18.03.2010
-
Artego Targu-Jiu: Afaceri in scadere cu 27% anul trecut
DailyBusiness.ro
___
Producatorul de articole din cauciuc Artego Targu-Jiu a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 146,7 mil. lei (35 mil. euro), in scadere cu 27% fata de anul precendent, potrivit mediafax.biz. In 2008, compania a obtinut o cifra de afaceri de 202,2 mil. lei (55 mil. euro).
Compania are un capital social de 24,87 milioane lei, divizat in 9,95 milioane titluri, cu valoarea nominala de 2,50 lei, iar actionarul majoritar al companiei este Asociatia Salariatilor, cu o participatie de 70,04%.
Actiunile Artego Targu-Jiu se tranzactioneaza pe piata Rasdaq sub simbolul ARTE.
Valoarea de piata a companiei este de 24,9 mil. lei (6 milioane euro), potrivit ultimului pret, de 2,5 lei/actiune. -
Prefab Bucuresti vrea sa treaca la cota BVB in maximum trei luni (...)
Curierul National
___
Producatorul de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH) vrea sa se transfere de pe piata Rasdaq la cota Bursei de Valori Bucuresti in maximum trei luni, compania asteptand decizia CNVM cu privire la documentatia depusa. 'Rezultatele urmarite de conducerea Prefab sunt imbunatatirea gradului de capitalizare bursiera peste nivelul atins in 2007, de 240 de mil. euro. Decizia se va materializa intr-un termen estimat de trei luni, compania asteptand in momentul de fata decizia CNVM cu privire la documentatia depusa', se arata intr-un comunicat al companiei preluat ieri de Mediafax.
Prefab este controlata de Marian Milut, prin firma Romerica International din Bucuresti, care detine 80% din capitalul producatorului de materiale de constructii, in timp ce SIF Muntenia are aproape 13% din titluri.
Producatorul de materiale de constructii a avut in primele noua luni din 2009 un profit net de 2,1 mil. lei, de peste doua ori mai redus fata de castigul de 5 mil. lei din perioada similara a anului trecut, iar veniturile au scazut cu 23,7%, la 76,1 mil. lei. Compania a inregistrat in perioada analizata o cifra de afaceri de 69,3 mil. lei, in scadere cu 24,4% fata de incasarile de 91,7 mil. lei din primele noua luni ale anului precedent. -
Emitentul Sibex, la primul bilant. Cum a trecut proba de foc?
Wall-Street.ro
___
'... cei care doresc sa cumpere spera la preturi mai bune', a declarat pentru Wall-Street Gabriel Necula, director adjunct de tranzactionare la Prime Transaction. -
Necula, Prime Transaction: Asistam la un nou val de cresteri
Wall-Street.ro
___
'... pentru indicele BET-FI', a declarat pentru Wall-Street Gabriel Necula (foto), director adjunct de operatiuni in cadrul Prime Transaction.
17.03.2010
-
Tancurile au luat locul containerelor in productia Santierului Naval Orsova
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Conducerea propune un dividend brut de 0,4 lei/ actiune
'Santierul Naval Orsova' (simbol SNO) a obtinut, anul trecut, un profit brut de 9,05 milioane lei, la o cifra de afaceri de 99,89 milioane lei, suma din care 95,2% reprezinta livrari intracomunitare si export. Veniturile totale s-au cifrat la 105,33 milioane lei. Fata de un volum de investitii de 7.000.000 lei, aprobat prin BVC pentru anul 2009, au fost realizate cheltuieli pentru imobilizari corporale de 6.473.498 lei, ceea ce inseamna un grad de realizare de 92,5%. Consiliul de administratie va propune actionarilor societatii, in sedinta AGA din data de 19 martie, plata unui dividend brut de 0,4 lei/ actiune, cu plata in maximum 120 zile de la data tinerii adunarii generale.
