26.02.2004
-
Privatizarea Petrom - sprijinita si de o noua Lege a petrolului, aflata in Parlament
Adevarul SNP
___
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), desemnata autoritate competenta prin Legea petrolului nr. 134/1995, este cea care stabileste relatiile dintre stat, in calitatea acestuia de proprietar al bogatiilor subsolului, si companiile care desfasoara operatiuni petroliere in Romania. Un loc extrem de important in aceasta relatie il are Societatea Nationala a Petrolului Petrom, care exploateaza 45% din potentialul de titei si gaze al Romaniei. Importanta sectorului petrolier, traditia de 150 de ani si existenta unor companii romanesti cu regim de regii autonome, care efectuau la data adoptarii Legii petrolului peste 80% din lucrarile de explorare si totalitatea lucrarilor de exploatare a titeiului si gazelor naturale, au determinat acordarea in baza legii mentionate a dreptului de a continua operatiunile petroliere in baza unor acte de administrare emise de ANRM. Actele de administrare au fost incheiate de ANRM cu Petrom RA, pentru 19 perimetre de explorare si 225 perimetre de dezvoltare-exploatare si exploatare petroliera, fiind aprobate prin HG 511/1997 si 512/1997. Prin schimbarea statutului companiei Petrom din regie autonoma in societate comerciala, actele de administrare au fost inlocuite prin acorduri de concesiune, care au fost aprobate prin HG 223/1999 si 287/2000.
Acordurile dintre SNP Petrom si ANRM
Inlocuirea actelor de administrare cu contracte de concesiune nu a reprezentat doar o schimbare de forma, ci o aliniere deplina a companiilor nationale cu capital de stat la regulile aplicate celorlalte entitati implicate in sectorul petrolier din Romania, indiferent de natura capitalului sau de tara de origine. Printre schimbarile importante se pot mentiona: - acordarea dreptului de transfer, art. 16 din Legea petrolului, care prin actul de administrare era limitat doar catre o entitate cu statut identic; - acordarea dreptului de asociere cu firme romanesti si straine; - aplicarea unor prevederi nediscriminatorii, negativ sau pozitiv, in raport cu celelalte companii implicate in sectorul petrolier din Romania; - este permisa schimbarea regimului juridic al SNP Petrom SA si implicit privatizarea acesteia. SNP Petrom detine in concesiune 19 perimetre de explorare, dezvoltare si exploatare, totalizand circa 45% din suprafata cu potential petrolier a Romaniei. Programele de explorare din prima faza de cinci ani au fost realizate in intregime, iar in prezent se deruleaza programele din prima faza de extindere, de doi ani. Aceasta activitate in care au fost investite peste 100 milioane de dolari s-a finalizat prin evidentierea unor noi structuri care, in prezent, sunt in etapa de evaluare, prin saparea unor noi sonde sau prin aplicarea unor programe de exploatare experimentala. Prevederile acordurilor petroliere permit SNP Petrom sa solicite, la sfarsitul anului 2004, acordarea unei noi perioade de extindere de doi ani, in baza unui nou program de lucrari. Aceste acorduri prevad, printre altele, limitarea duratei de aplicabilitate, pana la data aprobarii acordurilor individuale pentru fiecare zacamant comercial in parte. Acordurile individuale se negociaza in baza unor noi studii de evaluare a resurselor si rezervelor si a performantelor in exploatare si cuprind prevederi care corespund conditiilor particulare de dezvoltare si exploatare, specifice pentru fiecare perimetru - zacamant comercial in parte. Acest proces, inceput inca din anul 1999, este in curs de finalizare, iar pana in prezent au fost finalizate acordurile individuale convenite cu SNP Petrom pentru 288 de zacaminte comerciale, aflate in curs de avizare la Ministerul Finantelor Publice - 201 zacaminte si Ministerul Economiei si Comertului - 87 de zacaminte. Procesul se va finaliza in viitorul apropiat, cand vor fi elaborate studii de evaluare a resurselor si rezervelor pentru 10 zacaminte comerciale. In concluzie, operatiunile petroliere derulate de SNP Petrom se desfasoara cu respectarea stricta a prevederilor Legii petrolului si a acordurilor petroliere incheiate cu ANRM si se caracterizeaza prin: - realizarea programelor de explorare convenite si descoperirea pe aceasta cale a unor noi acumulari de titei si gaze naturale; - mentinerea declinului productiei, datorat unor factori naturali, la cote acceptabile. Mentionam ca, in cazul titeiului, productia s-a mentinut de la inceputul anilor '90 la valori apropiate de 6 milioane de tone/an; - aport substantial la bugetul de stat prin redeventa petroliera - circa 3.491 miliarde lei in 2003 si impozitul pe productia interna de titei si gaze naturale, achitate.
