24.03.2010
-
Amonil vrea să folosească profitul pe 2009 ca să acopere pierderile din anii anteriori
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Consiliul de Administrație al combinatului chimic 'Amonil' Slobozia a propus acționarilor ca profitul de anul trecut al companiei să fie folosit pentru acoperirea pierderilor din anii precedenți, după ce se vor constitui rezerve legale cu 5% din profit, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori București.
Acționarii companiei sunt chemați să se pronunțe asupra acestei propuneri în Adunarea Generală din 26 aprilie. Tot atunci, acționarii combinatului se vor pronunța, printre altele, asupra Bugetului de Venituri și Cheltuieli al companiei pentru 2010 și asupra Programelor de Investiție și Producție pentru anul în curs.
'Amonil' a raportat, anul trecut, un profit net de 7,38 milioane de lei, în creștere față de 2008, când a avut un profit net de 6,2 milioane de lei. În 2007, profitul companiei a fost de 6,23 milioane de lei. Societatea a raportat pierderi de 21 de milioane de lei în 2006.
'Amonil' are o capitalizare bursieră de 30,04 milioane de lei, potrivit prețului de 0,0270 de lei înregistrat în ședința bursieră de ieri. -
SIF-urile află, astăzi, dacă primesc vreun ban de la BRD
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Mihai Fercală, președinte SIF3: 'În 2010, nu ne mai bazăm pe dividendele băncilor'
Conducerile celor cinci societăți de investiții financiare ar putea să afle astăzi dacă 'BRD- Groupe Societe Generale' va distribui acționarilor dividende aferente profitului realizat anul trecut, subiectul urmând să fie tranșat în cadrul unei ședințe a Consiliului de Administrație al băncii, programată astăzi.
Decizia conducerii băncii de a dis-tribui dividende pentru 2009 ar mai putea salva din profiturile societăților de investiții financiare pe 2010, în condițiile în care SIF-urile și-au luat adio, anul acesta, de la dividendele de la BCR.
Cele cinci societăți de investiții financiare controlează circa 25% din BRD-Groupe Societe Generale. Anul trecut, SIF-urile au încasat aproape 130 de milioane de lei din dividende distribuite de BRD din profitul realizat în 2008. Banca a raportat, însă, pentru anul trecut, un profit net de 792 milioane de lei, cu 41,48% mai mic față de cel din 2008, ceea ce pune sub semnul întrebării disponibilitatea conducerii BRD de a distribui dividende pentru 2009.
Dintre societățile de investiții financiare, SIF 'Oltenia' are cea mai mare participație la BRD, de 5,5%.
SIF 'Muntenia' are o deținere de 5,2% din titlurile BRD, în timp ce SIF 'Transilvania' are 5,02%. SIF 'Moldova' este raportată cu un pachet de 4,74% din acțiunile băncii, iar 'Banat-Crișana' , cu 4,65%.
Cele cinci societați de investiții financiare vor trebui să se descurce, anul acesta, fără dividende de la BCR, președinții SIF-urilor căzând de acord cu conducerea Erste asupra nevoii de a participa la capitalizarea băncii. Pentru comparație, anul trecut, fiecare SIF a încasat dividende în valoare de aproximativ 48 de milioane de lei de la BCR.
'Vom avea de ales între a primi dividende și a participa cu bani la o eventuală majorare de capital, și a nu mai primi dividende, astfel încât profitul pe 2009 să fie incorporat în capitalul băncii', a spus, pentru ziarul BURSA, Ioan Cuzman, președintele SIF 'Banat-Crișana', adăugând: 'În orice caz, acest lucru va avea un impact negativ doar asupra fluxurilor de capital ale SIF1, nu va afecta performanța societății'.
SIF 'Banat-Crișana' mai așteaptă și decizia conducerii 'Băncii Transilvania' privind distribuirea dividendelor pentru 2009, având o participație de 5% din BT. Deocamdată, conducerea Băncii nu a făcut nicio comunicare oficială despre intenția de a acorda dividende, deși surse din piață susțin că există șanse ca BT să își distribuie din profitul pe 2009.
Mihai Fercală, președintele SIF 'Transilvania', afirmă că administratorii SIF-urilor au luat deja în calcul posibilitatea ca unele bănci din portofoliu să nu distribuie din profitul de anul trecut. Acest lucru nu va rămâne, însă, fără consecințe, conducerea SIF 'Transilvania' fiind hotărâtă să limiteze participarea SIF-ului la majorările de capital ale companiilor din portofoliu.
