21.01.2004
-
Companii americane interesate de turism si infrastructura
Adevarul
___
Mai multe companii americane sunt interesate sa investeasca in Romania, in special in turism si in infrastructura aferenta acestui domeniu, a declarat, ieri, Lawrence Spinelli, directorul de comunicare al OPIC (Overseas Private Investment Corporation), singura agentie guvernamentala a SUA ce garanteaza investitiile companiilor americane in alte tari. 'Sectorul energetic este, de asemenea, printre zonele de interes ale companiilor americane', a afirmat oficialul american intr-o intalnire cu presa, fara a oferi insa mai multe detalii in acest sens. Chiar daca privatizarea Petrom face ca multi investitori straini de calibru sa priveasca atent spre Romania, Spinelli spune ca, cel putin pana in acest moment, nu are cunostinta ca vreo companie americana de renume sa-si fi exprimat clar interesul fata de acest domeniu. 'Exista insa un interes deosebit pentru investitii in sectorul financiar, indeosebi in zona finantarilor destinate microintreprinderilor si a celor imobiliare', a adaugat Spinelli.
Oficialul american a explicat ca vizita sa la Bucuresti are ca scop pregatirea celui mai mare forum de investitii organizat vreodata de OPIC, care-si propune sa aduca la aceeasi masa oameni de afaceri si oficiali americani, experti internationali si oficiali din peste 15 tari din Europa Centrala si de Est. Forumul de investitii este programat pentru perioada 9-11 martie si va fi organizat de OPIC cu sprijinul guvernului american. 'Speram sa aducem la Bucuresti peste 100 de oameni de afaceri americani, experti ai Bancii Mondiale si ai BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) pentru ca, impreuna cu oamenii de afaceri locali si cu oficialii din tarile din intreaga regiune, sa gaseasca noi oportunitati de investitii, nu doar aici, dar si in alte regiuni. Ne gandim si la posibilitatea unor joint-venture-uri intre companii americane si romanesti pentru proiecte de investitii in Irak. 'Pana acum, pe lista s-au inscris 25-30 de companii americane, dar speram ca pana in martie sa fie mult mai multe', a mai spus Spinelli.
Sursa: Adevarul, 21 ianuarie 2004.'
20.01.2004
-
Banca Carpatica va acorda dividende pentru prima oara
Gardianul BCC
___
Banca Comerciala Carpatica (BCC) a obtinut, anul trecut, un profit brut de 151 miliarde lei, in crestere cu 40% fata de rezultatul inregistrat in 2002, ceea ce va permite acordarea de dividende pentru prima data de la infiintare, se arata intr-un comunicat al bancii. Consiliul de Administratie a convocat pentru 31 ianuarie Adunarea Generala a Actionarilor, avand pe ordinea de zi propunerea de majorare a capitalului bancii cu 250 miliarde de lei (aproximativ sase milioane de euro), prin subscriptie publica, dupa exercitarea dreptului de preferinta al actionarilor existenti. 'Majorarea de capital este destinata sustinerii programului strategic de crestere a bancii, conform caruia BCC va trebui sa atraga o cota de piata de 1,5% in 2007', se mai arata in comunicat. Pentru acest an, Carpatica are prevazut un program investitional de peste doua milioane euro, pentru extinderea retelei teritoriale cu zece unitati, achizitionarea a 30 de bancomate si dezvoltarea activitatii de carduri.
Sursa: Gardianul, 20 ianuarie 2004.' -
Finantele ar putea introduce un nou sistem de esalonare a datoriilor catre stat
Adevarul
___
Incepand cu 1 decembrie 2003, companiile cu datorii la stat nu mai pot solicita esalonari la plata, avand in vedere ca aplicarea Ordonantei 40/2002 care stabilea modul de acordare a acestor inlesniri a fost suspendata. Ministerul Finantelor a trimis inca de acum cateva luni la Bruxelles o propunere de modificare a ordonantei, astfel incat unele prevederi ale acesteia sa nu contravina prevederilor din capitolul de negociere privind 'Concurenta', insa pana acum nu a fost primit nici un punct de vedere din partea Comisiei Europene, ne-au declarat surse guvernamentale.