Petrom va putea vinde oricui produsele sale - titeiul si gazele
Interviu cu doamna Iuliana Maria Stratulat, presedintele Agentiei Nationale a Resurselor Minerale
- Doamna presedinte, in privatizarea Petrom se vorbeste inclusiv de schimbarea cadrului legislativ. Din punctul de vedere al Agentiei Nationale de Resurse Minerale ce lege trebuie schimbata?
- Societatea Nationala a Petrolului Petrom este un holding, o companie integrata, iar una din componente o reprezinta extractia titeiului si a gazelor. Aceste bogatii se extrag in conditiile legii. Legea care guverneaza aici este Legea petrolului, o lege moderna, supervizata atat de Banca Mondiala si FMI, cat si de Uniunea Europeana.
In prezent, in Parlament, se afla in analiza o noua Lege a petrolului, care va constitui cadrul legal pentru eliminarea tuturor obstacolelor in armonizarea cu legislatia UE in domeniu.
- Care sunt aceste obstacole?
- In actuala lege, este recomandat sa se foloseasca cu prioritate forta de munca romaneasca. Dar in acest moment, in UE, nu se mai pun conditii de diferentiere, conditii preferentiale. Din viitoarea lege s-a eliminat acest lucru. Ca atare, fiecare companie sau fiecare tara membra a UE are aceleasi drepturi si in cadrul fortei de munca. Criteriul de drepturi si indatoriri se aplica atat companiilor straine, cat si celor romanesti. Pe acest segment, viitoarea Lege a petrolului ofera cadrul pentru inlaturarea tuturor inechitatilor. Un alt aspect eliminat in noua lege este si faptul ca se renunta la ceea ce inseamna ajutorul de stat. Acesta era exprimat prin actuala lege prin scutirea de taxe vamale. Actualmente, s-a scos din lege aceasta prevedere care viza direct achizitionarea de echipamente destinate investitiilor care se vor face in domeniul petrolului. Este, deci, o armonizare cu legile UE, conform carora intre tarile membre nu mai exista taxe vamale, iar Romania trebuie sa se alinieze si pe segmentul titeiului.
- Vor fi schimbari si in privinta acordurilor de concesionare a perimetrelor de titei si gaze?
- Trebuie sa se stie cu exactitate ca acordurile petroliere dintre statul roman si compania Petrom trebuie sa fie in vigoare in momentul privatizarii societatii. Aceasta, deoarece acordul pe fiecare zacamant atat de titei, cat si de gaze, incheiat intre ANRM si Petrom este un contract administrativ care ii da dreptul companiei de a extrage si exploata aceste bogatii ale subsolului. Acest acord reprezinta, de fapt, concesionarea. ANRM gestioneaza in numele statului zacamintele subsolului de titei si gaze, dar prin acordul petrolier le-a incredintat Petrom pentru a le exploata. Ceea ce este foarte important este ca prin noua Lege a petrolului este prevazut si faptul ca Petrom isi va putea vinde oricui produsele sale - titeiul si gazele. Deci, va functiona piata libera. Statul nu mai are dreptul de preemptiune in achizitionarea titeiului sau a gazelor naturale.
- In momentul privatizarii Petrom, noul proprietar va avea accesul la acordul petrolier in absolut aceleasi conditii?
- Absolut. Cel care va cumpara Petrom si componenta de extractie va avea dreptul la acordul petrolier. Investitorul va avea dreptul la concesiune ca si Petrom, facandu-se transferul acesteia de la proprietatea de stat catre proprietarul privat. Cumparatorul va avea dreptul de extractie pe un numar de 30 de ani, perioada prevazuta prin licenta.