Președintele SIF3 ne-a spus: 'Este adevărat că dividendele bancare au reprezentat aproape 50% din profitul nostru, anul trecut, însă noi am decis ca, în 2010, să nu ne mai bazăm pe dividendele băncilor. SIF-urile și-au convocat Adunările Generale, și-au făcut Bugetele pentru 2010 și au ținta de profit mai mică. Asta este, criza trebuie să se arate într-un fel și la SIF-uri. Anul acesta, nu vom mai participa la majorările de capital ale companiilor din portofoliu, decât dacă vor fi absolut necesare'.
Președintele SIF 'Transilvania' este de părere că o eventuală capitalizare a BCR va avantaja SIF-urile, pe termen lung, și va duce la o creștere a acțiunilor băncii, în contextul listării la Bursă.
Petre Pavel Szel, președintele societății de investiții 'Muntenia' a lăsat de înțeles că SIF4 nu va fi afectată dacă băncile din portofoliu nu îi vor acorda dividende: 'Mergem înainte fără dividendele de la BCR, o să trăim și fără cele de la BRD, dacă banca va decide să nu le distribuie pentru 2009', a spus domnia sa.
Anul trecut, patru SIF-uri au beneficiat de pe urma vânzării participațiilor pe care le aveau la Bancpost, fiecare încasând în jur de 12,7 milioane de euro, cu excepția SIF 'Muntenia' care și-a vândut participația încă din 2004.
-
Ce sanse sunt ca Fondul Proprietatea sa fie listat in 2010
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Din 2005, cand a fost infiintat Fondul Proprietatea, in fiecare an oficialii au promis listarea acestuia pe Bursa, insa la fiecare sfarsit de an s-a constatat esecul acestui demers. Dupa cinci ani, Fondul este in continuare doar partial functional, iar tot mai multe persoane care ar trebui sa primeasca actiuni ca despagubire pentru proprietatile nationalizate de regimul comunist se adreseaza instantelor pentru a-si recupera banii. Listarea Fondului Proprietatea este asteptata cu interes si de investitorii straini, insa brokerii locali spun ca sunt putine sanse ca ea sa se produca in 2010.
Teoretic, listarea Fondului Proprietatea (FP) la Bursa de Valori Bucuresti se poate realiza in cele noua luni care mai sunt pana la sfarsitul anului, insa ritmul lent in care Guvernul si Parlamentul rezolva problemele legislative fac ca sansele de listare in 2010 sa fie tot mai mici, spun specialistii de pe piata de capital.
Fondul a selectat un intermediar pentru listare inca din 2006 in firma de brokeraj Raiffeisen Capital & Investment, iar actionarii au aprobat listarea Fondului inca de acum trei ani.
Brokerii spun ca atat timp cat statul roman este actionar majoritar la Fond nu exista garantii ca Fondul va fi listat si ca este foarte dificil de facut previziuni privind momentul listarii. Pana si actuala conducere a Fondului, in frunte cu Ionut Popescu, evita sa dea termene privind momentul listarii. In schimb, directorul general al Fondului a oferit garantii ca exista vointa din partea politicienilor.
'Pentru ca Fondul este o firma de stat, este greu de facut estimari. Analizand datele actuale, sansele ca Fondul sa fie listat in 2010 sunt mici. In rastimpul ramas pana la finele anului trebuie rezolvate o serie de aspecte juridice si legislative care sa faca listarea posibila. Intr-un scenariu optimist, vad listarea Fondului in luna decembrie. In versiunea pesimista, nu vad Fondul listat deloc', a spus Rares Nilas, directorul general al societatii de brokeraj BT Securities, unul dintre intermediarii contactati de actuala conducere pentru a se ocupa de listare.
Listarea in decembrie - cel mai optimist scenariu
Alaturi de BT Securities din consortiul de cinci intermediari mai fac parte BRD- SocGen, ING Bank, Raiffeisen Capital & Investment, si KBC Securities. Cele cinci firme s-au angajat sa faca gratis prospectul de emisiune doar daca listarea va avea loc fara oferta publica de titluri.
Scenariul avansat de Nilas pentru listarea in decembrie presupune ca in luna iunie Franklin Templeton sa se instaleze la conducerea Fondului, pana in iulie sa fie rezolvate problemele legislative, in septembrie-octombrie sa fie semnat contractul de intermediere si intocmit prospectul de emisiune, pentru ca in decembrie Fondul sa se listeze direct, fara oferta publica de titluri.