Avand in vedere criza economica actuala, pentru acest an, societatea din Orsova si-a propus sa obtina venituri totale de 88 milioane lei, din care 85 milioane lei din exploatare, si realizarea unui profit brut de 5 milioane lei. In ceea ce priveste inves-titiile (inclusiv cele aflate in curs la sfarsitul anului trecut), in bugetul de venituri si cheltuieli au fost prevazute cheltuieli in suma totala de 7 milioane lei, finantate integral din surse proprii.
Comparativ cu prevederile BVC, veniturile totale obtinute in 2009 au avut un grad de realizare de 88,51%, cele din exploatare de 89,35%, profitul brut de 90,56%, iar rezultatul net pe actiune de 89,52%. Anul trecut, bugetul de venituri si cheltuieli a fost fundamentat pentru o valoare a veniturilor din exploatare de 27,058 milioane euro, fara ca SNO sa aiba asigurata cu contracte, la data respectiva, intreaga capacitate de productie.
In 2009, sucursala SNO din portul Constanta Sud - Agigea a continuat sa inregistreze pierderi, chiar daca mai mici decat in anul anterior, in principal din activitatea de exploatare.
Presedintele consiliului de administratie al societatii, Mihai Fercala, subliniaza in raportul administratorilor: 'In conditiile in care cererea, atat interna cat si cea externa, a scazut foarte mult pentru tipul de nave de care dispune sucursala, nu au putut fi gasite solutiile care sa compenseze in totalitate aceasta inactivitate. Cu toate masurile de disponibilizare si de transferare a unei parti din activitatea de constructii nave de la Orsova la Agigea, nu s-a reusit rentabilizarea sucursalei'.
Acesta a adaugat ca efectele crizei economice din domeniul constructiilor navale au depreciat si indicatorii de eficienta ai SNO, fata de realizarile anului precedent. Totusi, prin masurile dispuse de conducere s-a reusit mentinerea unei rate bune a profitului in anul recent incheiat si asigurarea continuitatii activitatii in anul 2010.
SNO a trebuit sa faca fata unei intregi serii de evenimente greu de anticipat
In raportul anual prezentat actionarilor, presedintele consiliului de administratie a mai precizat faptul ca in cursul anului trecut SNO a trebuit sa faca fata unei intregi serii de evenimente greu de anticipat. Astfel, o parte dintre clienti au cerut revizuirea pretului de contract ca urmare a reducerii pretului metalului pe piata internationala, in special la tabla navala. Altii au solicitat chiar rezilierea unor contracte perfectate anterior, din cauza mutatiilor produse pe piata externa de reducerea volumului de marfuri transportate si numarul foarte mare de nave aflate in curs de executie, in diverse santiere navale din lume (in special din Asia).
In aceste conditii, cele 14 nave finalizate anul trecut la Orsova au insumat 22,6 milioane euro, comparativ cu cele 17 nave realizate in anul precedent, cu o valoare de 32,5 milioane euro, inregistrandu-se o scadere valorica cu 30,4%. Scaderea este rezultatul diminuarii preturilor de livrare si a faptului ca navele realizate in anul 2009 au fost de o complexitate mai ridicata, ingloband un volum de manopera mai mare. In anul 2009, vanzarea navelor construite s-a realizat la un curs mediu de 4,23 lei/ euro, fata de 3,70 lei/ euro in anul anterior. De asemenea, anul trecut a fost inregistrata o scadere de circa 5% a veniturilor realizate din constructiile de nave, in favoarea celor rezultate din reparatiile navale si prestarile de servicii, dar si din valorificarile de materiale si mijloace fixe. Pe de alta parte, modificarea structurii navelor construite a fost insotita si de o scadere a cererii fata de anii trecuti.
Santierul naval din Orsova a cons-truit, anul trecut, trei tancuri chimice cu lungimi de cate 110 ml, doua cu lungimea de 135 ml fiecare si un tanc cu lungimea de 86 m, doua nave tip container cu lungimi de cate 110 ml, trei barje de 79 - 86 ml, un impingator push - combination de 100 ml, o hooper - barja cu lungimea de 110 m si o prova plus zona centrala pentru un tanc cu lungimea de 93 m.