Problema care ar fi aparut o data cu incheierea capitolului respectiv se referea la asimilarea stergerii sau scutirii de la plata penalitatilor si majorarilor de intarziere pentru datoriile esalonate cu ajutorul de la stat, lucru interzis in legislatia europeana. Avand in vedere sumele recuperate anul trecut la buget de pe urma esalonarilor si mai ales disciplinarea firmelor care au beneficiat de aceste inlesniri, atat FMI, cat si oficialii Bancii Mondiale si ai UE agreeaza ideea mentinerii prevederilor ordonantei. Paradoxal insa, cel care refuza aceasta metoda de recuperare a banilor la buget este chiar Ministerul Finantelor.
Principalele companii dezavantajate vor fi cele private, avand in vedere ca Guvernul a avut grija sa stearga datoriile catre buget ale companiilor nationale din subordinea Ministerului Economiei si a Ministerului Transporturilor (printre cei mai mari datornici catre stat). 'Pana acum, piata nu ne-a semnalat niste tensiuni care sa ne determine sa punem din nou in practica sistemul esalonarilor. Companiile care au putut sa beneficieze de esalonari, au beneficiat. In momentul de fata sunt foarte relaxat. Acum ne concentram sa cream o competitie adevarata intre companii, o competitie loiala pe piata', a declarat pentru Adevarul Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor.
Totusi, potrivit unor surse oficiale, varianta pierderii unor venituri la buget prin eliminarea unui sistem foarte transparent (n.r. - computerul, pe baza unei grile de criterii, era cel care stabilea ce firme au dreptul de a primi esalonari) ii nemultumeste pe oficialii FMI, motiv pentru care acestia solicita gasirea unei formule de acordare in continuare a facilitatilor la plata. 'Nu exclud ca, in urma consultarilor cu FMI, sa gasim o formula acceptata de toata lumea pentru a putea continua o asemenea politica. Va trebui sa punem in loc o politica mult mai transparenta si mai focalizata, insa nu este inca foarte clar cum trebuie desenat acest mecanism. In perioada urmatoare pregatim un proiect care sa fie agreat de catre toate partile', a precizat Tanasescu. El a subliniat ca, pe viitor, nu se mai pune problema nici unui fel de 'amnistie fiscala', avand in vedere ca bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor de stat au fost construite astfel incat sa nu mai creeze pierderi, iar firmele private care nu-si achita obligatiile bugetare vor intra in executare silita.
Sursa: Adevarul, 20 ianuarie 2004.' -
Sase fonduri de investitii - suspendate de CNVM
Adevarul
___
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) a hotarat suspendarea pentru 90 de zile a autorizatiilor de functionare a societatilor de administrare a investitiilor (SAI) Institutul Roman de Investitii si Administrare Fonduri (IRIAF) si Spor. De asemenea, au fost suspendate emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond la fondurile deschise de investitii Active Dinamic, Plus Fidelity Fund, Fondul Mutual Ardaf, Allegro, Stabilo si Fondul Mutual Petrolier Roman. 'Masurile CNVM nu afecteaza investitorii la aceste fonduri deschise de investitii. Ei au inclusiv optiunea de a-si rascumpara integral unitatile de fond detinute', a declarat Dan Nicu, vicepresedintele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC). Deciziile CNVM au fost luate dupa expirarea termenului pana la care societatile de administrare si fondurile de investitii erau obligate sa se conformeze prevederilor Regulamentului CNVM nr. 3/2003 privind organismele de plasament colectiv.