Problemele care tin pe loc listarea si asteapta solutie de la Guvern si Parlament sunt actiunile ramase neplatite de Ministerul Finantelor Publice in valoare de circa 500 mil. lei si Ordonanta 81 din 2007 aflata in proces de modificare de mai bine de un an si care obliga statul sa deruleze o oferta publica de titluri, blocand acordarea titlurilor de despagubire in primele saptamani de tranzactionare ale actiunilor la Bursa. Pe umerii actualei conduceri atarna inregistrarea Fondului la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, dar nu inainte de a evalua activele si de a regla capitalul social cu valoarea activelor. Razvan Pasol, directorul general al societatii de brokeraj Intercapital Invest, este de aceeasi parere si plaseaza listarea Fondului in ultimul trimestru al anului.
'In trimestrul al patrulea ar putea avea loc listarea, daca se doreste acest lucru. Pregatirile pentru listare si care tin de piata de capital dureaza intre trei si sase luni, in ceea ce priveste aspectele legislative nu pot face predictii, pentru ca statul este implicat', a spus el.
Actionarii spun ca nu mai conteaza 'cand', ci 'cum' si cu ce pret
Actualul director general Ionut Popescu a anuntat ca vrea sa demareze procedurile de listare inainte ca Franklin Templeton sa preia managementul activelor de circa 3 mld. euro. Brokerii sustin ca acest lucru este doar teoretic posibil din cauza unor aspecte juridice.
Pe de alta parte, actionarii privati sustin ca actuala conducere nu ar trebui sa grabeasca listarea, ci aducerea echipei Templeton la carma Fondului.
'Pentru mine este un mare mister de ce se tot semneaza contractul de administrare si Franklin Templetonu a preluat inca managementul. Ar fi o mare greseala ca Fondul sa se listeze inainte ca Templeton sa preia fraiele si sa faca ordine in companie. Templeton, alaturi de intermediarul ales, sunt cei care trebuie sa decida asupra momentului si pretului de listare. Astfel ca nu prea vad cum se poate face listarea in mod profesionist si in avantajul actionarilor pana la finele anului', a spus John Chrissoveloni, actionar la Fond cu 17 milioane de actiuni.
Desi a fost desemnat administrator in iunie anul trecut, echipa Franklin Templeton in frunte cu Mark Mobius nu s-a instalat inca in birourile Fondului Proprietatea. Pentru preluarea mangementului, trebuie luata o hotarare de guvern care sa constate noul administrator si o Adunare Generala a Actionarilor care sa aprobe schimbarea managementului. Pana in prezent, nu a fost convocata AGA.
'Dupa ce avem hotararea de guvern care sa constate modificarea managementului Fondului si va fi rezolvata problema privind actiunile ramase neplatite de Finante, vom convoca AGA care sa aprobe numirea Templeton in functia de administrator', a spus Ionut Popescu, directorul general al Fondului Proprietatea.
La aproape sase luni de la momentul in care Mark Mobius, presedintele executiv al Templeton Asset Management, a deschis sedinta de tranzactionare a Bursei de Valori Bucuresti, Mobius va fi din nou prezent la Bucuresti pentru a deschide sedinta de tranzactionare de maine, 25 martie.
2006
Fondul Proprietatea este infiintat in decembrie 2005, preluand participatii in valoare de circa 4 miliarde de euro din portofoliul statului.
Nicolae Ivan, primul presedinte al Fondului, incearca sa grabeasca listarea la Bursa. Raiffeisen Capital & Invesments primeste mandatul pentru a intermedia listarea.
In mai, Alexandru Paunescu il inlocuieste pe Ivan la conducerea Fondului. Listarea este amanata din cauza procedurilor.
2007
Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg arata ca nefunctionarea Fondului Proprietatea face imposibila despagubirea proprietarilor de case nationalizate.
In iunie, Guvernul aproba Ordonanta de Urgenta nr. 81 privind functionarea Fondului, care primeste participatii suplimentare la Petrom si alte companii.
In septembrie, actionarii aproba listarea Fondului si sistemul de conducere dualist, format din directorat si Consiliu de Supraveghere.
2008
In ianuarie, Fondul Proprietatea este inregistrat la Depozitarul Central si detinatorii de actiuni pot realiza tranzactii cu acestea. Daniela Lulache este numita director general.
In mai, SIF Muntenia raporteaza primele achizitii de actiuni la Fondul Proprietatea, evaluand fondul la 2,34 mld. euro.
In septembrie, este infiintata Comisia de Selectie a administratorului fondului, condusa de Sebastian Vladescu, iar in decembrie incepe procedura de selectie.
2009
In ianuarie, Guvernul schimba componenta Comisiei de Selectie a administratorului, Vladescu fiind inlocuit de Enache Jiru.
Pe 9 iunie, americanii de la Franklin Templeton sunt anuntati drept castigatori ai contractului de administrare, cu o valoare de circa 13 mil. euro pe an, dar Guvernul amana semnarea contractului.
