre cei trei mari importatori de vin linistit romanesc pe care il imbuteliaza si il comercializeaza pe piata germana, destinatia principala pentru exporturile romanesti de vin.
'Producatorul german este foarte interesat sa se extinda pe piata romaneasca si de accea am facut o oferta de cumparare pentru pachetul detinut de APAPS la Zarea SA', a declarat Emil Popescu, general manager Karom Drinks. Societatea a mai fost interesata si de preluarea Angelli, insa oferta financiara a fost inferioara celei lansate de Henkell&Sohlein.
'Urmarim Zarea SA de mai bine de sase ani si am considerat ca acum este un moment bun pentru achizitionare. Oferta noastra este adresata PPM-istilor, dar am trimis si catre APAPS o oferta. Se pare insa ca aceasta institutie nu este interesata', spune Aurel Besliu, presedintele Consiliului de Administratie al Cocor SA. El afirma ca societatea nu sta bine din punct de vedere financiar dar are, inca, un nume pe piata de profil.
Cocor are activitati in sectorul spatiilor comerciale si in turism si detine centrul comercial cu acelasi nume din Bucuresti, dar opereaza de aproape opt ani si pe piata vinului oferind finantari si aflandu-se in asociere cu diversi producatori de vin.
Actionarii principali ai firmei Cocor SA sunt SIF Muntenia (18,8%), Broadhurst Investments Limited (11,3%), Ursan Liviu (13,4%) si Stoica Daniel (13,3%). Grupul Cocor SA a achizitionat, pentru aproape trei milioane de dolari, complexurile hoteliere 'Galati' si 'Ovidiu' din Neptun-Olimp, precum si Vila V5 din Eforie Nord in urma licitatiilor organizate la mijlocul anului 2002 de Ministerul Turismului. Respectivele unitati de cazare au fost incluse ulterior in societatea Cocor Turism.
Ion Dobronauteanu, presedintele Organizatiei Interprofesionale ViniViticola, spune ca lupta pentru controlul Zarea SA arata ca interesul pentru industria vinului este in crestere si ca piata se dezvolta. 'Zarea este o societate cu probleme financiare, dar prin preluarea ei cred ca acestea vor disparea. Privatizarea va duce la o mai buna structurare pe piata spumantelor, iar Zarea va avea sansa sa isi recastige cota de piata pe care a pierdut-o in ultimii ani si sa devina unul dintre liderii acesteia', afirma Dobronauteanu.
Zarea Bucuresti detine patru sectii de productie pentru bauturi spirtoase, lichior si bauturi aperitive, vin spumant si vin spumos. Zarea are un capital social de 16,4 miliarde de lei si a inregistrat in 2002, conform datelor furinizate de Ministerul Finantelor publice, o cifra de afaceri de 147 de miliarde de lei si un profit net de 136 de miliarde de lei. Profitul exceptional din 2002 se datoreaza 'altor venituri din exploatare', dupa cum rezulta din raportul companiei.
Societatea are 305 angajati. Pe primele sase luni de anul trecut, compania a avut o cifra de afaceri de 82,5 miliarde lei, cu 33% mai mult decat in aceeasi perioada a anul anterior.
Piata vinurilor spumoase, estimata anul trecut la circa 10 milioane de sticle, este de la sfarsitul anului trecut o afacere germana, primii doi ocupanti ai acesteia fiind detinuti de doi mari producatori germani: Astese Production producatorul vinului spumos Angelli cu o cota de 45%, urmat de Karom Drinks producatorul vinului spumos Faber cu o cota de circa 18%.
Urmatorii ocupanti sunt Panciu, Jidvei, Cramele Prahova si Zarea Bucuresti care detine acum circa 8 procente din piata. Ultimul loc este ocupat de Spumante Silvania din judetul Salaj, un producator retras recent de la privatizare de catre APAPS dar care urmeaza sa fie relansat pentru vanzarea pachetului de 63,5% apartinand statului.