Directorul general al SNO, Constantin Badoiu a mentionat, pentru ziarul Bursa, ca, fata de anii trecuti, cand ponderea productiei era detinuta de constructiile de nave tip container, incepand din anul 2009 locul lor a fost luat de navele tip tancuri. Acesta considera ca prognozele sunt in continuare nefavorabile constructiilor de portcontainere fluviale, cererile pietei fiind orientate in special spre tancurile fluviale (chimice, de gaze lichefiate si de produse petroliere) de 79 - 135 m lungime.
Totodata, Mihai Fercala a precizat faptul ca pregatirea productiei pentru anul 2010 a fost una buna, aceasta asigurand continuarea normala a procesului tehnologic desi, la sfarsitul anului trecut, s-a inregistrat o scadere a productiei in curs de fabricatie cu 20,4% comparativ cu 2008. Potrivit conducerii societatii din Orsova, descresterea mentionata este cauzata in special de structura productiei neterminate, respectiv de realizarea de nave mai mici ca dimensiune, greutate si valoare. In cifre absolute, productia neterminata a scazut de la 28,1 milioane lei, in 2008, la 22,37 milioane lei la sfarsitul anului 2009, aflandu-se pe fluxul de fabricatie un numar de 8 nave.
'Aceasta este si explicatia faptului ca veniturile din exploatare realizate in anul 2009 sunt cu 2,8% mai mari decat cifra de afaceri. In plus, din cauza schimbarilor de pe piata si a renegocierii contractului respectiv, una dintre navele tip container finalizate in anul 2009, pentru firma 'Veka', desi a fost livrata in Olanda, a ramas in proprietatea SNO, nefiind inca facturata pana la gasirea unui client. Avand in vedere scaderea pretului la aceste tipuri de nave, societatea a prevazut o depreciere in valoare de 1,28 milioane lei', a spus Constantin Badoiu.
Ponderea livrarilor societatii a fost si in anul 2009 detinuta de productia pentru extern, in special Olanda, dar s-a inregistrat o schimbare de substanta in ceea ce priveste structura pe beneficiari. Astfel, unul dintre principalii beneficiari ai societatii, care a detinut ponderea de-a lungul ultimilor ani (35% in 2007 si 32% in 2008), respectiv 'Rensen Shipbuilding' BV, nu mai figureaza printre clientii anului trecut, ponderea fiind preluata de grupul de firme VEKA ('Veka Shipbuilding', prin 'Bijlsma Shipyard'), care a insumat anul trecut peste doua treimi (68%) din totalul livrarilor santierului fluvial din Orsova. Mihai Fercala a explicat: 'Spre deosebire de anii trecuti, cand niciunul dintre clienti nu detinea mai mult de o treime din totalul livrarilor, in anul 2009 acest echilibru s-a rupt. Totusi societatea noastra nu a fost expusa unui risc comercial ridicat pentru ca, in toate situatiile, plata navelor livrate a fost asigurata prin acreditive bancare irevocabile. Avand in vedere schimbarea conditiilor de pe piata, conducerea SNO a urmarit ca incheierea noilor contracte pentru anul 2010 sa se bazeze pe o repartizare echilibrata, pe cati mai multi clienti. Aceasta si pentru faptul ca, in noile conditii externe de piata, pot interveni modificari rapide, neasteptate, de la o zi la alta'.
Perspective
In ceea ce priveste perspectivele activitatii societatii, conducerea acesteia aduce ca argument faptul ca SNO are o experienta de peste 17 ani in constructia navelor fluviale la nivelul standardelor impuse de clientii externi, iar piata pe care a activat pana acum a fost una stabila, numele societatii fiind deja bine cunoscut de constructorii de nave vest - europeni.