In decembrie, Ionut Popescu o inlocuieste pe Daniela Lulache in functia de director general.
2010
In ianuarie, Guvernul mandateaza Finantele sa semneze contractul cu Templeton, iar in februarie, actionarii aproba forma finala a contractului de administrare.
Se schimba componenta Consiliului de Supraveghere, Mircea Ursache fiind inlocuit de Gratiela Iordache in functia de presedinte.
In martie este semnat contractul de administrare cu Franklin Templeton, iar CNVM cere inregistrarea contractului in termen de 45 de zile.
Pentru a fi listat la Bursa, fondul trebuie mai intai inregistrat la CNVM, iar Franklin Templeton trebuie sa-si preia oficial atributiile.
Este necesara alegerea unui intermediar care va intocmi prospectul de listare, care trebuie de asemenea avizat de CNVM.
Inaintea listarii, este necesara evaluarea participatiilor fondului si rezolvarea problemelor legate de capitalul social, Ministerul Finantelor mai avand de varsat circa 500 mil. lei la capital.
23.03.2010
-
Conducerea SIF Moldova estimează pentru acest an un profit în scădere cu 46%
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Consiliul de Administrație al SIF Moldova (SIF2) estimează pentru acest an un profit net de 54,8 milioane lei, sumă cu 46% mai redusă față de câștigul de anul trecut, de 101,3 milioane lei, în condițiile în care încasările din dividende ar urma să scadă de nouă ori, anunță Mediafax.
Câștigul din 2009 a fost influențat semnificativ de vânzarea participației SIF Moldova la Bancpost, pentru 12,7 milioane euro.
Pentru acest an, conducerea societății de investiții financiare (SIF) a bugetat venituri de 125,3 milioane lei, cu 35% mai reduse comparativ cu valoarea din 2009, de 192,4 milioane lei, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al societății.
Dacă anul trecut, SIF Moldova a încasat dividende de 72 milioane lei, pentru acest an conducerea societății mizează pe dividende în sumă de numai 8 milioane lei. Valoarea dividendelor care ar putea fi încasate este, totodată, de cinci ori mai redusă față de estimările pentru anul trecut, de 40 milioane lei.
Cele cinci SIF-uri ar urma să nu mai primească în acest an dividende de la BCR, dacă în AGA va fi aprobată propunerea conducerii băncii cu privire la majorarea capitalului social cu 237,7 milioane lei, de la 792,4 milioane lei la 1,03 miliarde lei, prin încorporarea unei părți din profitul net obținut de bancă în 2009.
'Tendințele de evoluție a performanțelor în sistemul bancar pe termen mediu/lung, în condițiile în care se confirmă o politică mai restrictivă de distribuire a profitului pentru dividende (veniturile de la băncile comerciale au constituit în ultimii ani ponderea principală a veniturilor din dividende), pot determina o posibilă dezinvestire din participațiile la una sau mai multe bănci comerciale deținute în portofoliu', se arată în bugetul de venituri și cheltuieli al societății.
Pentru a compensa reducerea severă a veniturilor din dividende, SIF Moldova ar urma să fie mai activă la tranzacționarea titlurilor din portofoliu, de unde ar putea obține venituri de 104 milioane lei. Suma este cu 7% mai mare față de valoarea de anul trecut și, totodată, depășește triplul veniturilor estimate la începutul lui 2009.
Costurile SIF Moldova ar urma să scadă în acest an cu 27%, la 60,8 milioane lei, după ce anul trecut au însumat 84 milioane lei.
'Anul 2010 ar putea fi anul unei provocări majore pentru SIF Moldova în ceea ce privește capacitatea de a susține financiar companiile din portofoliu aflate în situații dificile, ca urmare a creșterii gradului de îndatorare. Participările la majorările de capital social ar putea căpăta o pondere mult mai însemnată a programului de investiții, spre deosebire de anii anteriori', se mai arată în bugetul societății. -
De la echipamente pentru telecomunicatii la hidrocentrale: Electromagnetica si-a majorat de opt ori afacerile, devenind furnizor de energie
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Electromagnetica Bucuresti (ELMA) a reusit in ultimii sase ani sa-si majoreze afacerile de opt ori, pana la un nivel de 400 mil. lei (94 mil. euro), pe baza producerii, dar mai ales a furnizarii de energie electrica. Desi se recomanda ca producator de echipamente electrice si de telecomunicatii, circa 70-80% din afacerile companiei provin din sectorul energetic.
Electromagnetica s-a lansat in tradingul de energie electrica prin anii 2004-2005, cand pe fondul lipsei de comenzi, conducerea a luat decizia de a reorienta activitatea catre alte domenii. Anul trecut compania a furnizat circa 2.000 de MW de energie electrica, ceea ce reprezinta 4-5% din volumul total al pietei, potrivit conducerii companiei.