Dupa 30 de ani, licenta se reinnoieste pana la epuizarea zacamantului. Nu trebuie sa uitam faptul ca bogatiile subsolului, conform Constitutiei Romaniei, sunt domeniu public, deci, ale statului.
- Totusi, exista in Romania proprietari de rafinarii care aduc argumente in favoarea proprietatii private si asupra zacamintelor. Unul din argumente il reprezinta exemplul SUA.
- Romania se afla in Europa, iar in acest domeniu, legislatia Uniunii Europene este diferita de cea a SUA. Prevederile constitutionale ale Europei atesta faptul ca bogatiile subsolului sunt proprietate publica a statului. Ele se dau in concesiune sau administrare spre deosebire de SUA, unde proprietarul terenului are in proprietate si bogatia subsolului. Dar si la americani, chiar daca proprietarul terenului are in stapanire si titeiul din subsol, el nu-si poate valorifica dupa bunul plac averea.
O va face numai cu acordul statului si in conditiile impuse de stat. In Romania, nicicand un proprietar al Petrom sau al altei rafinarii din Romania nu poate deveni si proprietarul zacamintelor. Petrom, pentru ca exploateaza zacamintele statului, plateste taxele de exploatare si redevente de cel putin 3.491 miliarde lei anual, fiind extrem de corect si de punctual cu aceste obligatii fata de stat.
Sursa: Adevarul, 26 februarie 2004. -
Avioane Craiova va livra 8 aparate IAR - 99 Soim pentru armata
Adevarul AVIO
___
SC Avioane SA Craiova va incheia cu Ministerul Apararii un contract de livrare a 8 aparate de antrenament avansat IAR - 99 Soim, destinate fortelor aeriene militare. Intr-o discutie cu reprezentantii Ministerului Economiei, partile au convenit asupra configuratiei celor opt avioane (din care trei vor fi modernizate) si s-au stabilit detaliile legate de preturi si termenele de livrare. De asemenea, au fost analizate diferite variante de finantare care sa asigure demararea contractului si derularea sa conform graficelor stabilite, cu incadrarea stricta in preturile convenite. Totodata, oficialii industriei, ai societatii si ai Departamentului pentru Armamente din MApN au discutat graficul si volumul de reparatii de avioane militare pentru anul in curs.
Sursa: Adevarul, 26 februarie 2004.
25.02.2004
-
Autoritatile romane - in clinciuri cu BERD si IFC pe tema modului in care va fi condusa BCR
Adevarul EBS
___
Ceva scartaie in relatiile autoritatilor de la Bucuresti cu BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) si IFC (Divizia de investitii a Bancii Mondiale), cei doi investitori institutionali care au achizitionat 25 la suta (plus doua) din actiunile BCR, cea mai mare banca din sistem. Desi contractul privind vanzarea actiunilor BCR s-a semnat la finele anului trecut, nici pana la aceasta data BERD si IFC nu au platit cele 222 de milioane de dolari in contul actiunilor bancii. Ca aceasta intarziere nu are doar cauze birocratice o arata, in primul rand, declaratiile contradictorii ale celor implicati. Astfel, in timp ce Biroul de Presa al BERD din Londra ne-a informat oficial, la insistentele noastre, ca 'este doar o chestiune de proceduri si BERD spera sa devina actionar la BCR in urmatoarele 4-6 saptamani', ieri dimineata, ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, afirma public, la un post de radio, ca 'documentele (contractul de vanzare-cumparare al actiunilor BCR) vor fi semnate saptamana viitoare'. Motivul real din spatele acestor balbaieli este insa cu totul altul. Surse apropiate BERD ne-au explicat ca, de fapt, toata intarzierea se datoreaza dorintei autoritatilor de a renegocia una din cele mai importante conditii stabilite cu BERD si IFC: separarea administrativului de executivul BCR. In culisele discutiilor din ultimele saptamani dintre autoritati si BERD avem de-a face cu implicatii politice la cel mai inalt nivel. 