Sursa: Ziarul financiar, 8 martie 2004.' -
Friesland ofera aproape 8 milioane de euro pentru 58% din actiunile Napolact
Curierul National
___
Friesland Romania, subsidiara grupului olandez din sectorul alimentar Friesland Coberco, va lansa o oferta publica de preluare a unui pachet de 58,42 la suta din actiunile Napolact Cluj-Napoca, la capitalul caruia detine deja o participatie de circa 41 la suta.
Friesland Romania propune un pret de 55.000 de lei pe actiune, numarul titlurilor vizate ridicandu-se la 5,67 de milioane, potrivit anuntului preliminar privind oferta publica. La acest pret, valoarea totala a tranzactiei s-ar ridica la 311,9 miliarde de lei (7,8 milioane de euro, la cursul de vineri, 39.887 lei/euro).
Oferta este administrata de ING Baring Securities Romania.
Napolact Cluj-Napoca are un capital social de 165,01 de miliarde de lei, valoarea nominala a unei actiuni fiind de 17.000 lei. Pe piata Rasdaq, titlurile societatii erau cotate vineri la un pret mediu de 59.502 de lei pe actiune.
Friesland Romania a derulat in 2002 o oferta publica pentru 90,08 la suta din titlurile Napolact, la un pret de 41 la suta de lei pe actiune, oferta subscrisa partial. In prezent, grupul detine la producatorul de lactate o participatie de 40,71 la suta . Un alt actionar important al societatii este PAS Napolact, cu 39,45 la suta. Pentru anul trecut, conducerea producatorului de lactate estima atingerea unei cifre de afaceri de 1.050 de miliarde de lei (27,9 milioane de euro), ceea ce corespunde unei cresteri de 11,6 la suta. Friesland Romania face parte din grupul Friesland alaturi de societatea SCIL Mures. Cele doua companii au inregistrat in 2003 vanzari de circa 1.314,4 miliarde de lei (35 milioane de euro), cu 11 la suta mai mult fata de anul anterior. Friesland a intrat pe piata romaneasca in anul 2001, in urma preluarii operatiunilor detinute de Nutricia Dairy and Drinks (NDD), care a renuntat la activitatea in sectorul produselor lactate in Europa Centrala si de Est. In prezent, grupul detine patru unitati in localitatile Satu Mare, Carei, Deta (Timisoara) si Targu Mures, productia fiind destinata preponderent pietei interne.
Oferta companiei include lapte de consum, produse lactate acide (iaurt, sana, lapte batut, chefir), smantana, unt si creme de unt, lapte praf, cascavaluri si branza topita.
Sursa: Curierul national, 8 martie 2004. -
AVAB si-a luat adio de la o treime dintre creantele la Sanatate
Cotidianul
___
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), institutie care a preluat creantele inregistrate la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate, a colectat in perioada noiembrie 2003 - februarie 2004, in contul acestor creante bugetare restante, suma de 700 miliarde lei, informeaza autoritatea. Cu toate acestea, pentru 50.350 de societati debitoare cu o valoare nominala totala a creantelor de 15.412 miliarde lei, nu a fost inca deschisa vreo procedura de recuperare a debitelor. Dintre acestea, 457 de firme se afla in procedura de privatizare si nu vor putea fi executate. De asemenea, pentru 688 de societati exista deja planuri de esalonare a datoriilor in conformitate cu prevederile legale referitoare la recuperarea arieratelor bugetare. Astfel, mai mult de 30% din valoarea portofoliului reprezinta creante la societati care se aflau in diferite faze de executare silita, iar 4,2% din creante vizeaza firme in faliment sau reorganizare judiciara. Transferul datoriilor de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si casele judetene de sanatate a inceput in luna noiembrie si a fost finalizat la data de 19 februarie. In aceasta perioada, AVAB a comunicat titlurile executorii pentru 1533 societati debitoare, cu o valoare totala a creantelor in suma de peste 17.578 miliarde lei, respectiv 71,5% din total. Simultan, au fost declansate procedurile de executare silita prin blocarea conturilor bancare pentru un numar de 793 debitori, cu o valoare nominala a creantelor de 3.805 miliarde lei, respectiv 15,5% din portofoliu.
Sursa: Cotidianul, 8 martie 2004.
Pagina