'Pana in anul 2000 Electromagnetica a fost foarte activa pe segmentul telecomuncatiilor. Anii '90 au fost deceniul foarte bun pentru producatorii din telecomunicatii pentru ca atunci Romtelecom si producatorii de telefonie mobila au avut o dezvoltare exploziva. Dupa care, anii 2001-2003 au fost foarte grei pentru noi pentru ca atunci acestia si-au incetat investitiile. Noi livram catre ei containere pentru echipamente. Din aceasta cauza a trebuit sa ne adaptam sau sa crapam si din toate discutiile pe tema ce sa facem am ajuns la tradingul de energie', povesteste Eugen Scheusan, directorul general al Electromagnetica Bucuresti.
In prezent, Electromagnetica furnizeaza energie electrica catre circa 150 de clienti, majoritatea din acestia pastrandu-se de la an la an.
'Piata de furnizare de energie este fluctuanta, lovita si ea de problemele celorlalte piete. Achizitia de energie se face de la Rovinari, Turceni, Hidroelectrica, Nuclearelectrica pentru a crea un cos al carui pret sa fie cat mai avantajos. Printre clienti se numara cei din industrie, clienti care produc vata de sticla, producatori de materiale de constructii, din domeniul alimentar, care au capacitati mari de refrigorare, de exemplu Danone, lanturi mari de malluri care au iluminari foarte bogate si capacitati de refrigorare', a precizat Scheusan.
In ce consta tradingul de energie al Electromagnetica
In prezent, exista peste 200 de jucatori pe piata care dispun de licente in domeniul furnizarii de energie, putini dintre acestia fiind cei care si produc energie electrica, cum este Electromagnetica, productia acesteia fiind insa infima fata de cea furnizata.
'Daca sunt mai multe generatoare in functiune si mai multi consumatori pe piata, orice iesire importanta de consumatori sau de generatoare poate sa dezechilibreze sistemul. Daca in anumite perioade consumul de energie electrica scade, de exemplu pe timpul noptii, nu se pot inchide si generatoarele pentru ca nu e o jucarie cu intrerupator si functioneaza in gol. S-a pus astfel problema ca aceasta energie sa fie utilizata si atunci a aparut productia laterala de energie, asa-numita energie reziduala, care nu poate fi utilizata cum trebuie in sistem si care este oferita la preturi mai mici, dar trebuie si secventiata la diversi consumatori', spune Eugen Scheusan.
Directorul Electromagnetica a precizat ca furnizarea de energie nu este un lucru simplu pentru ca necesita mentinerea unor anumiti parametri, precum o tensiune constanta si este o problema imperecherea consumatorilor cu energia din sistem.
'S-au gasit astfel fabrici de ciment, care prefera sa functioneze cand pretul energiei este mai mic, pentru ca tot se invarte generatorul si producatorul prefera sa ia ceva decat nimic pe energia respectiva', a precizat Scheusan.
Tot profitul se duce pe investitii in energie verde
Conducerea companiei spune ca dupa intrarea pe segmentul tradingului de energie, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aceasta si-a indreptat atentia catre Comisia Europeana, iar una dintre directivele institutiei era promovarea de energie verde care era stimulata prin certificate verzi si fiecare tara si-a luat niste angajamente privind cresterea ponderii acesteia in totalul productiei.
Ca urmare, la finele anului 2006, Electromagnetica a achizitionat de la Hidroelectrica prin licitatie publica 10 microhidrocentrale pe raul Suceava in schimbul sumei de 19,7 mil. lei (5,6 mil. euro). De la data achizitiei, firma si-a indreptat toate resursele spre retehnologizarea acestor microhidrocentrale.
'Sunt 8 microhidrocentrale functionale si doua abandonate. Una dintre ele a fost complet retehnologizata, a doua asteptam sa fie finalizata in circa doua luni de zile, iar a treia, cu fonduri europene, mai spre sfarsitul anului. Anul acesta am reusit sa atragem fonduri europene in valoare de 1,8 mil. euro pentru un proiect si ne propunem sa facem acest lucru si pe viitor. Proiectele cu fonduri europene ar putea sa acopere circa o treime din costurile pentru investitii', explica Scheusan.
El mai spune ca investitiile in retehnologizarea unei microhidrocentrale se situeaza intre 3 si 6 mil. euro si conducerea societatii isi propune sa modernizeze in fiecare an una sau doua microhidrocentrale in functie de resursele pe care le are la dispozitie.