Mihai Fercala a precizat: 'Cu toata accentuarea fenomenului de criza din anul 2009, numarul de contracte ferme incheiate deja pentru acest an, negocierile aflate in curs pentru semnarea altora noi, precum si oportunitatea deschisa prin fuziunea cu societatea de pe platforma portului Constanta Sud - Agigea ('Servicii Constructii Maritime' SA, in prezent sucursala a SNO - n.r.) ne dau perspectiva continuarii activitatii si in perioada urmatoare. In ceea ce priveste sucursala de la Agigea, pe langa faptul ca are o pozitie geografica foarte buna, ea a beneficiat anul trecut si de un volum insemnat de investitii, care acum ii da posibilitatea sa-si diversifice activitatea. Pe de alta parte, reducerea cererii de nave de pe piata si scaderea preturilor de vanzare ne obliga la o redimensionare a numarului de personal (actiune demarata inca de anul trecut) care, alaturi de reducerea pretului la materia prima si de masurile de micsorare a costurilor, ne va permite sa mentinem profitabilitatea societatii in limite acceptabile'. -
SIF Oltenia a cumparat TGN si a vandut BRD
Wall-Street.ro
___
SIF Oltenia (SIF5) a realizat in sedinta de ieri tranzactii de cumparare pentru titlurile Transgaz Medias (TGN) si de vanzare a actiunilor BRD SocGen (BRD), potrivit unor raportari remise Bursei de Valori Bucuresti.
Societatea a cumparat 9.738 de titluri TGN pentru care a platit suma de 2,24 milioane lei (0,55 mil. euro). Pretul mediu de achizitie a fost de 230,7 lei/actiune, cu 0,74% mai mare decat cotatia finala a titlurilor de 229 lei.
Tranzactia realizata de SIF Oltenia a reprezentant peste jumatate din rulajul total efectuat pe Transgaz, de 4,77 milioane lei.
De asemenea, societatea de investitii financiare a vandut un pachet de 100.000 de actiuni BRD SocGen (BRD) pentru suma de 1,51 milioane lei (0,37 mil. euro).
Schimburile s-au realizat la un pret mediu de 15,1 lei/actiune, cu 1,3% mai mic decat cotatia finala a titlurilor, de 15,3 lei. -
SIF-urile anunta schimbarea la fata: Cum vor sefii SIF sa reformeze cele mai importante companii de pe Bursa, cu active de 1,9 mld
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Conducatorii celor cinci SIF-uri recunosc ca a venit vremea schimbarii, dupa ce ani la rand au preferat sa conserve activele istorice si sa se bazeze pe dividendele de la banci ca principala sursa de venituri, fiind presati si de cresterea influentei actionarilor odata cu mult-asteptata ridicare a pragului de detinere de la 1% la 5%. Ce reforme pun la cale sefii SIF-urilor si ce optiuni au pentru a pune capat dependentei fata de banci?
Achizitiile de actiuni intre SIF-uri, posibilitatea de a face majorari de capital alaturi de modificarile privind convocarea si constatarea cvorumului la adunarile generale ale actionarilor sunt principalele modificari pe care conducatorii SIF-urilor le negociaza in prezent cu arbitrul pietei de capital - Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM).
'Trebuie sa ne dam seama ca lumea s-a schimbat si ca trebuie sa ne schimbam si noi', spune Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1).
In rastimpul de cateva saptamani ramas pana la reluarea dezbaterilor in Comisia de buget-finante privind ridicarea pragului de detinere, conducatorii celor cinci SIF-uri poarta discutii cu CNVM pentru a modifica cadrul legislativ ce reglementeaza activitatea SIF-urilor. Cum ridicarea pragului de detinere din capital a unui investitor de la 1% la 5% pare tot mai probabila, discutiile dintre cele doua parti au crescut in intensitate in ultimele saptamani.
'In contextul dezbaterilor privind ridicarea pragului de detinere, am reactivat discutiile cu CNVM pentru a corecta cadrul legislativ. Schimbarile intervenite in mediul economic, necesitatea de a ne diversifica portofoliul si de a gasi alternative la fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli impun adaptarea cadrului de reglementare la noile realitati ale pietei. In acest sens, CNVM poarta discutii si cu reprezentantii brokerilor si cu cei ai administratorilor de fonduri', afirma Costel Ceocea, presedintele SIF Moldova (SIF2).