'S-au primit informatii ca aceasta solicitare a venit la sugestia premierului Adrian Nastase, chestiunea fiind discutata intr-o sedinta de guvern unde s-a ajuns sa se invoce pana si interesul national, o chestiune care nu are nimic de-a face cu simpla separare a administrativului de executivul BCR. Aici este vorba de practica internationala si de faptul ca pentru a putea asigura supravegherea, coordonarea si administrarea corecta a bancii, Consiliul de Administratie (CA) trebuie sa fie independent de Executivul unei banci, spun sursele citate. Miza este destul de mare si interesele politice pe masura, de vreme ce membrii executivi vor da seama in fata CA, care, mai mult, va stabili si salariile acestora. Implicatiile politice in cazul de fata au mers atat de departe incat, spun sursele citate, Ovidiu Musetescu, presedintele Comisiei de Privatizare a BCR, a solicitat BERD si IFC derogare de la regula, respectiv ca presedintele BCR sa continue sa detina si functia de presedinte al CA al bancii. Acest fapt a fost considerat inacceptabil de BERD si IFC, mai ales ca, din informatiile noastre, Musetescu a semnat scrisoarea de unul singur, adica fara ceilalti membri ai comisiei. Fara a nega existenta documentului semnat de Musetescu, Biroul de Presa al BERD din Londra a avut un singur raspuns la intrebarea noastra: 'No comment'. In schimb, APAPS a sustinut ca Ovidiu Musetescu nu a transmis niciodata un astfel de document.
Presedintele CA al BCR va trebui numit pana cel tarziu la sfarsitul lui mai
Separatia CA de executivul BCR nu poate fi taraganata de autoritati dincolo de sfarsitul lunii mai 2004. 'Autoritatile romane trebuie sa numeasca neaparat un presedinte al CA al BCR. Acest fapt se discuta de luni de zile si este o chestiune de proasta imagine intarzierea cu care se ia o decizie', mai spun sursele apropiate BERD. Potrivit acestora, pana la ora actuala, cel mai vehiculat nume pentru pozitia de presedinte al CA al BCR este cel al deputatului PSD Florin Georgescu, membru in CA al BCR si presedinte al Comisiei de buget, finante, banci. Contactat telefonic, deputatul PSD nu a negat informatia, dar a refuzat sa comenteze, afirmand: 'Nu comentez, nu pot sa discut'. Daca viitorul presedinte al CA al BCR nu va fi numit pana la data stabilita, adica pana la sfarsitul lunii mai, autoritatile risca o ruptura cu BERD si IFC. Conform conventiei cu acestea, presedintele neexecutiv al BCR va trebui sa fie acceptat si de BERD si IFC, in caz contrar, cei doi investitori putand declansa procedura de exercitare a optiunii de vanzare a actiunilor bancii, adica putand cere APAPS rascumpararea actiunilor.
Sursa: Adevarul, 25 februarie 2004.'
24.02.2004
-
BERD va sprijini investitorii care au preluat intreprinderi romanesti
Gardianul
___
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) este interesata sa finanteze investitorii care au preluat societati de la APAPS si care au dificultati in realizarea planului investitional asumat, prin acordarea unor credite in valoare de minimum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect. In acest sens, APAPS va inainta BERD, in perioada urmatoare, o lista a societatilor monitorizate de institutie, aflate in postprivatizare.
Potrivit APAPS, acordarea imprumuturilor va sustine realizarea investitiilor asumate de cumparatorii unor societati importante aflate in trecut in proprietatea institutiei, in conditiile stabilite in contractele de privatizare, evitandu-se astfel intoarcerea firmelor respective in patrimoniul statului. 'Finantarile vor fi in valoare de minimum 15 milioane de euro pentru fiecare proiect si vor fi deschise atat investitorilor straini, cat si celor romani, pentru punerea in aplicare a acestor proiecte', informeaza APAPS. Subiectul a fost discutat, in cadrul unei intalniri dintre reprezentanti ai BERD si Victor Dumitriu, vicepresedintele APAPS pe probleme de postprivatizare. BERD este interesata, totodata, sa participe in calitate de co-finantator, alaturi de investitori strategici, la privatizarea societatilor aflate in portofoliul APAPS. Proiectele pe care APAPS intentioneaza sa le deruleze cu BERD vor fi prezentate Consiliului Investitorilor Straini si Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).