Investitiile constau in tehnologii noi care fac ca rata de conversie a debitului in energie sa creasca prin inlocuirea de exemplu a generatoarelor si turbinelor cu unele mai performante. In prezent, capacitatea instalata a microhidrocentralelor este de circa 5 MW pe an si va ajunge la 6 MW la finele lui 2010.
'Anul trecut a fost un an foarte secetos si slab pentru productia de energie prin microhidrocentrale. Primavara aceasta se anunta insa deosebit de buna. Credem ca prin investitiile pe care le vom realiza an de an puterea totala a lor sa ajunga undeva la 10-15 MW pe an. Microhidrocentralele ne ajuta la certificatele verzi. Pentru fiecare MW de energie produsa primim cate doua certificate verzi, care au o valoare mai mare decat acel MW de energie', a precizat Scheusan.
Pana in prezent, Electromagnetica s-a finantat din resurse proprii, preferand ca tot profitul sa fie reinvestit, valoarea datoriilor la finele anului trecut ridicandu-se la numai 34,7 mil. lei (8,2 mil. euro).
Electromagnetica a obtinut anul trecut un profit record, de 28,4 mil. lei (6,7 mil. euro), in crestere cu 50% fata de cel realizat in 2008 pe fondul unor afaceri mai mari cu 8,2%, de 400 mil. lei (94,2 mil. euro).
Buget conservator
Pentru 2010, compania se bazeaza pe un buget la nivelul a 75% din indicatorii realizati anul trecut.
'Activitatea de productie s-a mentinut oarecum constanta de-a lungul ultimilor ani. Daca intr-un an n-a mers un segment, ne-am intreptat catre altul si tot asa. In 2009 am reusit cu mare dificultate sa ne mentinem afacerile in productia de echipamente electrice', potrivit conducerii societatii.
Compania vinde diverse echipamente catre furnizori sau subfurnizori ai Dacia si Ford si spera sa beneficieze de pe urma cresterii productiei acestora.
Conducerea societatii isi propune de asemenea sa distribuie, inclusiv catre sistemul public si stradal, sisteme eficiente de iluminat cu leduri a caror durata de viata depaseste 10 ani.
Castiga si din imobiliare
Electromagnetica dispune si de un ansamblu de spatii destinate inchirierii dupa ce firma si-a restrans activitatea in urma cresterii productivitatii. Electromagnetica Business Park se intinde pe o suprafata de circa 60.000 de metri patrati, din care in prezent sunt inchiriate jumatate din spatii catre diversi beneficiari, printre care call-centere si firme de software.
In ultimii ani, investitiile Electromagnetica s-au indreptat si catre terenuri, pe langa cele 4 hectare pe care le-a 'mostenit' in zona mallului Liberty din Capitala, unde este amplasata si fabrica. Terenurile societatii au fost reevaluate in august 2007 la 46,4 mil. euro. -
Comelf Bistrița va investi până la 2,8 milioane euro pentru extinderea capacității de producție
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Producătorul de utilaje 'Comelf' Bistrița (CMF) va investi în acest an până la 2,8 milioane euro pentru extinderea și modernizarea capacităților de producție, anunță Mediafax.
Din suma totală, 800.000 de euro vor proveni din resurse proprii, iar diferența din fonduri europene, potrivit informațiilor comunicate acționarilor convocați pentru o adunare generală la 14 aprilie.
Firma a raportat pentru 2009 o cifră de afaceri cu 43,5% mai redusă, de 71,05 milioane lei, și un profit de 332.300 lei, de la un câștig net de două milioane lei în 2008. Aproape 85% din producție a fost exportată.
Activitatea de bază a firmei constă în producția de utilaje și echipamente pentru protecția mediului, pentru industria energetică, subsansamble pentru utilaje terasiere și montaj utilaje terasiere.
Acționarul majoritar al 'Comelf' este firma de management, investiții și dezvoltare 'Uzinsider' București, cu o participație de 76,78%. Titlurile firmei se tranzacționează la categoria a doua a Bursei de Valori București. -
BCR nu plateste dividende, iar profitul de 58 mil. euro intra in capital
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Profitul net al bancii calculat dupa contabilitatea locala a scazut cu 79%, la 56 mil. euro, pe fondul cheltuielilor mari cu provizioanele pentru acoperirea creditelor neperformante.
BCR, cea mai mare banca de pe piata dupa active, nu va acorda dividende actionarilor din profitul pe 2009 si va folosi banii castigati pentru majorarea capitalului social.
Banca a facut anul trecut un profit net de 237,97 mil. lei (circa 56 mil. euro) dupa standardele romanesti de contabilitate, in scadere cu aproape 79% fata de anul precedent. Din aceasta suma, 237,74 mil. lei (echivalentul actual a aproape 58 mil. euro) vor fi folosite pentru consolidarea capitalului.