Spre deosebire de brokeri si administratorii de fonduri, conducatorii celor cinci SIF-uri se afla intr-o pozitie forte de negociere in fata CNVM. SIF-urile au fost dispuse sa sprijine cu lichiditati CNVM, platind anticipat pe sase luni comisioane in valoare de aproximativ 3,5 milioane de lei. Sprijinul financiar acordat CNVM, aflata in criza de lichiditati, ar putea juca un rol strategic in cadrul dezbaterilor privind ridicarea pragului de detinere, dar si al modificarilor ce urmeaza a fi aduse actualului cadru de reglementare.
De unde mai vin banii, dupa ce austriecii au inchis robinetul dividendelor la BCR
Dupa ce conducerea BCR le-a propus celor cinci SIF-uri, care controleaza 30% din banca, sa renunte la dividendele de aproape 25 mil. euro cuvenite din profitul de anul trecut si sa le capitalizeze, evitand astfel o majorare de capital prin aport de numerar de peste 100 mil. euro, SIF-urile s-au vazut nevoite sa caute resurse financiare in alta parte decat in portofoliu si sa gandeasca strategii pentru a reduce dependenta de banci si pentru a-si diversifica portofoliile. Astfel ca cele cinci SIF-uri au reactivat un proiect mai vechi, cerand CNVM sa permita achizitiile de actiuni intre SIF-uri.
'Posibilitatile investitionale pentru SIF-uri sunt limitate in actualele conditii de piata, pentru ca oportunitatile de a investi in actiuni lichide sunt putine, iar veniturile sunt constranse de decizia anumitor companii din portofoliu de a nu plati dividende. Daca CNVM va permite tranzactiile intre SIF-uri, acest lucru ar compensa absenta randamentelor din alte surse', mai spune Ceocea.
SIF-urile dispuneau de lichiditati in valoare de 150 mil. euro la finele anului trecut, in special gratie veniturilor obtinute din vanzarea participatiilor detinute la Bancpost. Chiar daca au conturile pline de cash, SIF-urile incearca sa gaseasca solutii pentru a face posibile majorarile de capital.
'E greu de presupus ca pe structura actuala a actionariatului se poate face o majorare de capital la SIF Moldolva. Chiar inainte de a fi posibile majorarile de capital, trebuie sa ne gandim ce vom face cu banii: vom face plasamente in actiuni, vom consolida pretul actiunilor sau poate ca vom rascumpara actiuni din piata', completeaza Ceocea.
Vor o felie din ideea lui Videanu: Fondul de Investitii National
Infiintarea Fondului de Investitii National, idee a ministrului economiei Adriean Videanu, a atras atentia SIF-urilor, care vad in proiect un potential de investitii.
'Luam in calcul investirea in capitalul acestui Fond de Investitii National. Ne gandim serios si ne preocupa foarte mult acest proiect. Vrem ca SIF-urile sa fie prezente la dezbaterile si la intalnirile de lucru ce au loc pe marginea Fondului de Investitii', mai spune Ceocea.
Participarea SIF-urilor la Fondul de Investitii National s-ar putea realiza fie prin includerea in potofoliul Fondului a participatiilor pe care SIF-urile le au in comun cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), fie prin participarea cu lichiditati la capitalul social al fondului, potrivit lui Ceocea.
Nu sunt inca dispusi sa se aventureze pe pietele externe
Pentru SIF Oltenia (SIF5), cea mai lichida dintre cele cinci societati, piata locala de capital ramane principalul furnizor de oportunitati de investitii.
'Profiturile ce pot fi obtinute pe piata locala sunt in continuare cele mai substantiale. Mai mult, piata locala permite plasamentele speculative, mai mult decat pietele externe', este de parere Tudor Ciurezu, vicepresedintele SIF Oltenia.
Tot in piata locala de capital isi pune sperantele si SIF Muntenia, chiar daca 2010 se anunta a fi un an dificil pentru economie si companiile din portofoliu.