Sursa: Gardianul, 24 februarie 2004.' -
Rafo Onesti disponibilizeaza 500 de salariati
Evenimentul Zilei
___
Aproximativ 500 de salariati ai Rafo Onesti vor fi disponibilizati in cursul lunii martie. Intentia a fost anuntata deja Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca (AJOFM) Bacau, care asteapta acum listele nominale cu muncitorii care vor pleca acasa. Potrivit lui Paul Ivascu, directorul general al Rafo Onesti, procesul de restructurare va continua pe toata durata acestui an. 'Societatea trece printr-o situatie dificila. Am facut o analiza eficienta atit a situatiei din interiorul rafinariei, cit si prin comparatii cu alte societati de tipul Rafo. Toate marile rafinarii din tara, comparabile cu noi, au un numar de salariati mai mic. Asa s-a ajuns la concluzia ca schema de personal este supraincarcata. Din calcule a reiesit ca productia se poate realiza, cu costuri scazute si in conditii de siguranta a instalatiilor, cu numai 2.600 de salariati, fata de 3.200 citi exista acum', ne-a declarat directorul general Paul Ivascu. Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul, spune ca disponibilizatii vor primi, pe linga indemnizatia de somaj, si salarii compensatorii, stabilite in functie de vechime.
Rafo Onesti avea, in momentul privatizarii, in 2001, 2.600 de angajati, iar noul patron, Corneliu Iacobov, a avut clauza in contractul de privatizare sa pastreze, timp de cel putin cinci ani, numarul de salariati. Numai ca, in trei ani, numarul salariatilor a crescut la 3.232. In vara anului trecut, Rafo a preluat aproape 400 de angajati ai rafinariei Darmanesti, apartinind aceluiasi patron, Corneliu Iacobov. Firma a fost declarata falimentara si personalul a fost transferat la Onesti.
Directorul Ivascu ne-a declarat acum ca muncitorii veniti de la Darmanesti nu sint primii pe listele de disponibilizari si ca restructurarea se va face exclusiv pe baza de criterii de eficienta.
Sursa: Evenimentul Zilei, 24 februarie 2004.' -
Investitorii straini cumpara actiuni BRD si Banca Transilvania
___
Investitorii straini au cumparat, in luna ianuarie, actiuni listate la cele doua piete bursiere, Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica RASDAQ, in suma de 31 milioane de euro (39,2 milioane de dolari), reiese din datele furnizate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). Din aceasta suma, 27,5 milioane de euro au reprezentat achizitii in domeniul agricol si plasamente in titlurile bancilor. De altfel, nivelul cumpararilor a fost sustinut in proportie de peste 65% de tranzactia prin care firma americana Cargill a preluat societatea Comcereal Alexandria. Transferul s-a realizat pentru un pret total de aproximativ 20 de milioane de euro.
In afara de preluarea Comcereal Alexandria, fondurile americane au vizat si actiunile bancilor, care au atras peste 90 de miliarde de lei, respectiv 2,2 milioane de euro.
Statele Unite ale Americii se situeaza, de altfel, pe prima pozitie in topul plasamentelor pe piata de capital, cu o valoare de 919 miliarde lei (22,6 milioane de euro), fiind urmate de Austria - cu 86 de miliarde lei (2,1 milioane de euro), Luxembrug - 85 miliarde lei (doua milioane de euro), Cipru - 34 miliarde lei (0,9 milioane euro) si Grecia - 33 miliarde lei (0,8 milioane euro).
Investitorii straini s-au orientat spre actiunile emise de cele doua banci listate la categoria intai a Bursei de Valori Bucuresti, BRD si Banca Transilvania, plasamentele ridicandu-se la 7 milioane de euro. Investitiile straine pe piata de capital din Romania monitorizate de CNVM au totalizat, in prima luna a acestui an, intrari nete in valoare de 1092 miliarde de lei si iesiri nete in valoare de 773 miliarde de lei. In comunicatul emis de CNVM se arata ca, in ianuarie 2004, au intrat pe piata de capital ca investitori straini 23 de persoane fizice si 8 persoane juridice si au iesit 6 persoane fizice.