In urma acestei operatiuni care urmeaza sa fie aprobata in AGA extraordinara convocata pe 22 aprilie, capitalul BCR va urca la peste un miliard de lei (251 mil. euro). Valoarea nominala a unei actiuni va creste astfel de la 1 leu la 1,3 lei.
Decizia a fost deja discutata in principiu de austriecii de la Erste cu cele cinci SIF-uri care detin actiuni BCR si urmeaza sa fie validata in AGA.
'Se pare ca suma de 58 mil. euro este suficienta pentru a asigura echilibrul financiar si indicatorul de solvabilitate la un nivel comparabil cu calitatea activelor bancii. Majorarea de capital este insa un proiect de initiativa motivat de situatia conjuncturala actuala. In cadrul AGA din aprilie vom vedea exact cum va fi formulata aceasta majorare si ne vom expune punctul de vedere', a declarat pentru ZF Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova, care detine 6% din BCR.
Conform contractului de privatizare semnat de Guvern cu Erste in 2006, BCR ar trebui sa acorde in primii trei ani de la vanzare dividende reprezentand cel putin 40% din profitul net calculat dupa standardele internationale (IFRS), dar nu mai mult decat profitul net dupa standardele romanesti (RAS). Profitul net in RAS a fost de circa 56 mil. euro, iar cel in IFRS de peste 200 mil. euro.
Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia si membru in Consiliul de Supraveghere al BCR, considera ca nedistribuirea de dividende si incorporarea profitului este cea mai avantajoasa solutie pentru SIF-uri in contextul de fata. 'Consider ca majorarea de capital este o oportunitate pentru ca daca una dintre SIF-uri ar vrea sa vanda din actiunile detinute, dupa derularea operatiunii, ar putea incasa mai mult.'
Oficialii Erste, actionarul majoritar al bancii, au inceput sa vorbeasca de anul trecut despre o suplimentare a capitalului BCR, invocand o suma de circa 100 de milioane de euro.
Pana acum au sustinut solvabilitatea bancii doar prin imprumuturi subordonate. Anul trecut, BCR a contractat un credit subordonat de 120 mil. euro pe 7 ani, la o dobanda formata din EURIBOR la 6 luni plus o marja de 4,2% reflectand riscul de tara. De asemenea, anul trecut a fost reinnoit un angajament de finantare din partea Erste in limita de 300 mil. euro cu durata de un an.
Este pentru prima data dupa privatizarea bancii cu Erste cand BCR nu plateste dividende. Pana acum austriecii nu au operat nicio majorare de capital pentru BCR, concentrandu-se pe consolidarea propriului capital social, inclusiv cu ajutorul guvernului de la Viena.
Din toamna trecuta, Erste detine 69,3% din BCR printr-un vehicul special infiintat din ratiuni fiscale, in timp ce SIF-urile cumuleaza 30%.
In perspectiva AGA din 22 aprilie cand vor fi alesi membrii Consiliului de Supraveghere al BCR pentru un mandat de inca 3 ani, si-au depus candidaturile Tudor Ciurezu si Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. SIF-urile au dreptul la numirea a doi reprezentanti in cadrul Consiliului de Supraveghere al BCR. -
Dividendele vor putea fi distribuite prin Depozitarul Central
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Citibank și Poșta Română vor asigura suportul
Profiturile emitenților de pe piața de capital vor putea fi distribuite acționarilor prin intermediul Depozitarului Central începând din acest an, arată un comunicat al instituției.
Conducerea Depozitarului a aprobat modalitatea de furnizare a serviciului de distribuire a dividendelor, precum și instituția bancară care va asista DC, respectiv Citibank Europe plc, Dublin - Sucursala România.
'Avantajele acestui serviciu rezidă, pentru investitori, în costuri mult mai scăzute, mai ales în cazul celor care au dețineri la mai mulți emitenți. Serviciul va oferi totodată predictibilitate, în sensul că investitorii vor putea cunoaște în avans momentul în care vor primi dividendele, ceea ce le va permite să își planifice mai bine fluxurile de numerar', a declarat Adriana Tănăsoiu, director general al Depozitarului Central.
Depozitarul Central intenționează să distribuie în acest an dividendele aferente anului 2009 și, în situația în care emitentul dorește aceasta, dividendele rămase nedistribuite din anii anteriori.
Prin noul serviciu al DC, investitorii care au un cont bancar își vor primi dividendele în contul respectiv. În caz contrar, investitorii vor primi contravaloarea dividendelor fie la ghișeele oficiilor poștale din rețeaua operată de Compania Națională Poșta Română, fie acasă, prin mandat poștal, conform deciziei emitentului.