'Vindem cand putem sa vindem, uneori avem dreptate, alteori nu. Nu suntem in pericol sa nu mai existam, insa anul 2010 nu va mai fi la fel de spectaculos. Anul 2008 a fost cel mai bun an al nostru, iar ce a fost in anii urmatorii nu a tinut de noi, ci a fost cauzat de criza financiara', spune Petre Szel, presedintele Muntenia Invest, societatea care administreaza SIF Muntenia.
SIF Muntenia a incheiat anul 2008 cu un profit net de aproape 90 mil. lei, pentru ca in 2009 castigul sa scada pana la 82,2 mil. lei. Spre deosebire de celelalte patru societati care in 2009 si-au rotunjit profiturile de pe urma veniturilor incasate din vanzarea participatiilor detinute la Bancpost, SIF Muntenia a renuntat la actiunile Bancpost inca din 2004, astfel ca profitul din 2009 a fost alimentat in principal din plasamentele de portofoliu.
La vremuri noi, strategii noi
Dupa ce Ioan Cuzman, presedintele SIF Banat-Crisana (SIF1), a cedat trei dintre cele sapte locuri ale Consiliului de Administratie (CA) investitorilor grupati in jurul lui Horia Ciorcila, presedintele Bancii Transilvania, la SIF Banat se pregateste si o schimbare de strategie.
'Anul 2010 va fi mult mai greu decat 2009 si din cauza influentelor pietelor externe. In prezent lucram la o alta strategie, pe care, peste cateva luni, poate o vom face publica', spune Ioan Cuzman, fara a da insa detalii despre cum anume va fi structurata noua strategie a societatii.
Prin acceptarea lui Horia Ciorcila in CA, Cuzman a incercat sa puna capat disputelor cu principalii actionari, care ar capata o influenta mult mai mare in conditiile ridicarii pragului.
Pentru schimbare se pregateste si SIF Transilvania (SIF3).
'Este necesara redefinirea obiectivelor strategice prioritare ale societatii si aplicarea unor politici pragmatice, adaptate actualei etape parcurse de economia nationala, piata de capital si piata societatilor de investitii financiare in ansamblul lor', spune conducerea SIF3 in proiectul de buget pentru 2010 supus aprobarii actionarilor.
Bugetele raman conservatoare
In 2010, lichiditatile sunt prioritare pentru SIF Transilvania, cel mai mare investitor autohton din turism cu participatii la aproape o suta de hoteluri. Astfel ca participarea la majorarile de capital derulate de companiile din portofoliu va fi o exceptie, astfel de operatiuni urmand a fi realizate de catre companii prin emisiuni de actiuni pe piata de capital. De asemenea, companiile isi vor finanta investitiile prin credite bancare sau fonduri europene, si tot mai putin prin sprijinul financiar al SIF3. Pe termen mediu, societatea vrea sa devina independenta de detinerile bancare.
Indicatorii financiari estimati de SIF Trasilvania pentru 2010 sunt conservatori: profit net de 55 mil. lei, la jumatate fata de castigul inregistrat in 2009, de 116,6 milioane de lei. Veniturile totale estimate sunt in valoare de 115,8 mil. lei, mai putin cu 31% fata de veniturile incasate in 2009. Societatea estimeaza ca va incasa venituri din dividende in valoare de 16 mil. lei, reprezentand 20% din incasarile anului trecut, mai scrie in proiectul de buget.
Sensibilitate ridicata la PIB
Iesirea SIF-urilor din criza este strans legata de iesirea intregii economii din criza, avand in vedere ca fiecare dintre acestea detine participatii la peste 200 de companii active in sectoarele financiar, constructii, turism si industrie. Expunerea ridicata pe sectorul financiar-bancar face ca revenirea sa nu fie deloc usoara.
'Ar fi bine daca economia va incheia anul 2010 pe zero, nu ma astept la stabilitate si nici la crestere economica pentru ca inca mai sunt probleme de rezolvat. Astfel ca ma astept ca si piata de capital sa semnalizeze acest lucru prin inregistrarea de corectii', este de parere Tudor Ciurezu de la SIF Oltenia, care gestioneaza cele mai mari active, de 420 mil. euro.