Regulamentul prevede un nivel maxim de capital social pentru societatile de administrare de 35.000 euro, iar pentru fondurile deschise de investitii un numar minim de 500 de investitori si active de cel putin 70.000 de euro. In cazul IRIAF, CNVM va numi un nou administrator pentru Fondul Mutual Petrolier Roman (FMPR). Societatea nu va putea derula alte activitati in afara de transferul unitatilor de fond catre noul administrator. CNVM va lansa o cerere de oferta catre societatile de administrare a investitiilor pentru preluarea FMPR. De asemenea, emisiunea si rascumpararea unitatilor de fond au fost suspendate. Dupa transferul activelor catre o alta societate de administrare a investitiilor, care va prelua administrarea fondului, CNVM va retrage autorizatia de functionare a IRIAF. Aceleasi masuri au fost luate si in cazul SAI Spor din Cluj, administrator al Fondului Mutual Ardaf. Intrucat Ardaf nu indeplineste conditiile privind numarul minim de investitori, CNVM va lansa o cerere de oferta pentru preluarea fondului, in vederea fuziunii cu un alt fond. In plus, CNVM a solicitat Active Management International sa rezolve problemele fondurilor Plus Fidelity Fund si Active Dinamic, care nu se incadrau in prevederile referitoare la numarul de investitori si nivelul activelor.
Sursa: Adevarul, 20 ianuarie 2004.'
19.01.2004
-
Amanarea de la Petrom repune pe masa privatizarea BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE EBS
___
Cu privatizarea Petrom impotmolita in problema terenurilor si a creantelor de recuperat, guvernul are mai la indemana grabirea adevaratei vanzari a BCR, pentru a-si arata vointa politica de a renunta macar la unul din cei doi colosi de stat care inca domina economia.
Ideea a fost sugerata recent, oficial, chiar de premierul Adrian Nastase, care a afirmat ca Petrom nu va fi vanduta la orice pret, insa privatizarea BCR ar putea avansa mai repede.
Pastrarea de catre stat a controlului asupra ambelor companii ar pune din nou sub semnul intrebarii statutul de economie de piata functionala.
Luna viitoare, guvernul trebuie sa puna pe masa negociatorilor FMI justificari valabile pentru noua amanare a termenului de vanzare a Petrom si un eventual proiect alternativ cum este cel privind BCR. Petrom ar trebui sa aduca circa un miliard de dolari, care sa sutina finantarea dezechilibrului in crestere al balantei externe.
'Avem, intr-adevar, posibilitatea de a grabi privatizarea BCR chiar anul acesta. La Petrom mai dureaza, se vor face in continuare eforturi de modificare a legislatiei privind terenurile, precum si de gasire de solutii pentru problemele de mediu legate de terenurile exploatate. Nodul creantelor de incasat este o alta problema', afirma un inalt oficial guvernamental.
Autoritatile s-au angajat in fata institutiilor financiare internationale ca vor incheia privatizarea Petrom anul acesta, dupa ce vanzarea defintiva a BCR fusese amanata pana in 2006, in contextul acordului incheiat cu BERD si IFC.
Salvarea credibilitatii guvernului privind vointa de privatizare pare sa fi venit la inceputul acestui an cu intentia grupului german HVB, prin Bank Austria Creditanstalt, de a avansa o oferta de preluare a unui pachet din actiunile BCR, chiar daca statul roman nu a solicitat-o oficial.
'A aparut un investitor strategic potential asa cum l-a dorit toata lumea. Oficialii HVB si-au manifestat in mod deschis intentia de a prelua BCR in cadrul unei intalniri avute recent cu reprezentanti ai conducerii Bancii Nationale. Austriecii au lasat sa se inteleaga ca acum au bani suficienti pentru o asemenea tranzactie', afirma surse bancare.
Chiar daca pe piata de la Bucuresti circulau informatii inca de la sfarsitul anului trecut potrivit carora trei grupuri bancare se uita la BCR, HVB ar fi prima concretizare. Grupul german a derulat deja in 2002 operatiuni de due diligence la BCR, cunoscand indeaproape situatia bancii, insa situatia financiara nu i-a permis atunci sa se angajeze singur in tranzactie, ci in consortiu cu banca ungara OTP. Formula a fost insa respinsa de autoritatile romane.