Sursa: Cotidianul, 24 februarie 2004.
23.02.2004
-
Azomures: subventiile pentru agricultura au triplat profitul
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Desi a inregistrat pierderi in ultimele doua trimestre ale anului trecut, producatorul de ingrasaminte chimice Azomures Targu Mures a reusit sa obtina in 2003 cel mai mare profit si cea mai mare cifra de afaceri din ultimii patru ani. Azomures a inregistrat anul trecut conform datelor financiare preliminate un profit net de 407 miliarde de lei (10,8 milioane de euro) si o cifra de afaceri de 6.121 miliarde de lei (163 milioane de euro). In lei profitul companiei a fost de peste trei ori mai mare fata de anul trecut, iar vanzarile au inregistrat o crestere de 48%. Rata inflatiei in aceasta perioada a fost de 14,1%.
Principalul motiv al crestrerii au fost subventiile acordate de stat micilor agricultori pentru achizitia de ingrasaminte, care au generat, de altfel, o crestere a rezultatelor financiare ale tuturor producatorulor romani de ingrasaminte chimice. Subventiile au insumat anul trecut 82 milioane de dolari. Spre deosebire de alti producatori de ingrasaminte chimice, imbunatatirea semnificativa a rezultatelor financiare ale Azomures nu s-a datorat, conform condicerii companiei numai programului guvernamental. Combinatul a primit in acest an comenzi importante din Statele Unite pentru un nou tip de ingrasamant pe care a inceput sa il fabrice chiar in acest an.
Majoarea rezultatelor financiare s-a produs in ciuda majorarilor repetate de anul trecut ale preturilor gazelor naturate a caror achizitie reprezinta aproximativ 60% din costurile de productie ale combinatului. La finalul anului pretul gazelor naturale era cu peste 40% mai mare fata de inceputul anului, iar combinatul a anuntat la inceputul lui 2004 scumpirea cu 10% a ingrasamintelor.
Compania are ca actionar majoritar grupul turc Transworld Fertilisers, care detine 55 % din actiuni, cel mai important actioanr monoritar fiind Broadhurst, cu 17% din actiuni. Cota detinuta de fondul de investitii a scazut in urma unei majorari de capital de la finalul anului trecut in care nu a subscris, desi pretul a fost multa mai mic fata de cel de la Bursa. Majoarea a adus castiguri importante micilor actionari care au avut dreptul sa cumpere actiuni la valoarea nominala, de 1.000 de lei. Dupa trecerea datei de referinta pentru majoarrea de capital, actiunile Azomures coborasera pana la 2.000 lei/actiune, dar saptamana tracuta au depasit 4.000 lei/actiune. Cresterea actiunilor Azomures se datoreaza fara indoiala cresterii rezultatelor financiare ale companiei. La Bursa de la Bucuresti o companie panteru care indicatorul PER este de 5-6 este foarte atractiva, a comenta Nicolae Ghergus, director de operatiuni la societatea de brokeraj Active International. PER reprezinta raportul dintre profitul pe actiune si pretul actiunii la Bursa. La untimul pret al actiunilor Azomures si incuzand actiunie din ultima majorare de capital, dar care nu au fost inca distribuite indicatorul PER este de 5,2.
Actiunile Azomures s-au tranzactionat vineri la 4.000 lei/actiune, in scadere cu 2,4% fata de joi pe fondul scaderii generalizate de pe piata bursiera. Capitalizarea bursiera a combinatului este de 66 milioane de dolari, dubla fata de cea inregistrata la mijlocul anului trecut.
Sursa: Ziarul financiar, 23 februarie 2004. -
Un nou fond de investitii pentru Europa Centrala
Adevarul
___
Incepand cu acest an, un nou fond de investitii, Polish Enterprise Fund V (PEF V), in valoare de 300 de milioane de euro, va investi in Europa Centrala. Fondul va opera cu precadere in Polonia si va investi pana la 30 la suta din finantare in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania.
PEF V va fi cel mai mare fond de investitii administrat de firma poloneza Enterprise Investors, capitalul atras de fond provenind de la fonduri de pensii, companii de asigurari si institutii financiare din SUA si Europa Occidentala, se arata intr-un comunicat al Enterprise Investors. 'Polish Enterprise Fund V include noi investitori din regiune, dar si investitori care au activat in fondurile noastre precedente, iar primele investitii vor fi efectuate in zilele urmatoare', se mai arata in comunicatul companiei.