Ce cred analistii
Reformarea SIF-urilor prin eliberarea de dependenta participatiilor detinute la banci este un proces de lunga durata si depinde in mare masura de deznodamantul pe care il va avea proiectul legislativ de ridicare a pragului de detinere, spun analistii.
'SIF-urile trebuie sa se dezmorteasca, insa nu cred ca reforma va veni de la sine, ci piata va fi cea care va forta schimbarea. Diversificarea portofoliului SIF-urilor si eliberarea de dependenta de banci vor fi un proces de durata, iar ceea ce va decide Parlamentul in privinta ridicarii pragului va juca un rol foarte important', este de parere Doru Lionachescu, partener principal la casa de investitii Capital Partners, care a fost implicat anul trecut in cursa pentru un loc in Consiliul de Administratie al SIF Banat-Crisana.
Pe termen mediu, Lionachescu se asteapta la o concentrare intre SIF-uri, considerand ca numarul limitat de oportunitati de investitii in piata de capital va duce la consolidarea celor cinci societati intr-o 'super-SIF'.
'Demersurile de schimbare demarate de SIF-uri au loc si sub presiunea opiniei publice care cere mai multa flexibilitate din partea managementului acestor societati. Daca pana in prezent pragul de detinere a protejat managementul de schimbari initiate de actionari, acum pragul s-a intors impotriva conducerilor SIF-urilor pentru ca atragerea de resurse prin majorari de capital este imposibila tocmai din cauza limitelor existente', spune Mihai Chisu, broker la societatea de intermediere IFB Finwest. -
Dividende de 0,055 lei pe actiune de la Bermas Suceava
income
___
Conducerea producatorului de bere Bermas Suceava propune actionarilor acordarea unui dividend brut in valoare de 0,055 lei pe actiune, cu 25,2% mai mare fata de valoarea alocata pentru exercitiul financiar 2008, de 0,0439 lei. Alocarea profitului din 2009 va fi discutata in cadrul Adunarii Generale din 27 aprilie. Bermas Suceava a incheiat anul 2009 cu un profit net de 1,52 milioane de lei. In cadrul Adunarii Generale se va discuta si propunerea conducerii companiei de reducere a numarului de membri in Consiliul de administratie de la cinci in prezent la trei. Actiunile Bermas se tranzactioneaza la categoria a doua a Bursei de Valori Bucuresti. Ultima tranzactie cu titlurile Bermas s-a incheiat la 0,745 lei pe titlu, in crestere cu aproape 5% fata de referinta anterioara, nivel la care capitalizarea este de peste 16 milioane de lei. -
Adrian Bărbulescu: Creșterile sunt bazate pe sentiment
Curierul National
___
'...care au luat direct din ask-uri, antrenând și jucătorii mai mici', a declarat pentru Curierul Național Adrian Bărbulescu, broker la Prime Transaction
16.03.2010
-
Santierul Naval Orsova si-a bugetat o scadere a afacerilor cu 16%
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Constructorul de nave Santierul Naval Orsova (SNO) estimeaza pentru acest an un profit net de 3,95 mil. lei, cu 41% sub castigul obtinut in 2009, de 6,77 mil. lei (1,6 mil. euro), potrivit proiectiilor de buget ale companiei. Totodata, veniturile societatii ar urma sa se diminueze cu 16,4% in 2010, pana la 88 mil. lei. Anul trecut, veniturile Santierului Naval Orsova s-au cifrat la 105,3 mil. lei (24,7 mil. euro). Compania vrea sa acorde actionarilor dividende in valoare de 4,57 mil. lei din profitul realizat anul trecut, respectiv un nivel brut al acestuia de 0,4 lei/actiune, in scadere de aproape doua ori fata de cel acordat in 2009, de 0,75 lei/actiune. Restul de profit, de 2,1 mil. lei, ar urma sa ramana la dispozitia societatii. In 2010 constructorul de nave are prevazute investitii in valoare de 7 mil. lei, similare cu cele efectuate anul trecut.
Pagina