'Nu stiu daca exista discutii. Tot ceea ce stiu este ca s-a stabilit ca banii obtinuti din emisiunea de actiuni lansata de banca mama la sfarsitul anului trecut - peste un miliard de euro, vor fi folositi pentru achizitii in Europa Centrala si de Est. Mai mult, potrivit ultimelor declaratii oficiale ale presedintelui bancii o parte importanta din acesti bani vor fi folositi pentru achizitii in Europa de Sud-Est', a declarat pentru ZF Dan Pascariu, presedintele HVB Bank Romania.
Grupul german negociaza in aceasta perioada si preluarea Bancii Tiriac, tranzactie mult mai simplu si rapid de incheiat decat in cazul BCR, si considerata un pas sigur de extindere a prezentei pe piata romaneasca.
Statul roman mai detine in acest moment 43% din BCR, din care s-a angajat sa vanda angajatilor bancii pana la 8%. Vanzarea unui pachet de actiuni catre un investitor strategic nu intra in conflict cu prezenta BERD si IFC, care detin impreuna 25%. Vineri au fost semnate ultimele documente aferente contractului de vanzare-cumparare, urmand ca pana la sfarsitul lunii sa fie facuta plata de 250 milioane de dolari. In momentul inceperii discutiilor cu un investitor strategic si daca acesta doreste de la inceput pachetul majoritar, statul poate rascumpara actiunile de la BERD si IFC, platind insa un pret mai mare.
Sursa: Ziarul financiar, 19 ianuarie 2004.' -
APAPS privatizeaza prin lichidare
Cotidianul
___
Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) lucreaza la un text de ordonanta de urgenta in completarea Legii pentru accelerarea privatizarii, prin care statul roman va incerca sa impuste doi iepuri dintr-o lovitura: sfarsitul privatizarii si privatizare fara disponibilizari. Astfel, anul electoral 2004 aduce si sfarsitul privatizarilor in Romania, metoda originala gasita de APAPS dorindu-se a fi salvatoare. Este vorba despre o modalitate noua, numita privatizare prin lichidare. Astfel, aproximativ 120 de societati comerciale, cate au mai ramas in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, vor fi privatizate prin lichidare, sustin surse implicate in proiect. Pe de alta parte, datoriile istorice la bugetul de stat si starea de degradare a acestor societati pentru care APAPS nu a gasit nici un cumparator justifica lichidarea lor, dar nu si masura ingenioasa gasita de autoritate, spun sursele citate. In acest sens, Consiliul de conducere al APAPS pregateste un proiect de ordonanta de urgenta care prevede ca societatile neprivatizabile ramase in portofoliu vor fi vandute ca active. Numai ca aceasta vanzare tip „bucata cu bucata” se va face cu o conditie: investitorul sa preia si forta de munca legata de acel activ. Este greu de inteles cum un posibil cumparator isi va asuma prin obligatii contractuale sa mentina numarul angajatilor pe care ii va primi o data cu bucata de fabrica pe care o cumpara.
Pe de alta parte, nu se cunoaste in intregime starea societatilor ramase in portofoliul autoritatii si nici activele pe care le are fiecare. Mai mult, pentru evaluarea temeinica a fiecarui activ in parte, va fi nevoie de perioade indelungate, in caz contrar existand toate sansele sa existe active subevaluate.
Aceasta ordonanta de urgenta, in forma actuala, nu ar putea fi decat o posibilitate de lichidare a unor proprietati a caror valoare de piata nu este cunoscuta prea bine, sustin sursele citate, care adauga ca, in unele cazuri, nici cuantumul datoriilor acumulate nu se cunoaste cu certitudine.