Investitiile noului fond vor viza proiecte de 3 pana la 45 de milioane de euro, in sectoare precum servicii financiare, bunuri de consum, telecomunicatii, comert, sanatate, productie si mediu.
Perioada tipica de mentinere a unei investitii este de 3-7 ani, iar tranzactiile care vor fi luate in considerare de PEF V vor viza, pe langa Polonia si Romania, state ca Slovacia, Cehia, Ungaria, Bulgaria si tarile baltice. Enterprise Investors este prezent in Romania prin Polish Enterprise Fund IV, cu o investitie in telecomunicatii in valoare de 10 milioane de euro.
Sursa: Adevarul, 23 februarie 2004.' -
Parteneriat pentru construirea unui aeroport langa Ghimbav
Adevarul IARV
___
Consiliile judetene din Brasov, Covasna si Harghita vor fi partenere in construirea unui aeroport langa Ghimbav, a declarat, vineri, vicepresedintele Consiliului Judetean Covasna, Vajda Lajos, citat de corespondentul Mediafax. Reprezentantii consiliilor judetene au discutat cu reprezentantii SIF Transilvania si IAR Ghimbav despre posibilitatea construirii aeroportului. Vajda Lajos a apreciat ca in aceasta regiune este necesar un aeroport, care ar putea duce la dezvoltarea economiei din zona. Cel mai apropiat aeroport de judetul Covasna se afla la Targu Mures, lucru care, in opinia lui Vajda, ii tine departe pe investitorii straini.
Sursa: Adevarul, 23 februarie 2004.
20.02.2004
-
Judetele din nord vor sa traga autostrada spre ele
Jurnalul National
___
Autostrada Brasov - Bors, corelata cu autostrada Bucuresti - Brasov, va lega Romania cu centrul si vestul Europei, dar va fi si o legatura directa cu Ucraina.
Aparitia acestui drum va duce la dinamizarea afacerilor in zona, aparitia unor centre comerciale, benzinarii, probabil si unitati de cazare. Nu este de mirare ca judetele din nordul tarii isi disputa intaietatea asupra soselei care va face legatura cu autostrada.
Reprezentantii judetelor Maramures si Satu-Mare se cearta pe unde sa treaca soseaua care face legatura intre autostrada si vama romano-ucraineana de la Halmeu (judetul Satu-Mare). Maramuresenii sunt suparati ca ei nu se vor alege cu nimic. Stefan Szabo, presedintele Consiliului Judetean Satu- Mare, a spus ca omologul sau din Maramures, Alexandru Cozma, i-a propus ca aceasta sosea sa treaca mai intai prin judetul Maramures, in apropiere de municipiul Baia Mare, si abia dupa aceea sa intre pe teritoriul judetului Satu-Mare. Aceasta incercare de a modifica traseul soselei l-a deranjat pe Szabo. “Noi nu putem accepta ca aceasta sosea sa nu treaca prin zonele importante ale judetului nostru si nu vom ceda presiunilor pe care le fac maramuresenii ca sa acceptam varianta lor”, a declarat presedintele Consiliului Judetean Satu-Mare.
Traseul nu e negociabil
Proiectul autostrazii prevede si construirea unei sosele care sa faca legatura intre autostrada propriu-zisa si Ucraina, care are o lungime de 70-80 de kilometri si ar trebui sa traverseze judetul Satu-Mare. Surse din Ministerul Transporturilor sustin ca traseul pe unde va trece viitoare autostrada, precum si aceasta bretea nu sunt negociabile. “Proiectul este gata, iar drumul tine cont de conditiile de trafic, precum si de cele geografice”, a declarat un director din Ministerul Transporturilor.
Constructia autostrazii va incepe in judetele Bihor si Cluj, pe tronsoanele Suplacu de Barcau - Bors si Campia Turzii - Cluj Vest, cu o lungime totala de 118 kilometri.
Sursa: Jurnalul national, 20 februarie 2004.
Pagina