'Până în momentul de față, distribuirea dividendelor emitenților de pe piața de capital din România se făcea prin diferite metode, dezavantajele majore ale acestui sistem neunitar fiind în mare măsură de ordin material, mai exact, costuri ridicate atât pentru investitori cât și pentru companiile listate', potrivit comunicatului DC.
Astfel, dacă un investitor avea în portofoliu acțiuni ale mai multor companii, care, la rândul lor, alegeau o metodă diferită de distribuire a dividendelor, acesta trebuia să le colecteze de la fiecare emitent, prin modalitatea indicată. De foarte multe ori, acest lucru presupunea deplasarea investitorului în diferite locații, cu implicații directe asupra creșterii timpului, precum și a costului colectării dividendelor. -
Actionarii SIF Oltenia vor dublarea dividendului
income
___
Consiliul de Administratie (CA) al SIF Oltenia (SIF5) a introdus pe ordinea de zi a Adunarii Generale a Actionarilor solicitarea unui grup de actionari, ce detin cumulat peste 5% din capitalul societatii, de distribuire a unui dividend brut de 0,16 lei/actiune, dublu fata de valoarea propusa de conducerea societatii, de 0,08 lei/titlu.
Anterior, surse apropiate actionariatului SIF Oltenia anuntau ca un grup de actionari va solicita introducerea pe ordinea de zi a AGA propunerea unui dividend de 0,16 lei/actiune.
Pe ordinea de zi a AGA din 29 aprilie figureaza astfel doua propuneri cu privire la valoarea dividendului distribuibil. Consiliul de Administratie al SIF Oltenia propune actionarilor un dividend de 0,08 lei/actiune, in crestere cu o treime comparativ cu valoarea distribuita pentru 2008, de 0,06 lei/actiune, urmand sa aloce astfel 46,4 milioane lei.
Daca propunerea grupului de actionari va fi aprobata, SIF Oltenia ar urma sa acorde dividende in valoare de 92,8 milioane lei.
22.03.2010
-
Cum vad guvernantii viitorul Antibiotice Iasi
Wall-Street.ro
___
Premierul Emil Boc a declarat ca Antibiotice Iasi va fi factor extrem de competitiv pe piata europeana si a reamintit ca fabrica ieseana va fi nucleul greu al companiei farmaceutice nationale care va fi infiintata.
'Noi mai avem cativa ani in care beneficiem de fonduri europene, dupa care vom fi fata-n fata cu competitia adevarata din UE. Trebuie sa fim pregatiti inca de pe acum pentru aceasta competitie. Din aceasta perspectiva, eu vad in Antibiotice Iasi un factor extrem de puternic competitiv pe piata europeana si care sa fie unul din actorii importanti din Romania si Uniunea Europeana', a spus Emil Boc, intr-un discurs tinut in fata angajatilor de la unitatea ieseana.
Premierul a reamintit ca Guvernul are in analiza un plan pentru infiintarea unei companii farmaceutice nationale, primul pas fiind comasarea Unifarm si Oficiului Central de Stocare pentru Situatii Speciale. Ulterior, afirma Boc, nucleul greu al companiei va deveni Antibiotice SA prin preluarea actiunilor pe care le are Ministerul Sanatatii.
Potrivit lui Boc, compania farmaceutica va fi un obiectiv strategic national, anunta NewsIn.
Premierul a asigurat conducerea Antibiotice SA de disponibilitatea Guvernului de a sprijini dezvoltarea fabricii iesene.
Primul ministru a facut o scurta vizita la producatorul de medicamente, ocazie cu care s-a intalnit cu conducerea si angajati ai companiei.
Producatorul de medicamente Antibiotice Iasi (ATB) a incheiat anul 2009 cu un profit net de 12,17 milioane lei (2,87 milioane euro), cu 15% peste rezultatul inregistrat in 2008, dupa ce a reusit sa si reduca cheltuielile cu 7%, potrivit rezultatelor preliminare transmise Bursei luna trecuta. Actionarul majoritar al Antibiotice Iasi este Ministerul Sanatatii, cu o detinere de 53,02%, iar SIF Oltenia (SIF5) detine 10,1%.
In urma cu un an, fostul ministru al Sanatatii Ion Bazac a anuntat ca intentioneaza sa creeze Compania Farmaceutica Romana, care va avea ca nucleu Antibiotice Iasi si va integra Sanevit Arad, Unifarm, dar si departamentele de vaccinuri de la Institutul Cantacuzino de la Bucuresti si Iasi.
Pagina