De remarcat ca acest proiect de ordonanta de urgenta urmeaza sa fie aprobat de Guvern in timpul vacantei parlamentare. Mai mult decat atat, proiectul intocmit de APAPS prevedea ca, intr-o prima faza, vanzarea bucata cu bucata a societatilor neprivatizate din portofoliu sa nu fie facuta publica, nici macar prin publicarea in Monitorul Oficial. Apoi, acestor societati li se iertau toate datoriile la bugetul statului, iar creditorii, firme private, urmau sa fie indestulati dupa vanzare de statul roman. Dupa o serie de discutii cu oamenii de afaceri, reprezentantii Autoritatii pentru Privatizare au ajuns la concluzia ca, timp de cinci zile de la publicarea in Monitorul Oficial, creditorii privati s-ar putea adresa APAPS ca sa emita pretentii pentru a-si recupera datoriile. Perioada de cinci zile a nascut deja controverse, pentru ca reprezentantii firmelor private spun ca nu este suficient timp pentru notificarea APAPS.
Adriana Tran, director de comunicare in cadrul APAPS, declara ca, intr-adevar, se pregatesc unele masuri pentru finalizarea privatizarii celor 122 de societati pe care APAPS le are in patrimoniu. „Proiectul de lege nu are o forma definitiva, iar in momentul in care va avea o forma coerenta, noi o vom face cunoscuta”, spune Adriana Tran. Reprezentanta Autoritatii pentru Privatizare sustine ca APAPS, inainte de a da Guvernului spre aprobare proiectul de ordonanta de urgenta, va discuta si cu reprezentantii sindicatelor, si cu reprezentantii Consiliului Investitorilor Straini, precum si cu ministerele implicate.
Sursa: Cotidianul, 19 ianuarie 2004. -
Un Comitet de remunerare va stabili politica salariala in BCR
Adevarul
___
Reprezentantii noilor actionari ai BCR - Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) - si cei ai Autoritatii pentru Privatizare si ai BCR au convenit doua din documentele ce vor trasa viitorul celei mai mari banci din Romania: planul de Structurare si Acordul actionarilor. Una din masurile ce vor fi aplicate la solicitarea BERD si IFC vizeaza, in premiera pentru sistemul bancar romanesc, infiintarea unui Comitet de remunerare - o structura total independenta, care va evalua si monitoriza politica de salarizare a Grupului BCR. 'Este pentru prima data cand se creeaza o astfel de structura intr-o banca din Romania (n.r. - in majoritatea bancilor, politica salariala este stabilita de Consiliul de Administratie impreuna cu directia de resurse umane). Acest Comitet de remunerare va fi alcatuit din patru membri, dar s-a stabilit ca nici unul sa nu fie si sa nu fi fost salariat al bancii, ceea ce asigura o impartialitate totala in aprecierea politicii salariale a BCR ', spun surse din interiorul BERD.
O astfel de abordare este bine venita, adoptarea ei facand parte din 'noua cultura' corporatista pe care BERD si IFC vor sa o implementeze in banca. 'Comitetul de remunerare va pune pe baze occidentale intreg sistemul de salarizare al bancii, ce va fi evaluat conform unor criterii bine stabilite, menite sa arate clar raportul salariu-responsabilitate pe angajat si sa ne ajute sa-l facem cat mai realist, sa-l optimizam', ne-a explicat sursa citata. Decizia amintita va fi acompaniata de aplicarea unui sistem IT de masurare a profitabilitatii pe produs si pe client, astfel incat sa existe o imagine cat mai clara a eficientei la nivelul intregului Grup BCR. O alta masura ce va fi aplicata in urmatoarele luni, odata cu planul de Structurare a BCR, va consta in separarea activitatii de acordare a creditelor de cea de administrare a riscului. 'Vor avea loc si o imbunatatire a procesului de aprobare a creditelor, dar si o analiza completa a procedeelor de creditare, pentru ca acestea sa fie cat mai explicite si mai adaptate cerintelor pietei', mai spun sursele citate.
Ritmul de crestere anuala a creditelor BCR se va domoli
La ultimele negocieri, BERD si IFC au pus pe hartie si noile proiectii financiare pentru perioada 2004-2007, tintele acceptate in final fiind cele propuse de conducerea BCR - sensibil mai ridicate decat cele avansate de reprezentantii celor doi investitori institutionali. In documentele convenite s-a prevazut, pentru urmatorii 3 ani, o crestere anuala a creditelor intr-un ritm mai scazut decat cel de pana acum: de la circa 47 la suta, in 2003, creditele vor creste cu circa 21 la suta, in 2004, 16 la suta, in 2006, si doar cu putin peste 10 la suta in 2007. In schimb, raportata la total active, ponderea creditelor brute va creste de la aproximativ 54 la suta in 2004, la circa 62 la suta, in 2006-2007. Desi, asa cum anunta la finele anului trecut un oficial BERD, piata de retail va continua sa joace un rol foarte important in strategia de dezvoltare a Grupului BCR, creditele pe acest segment, raportate la creditele brute, vor evolua descrescator: de la circa 30 la suta, in 2004, spre 26 la suta, in 2006 si 2007. La acest capitol, proiectiile BERD si IFC erau mai mici cu cateva puncte procentuale, ceea ce arata ca, in opinia lor, creditele de retail ar fi trebuit sa detina o pondere mai mica in totalul celor brute. Aceasta abordare ridica o intrebare ce ii framanta pe oficialii BCR: in ce masura interesele pe piata de retail ale BERD si IFC ca actionari ai BCR nu devin, de la un punct incolo, contradictorii cu cele ale acelorasi institutii ca actionari ai altor banci (Banca Transilvania sau Miro Bank) ce actioneaza pe aceasta piata?
Lista proiectiilor financiare face referire si la politica provizioanelor (n.r. - rezervele constituite pentru acoperirea creditelor restante si indoielnice), acestea urmand sa-si creasca usor ponderea in urmatorii trei ani, cu circa un punct procentual. Totodata, raportul cost/venit proiectat pana in 2007 arata o diminuare a costurilor bancii cu aproape zece puncte procentuale fata de anul 2003. Contractul prin care BERD si IFC au cumparat 25 la suta (plus doua) din actiunile BCR pentru suma de 222 de milioane de dolari a fost parafat la finele anului trecut, dar ultimele conditii pentru plata sumei au fost definitivate saptamana trecuta. 'Dupa ce va avea loc Adunarea Generala a Actionarilor si se vor aproba noul statut al BCR, noua strategie de dezvoltare si Acordul actionarilor, BERD si IFC vor achita cele 222 de milioane de dolari', au explicat sursele citate.
Sursa: 19 ianuarie 2004.'
16.01.2004
-
O firma britanica cere falimentul RAFO
Gardianul
___
O firma din Anglia, Interlink Overseas Corp.Ltd, a solicitat la Sectia Comerciala a Tribunalului Bacau falimentul societatii RAFO Onesti, pentru neplata unei datorii de aproximativ 9 milioane de dolari, reprezentand contravaloarea a 50.000 tone de titei, furnizata rafinariei in cursul anului 2002 si neachitata. Potrivit Mefiafax, conducerea RAFO nu recunoaste aceasta creanta si intentioneaza solutionarea diferendului prin arbitraj international fie in cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, fie la Camera de Arbitraj de la Londra.
Firma Interlink Overseas Corp.Ltd din Anglia a solicitat in instanta declansarea procedurilor prevazute de Legea falimentului fata de societatea RAFO Onesti. Actiunea vizeaza constatarea si declararea starii de insolventa a rafinariei si executarea silita a societatii pentru recuperarea unui prejudiciu de aproape 9 milioane de dolari. Conform cererii si documentatiei depuse, Interlink a livrat in 2002 catre RAFO 55.000 tone de titei, in valoare de 10,6 milioane dolari, din care societatea romana a achitat numai 2,776 milioane dolari. La acestea se adauga alte doua contracte de achizitionare a unor produse catalitice de la Interlink, in valoare de 2,799 milioane dolari, la care RAFO mai are de plata 300.000 de dolari. Reprezentantul firmei engleze, Efraim Yitsbak, a specificat in cererea depusa ca totalul datoriei se ridica la 8.738.720 dolari, iar creanta a fost recunoscuta prin doua adrese in 2003, semnate de catre directorul general RAFO, Toader Gaureanu. Desi aceste datorii au fost recunoscute, RAFO nu a facut nici un fel de plata catre Interlink. In octombrie 2003, RAFO Onesti a fost restructurata si Toader Gaureanu a devenit directorul firmei Faber Invest &Trade, care se ocupa de importul titeiului si sustinerea financiara a rafinariei. Noul director al RAFO, Paul Ivascu, a transmis oficialilor Interlink propunerea de a trimite o echipa de specialisti care sa calculeze un nou punctaj, urmand a fi constituite garantiile pentru datoria stabilita de comun acord, propunere declinata de compania engleza.
Avocatul societatii RAFO, Teodor Cuzino, a contestat in instanta cererea firmei engleze, calificand demersul acesteia drept 'neintemeiat, abuziv si fara suport probator'.
Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 11 februarie a.c.
Sursa: Gardianul, 16 ianuarie 2004.' -
Investitorii si persoanele fizice sunt avantajate de Codul Fiscal
Azi
___
Investitorii de orice nationalitate, persoanele fizice si reprezentantele straine vor fi printre beneficiarii Codului Fiscal, insa firmele cu pierderi vor avea o deductibilitate limitata pentru anumite cheltuieli, au apreciat analistii PriceWaterhouseCoopers (PwC) Romania. Potrivit lui Ron Barden, tax partner la PwC, reprezentantele straine vor fi avantajate prin aplicarea unui impozit fix, de 4.000 de euro pe an, intrucat majoritatea acestora plateau mai mult prin aplicarea vechii reglementari. Printre celelalte entitati avantajate de Codul Fiscal, reprezentantul PwC a mentionat societatile care investesc in parcurile industriale, firmele care isi pot deduce cheltuielile cu sponsorizarea, precum si societatile din industria farmaceutica si turism. In schimb, Codul fiscal introduce un tratament mai putin favorabil pentru o serie de companii si persoane fizice. Astfel, companiile cu pierderi, cum este cazul celor care se lanseaza pe piata, vor avea o deductibilitate redusa pentru cheltuielile de calatorie, cazare si marketing.
Sursa: Azi, 16 ianuarie 2004.
15.01.2004
-
Ingrasamintele chimice se scumpesc
Prime Transaction AMO
___
SC Azomures SA Targu Mures a majorat cu 10 la suta pretul la ingrasamintele chimice.Astfel, o tona de azotat de amoniu a ajuns la poarta fabricii la pretul de 5,4 milioane de lei plus TVA,iar tona de nitrocalcar, la 5,135 milioane de lei fara TVA.Sacul de 50 de kilograme de azotat de amoniu costa 270.000 de lei plus TVA, iar cel de nitrocalcar 256.750 de lei plus TVA.
Directorul executiv comercial al combinatului, Mihai Ogrean, a declarat ca majorarea pretului a fost anuntata deja distribuitorilor cu care exista contracte si ca aceasta crestere a fost determinata de scumpirea tarifelor la gazul metan, care reprezinta aproximativ 60 la suta din costurile de productie. Ogrean sustine ca nu au existat cantitati pe stoc din decembrie, care sa fie vandute acum la noul pret. Distribuitorilor nu li s-a permis sa incaseze de la cumparatori bani in avans, pe luna decembrie, deoarece intreaga productie a combinatului a fost destinata exportului si cererea interna nu ar fi putut fi onorata.
Sursa: Televiziunea Romana, preluat de pe www.revistapresei.ro
Pagina