16.03.2010
-
Ce companii ar intra in Fondul de Investitii National
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Adriean Videanu sustine ca noul Fond va include pachetele minoritare detinute de catre Ministerul Economiei si AVAS
Sebastian Vladescu sustine ca FIN va finanta exclusiv investitiile in infrastructura
Zeci de pachete minoritare ale Ministerului Economiei si cateva sute ale AVAS ar urma sa intregeasca portofoliul viitorului Fond de Investitii National (FIN), solutia proiectata de actualul Guvern ca una dintre masurile anticriza.
Sebastian Vladescu, ministrul finantelor, a declarat ieri ca inca nu se cunoaste care va fi valoarea noului Fond, dar ca el va finanta exclusiv proiectele de infrastructura.
Colegul sau de guvern, Adriean Videanu, ministrul economiei, declara, saptamana trecuta, ca FIN va putea devenit functional in cateva saptamani: 'Ne gandim sa alimentam acest fond cu participatii minoritare detinute de Ministerul Economiei si AVAS. Nu vom iesi sa vindem participatiile'.
Daca la AVAS lista participatiilor minoritare este numeroasa, dar nu si spectaculoasa (de altfel, o puteti consulta pe site-ul www.bursa.ro), la Ministerul Economiei este exact invers: de la Petrom, la fostele companii de distributie a gazelor si a electricitatii, pana la companiile din industria de aparare.
Guvernul urmeaza sa definitiveze in perioada urmatoare lista cu pachetele minoritare care vor fi incluse in viitorul fond de investitii, care sa fie evaluate si apoi incluse in FIN.
Doua alte proiecte de fonduri de investitii au mai fost anuntate anul trecut: un nou SIF, care urma sa includa participatiile minoritare doar ale AVAS, dar si un fond suveran in care sa fi fost incluse toate participatiile pe care le mai detinea statul.
Ambele proiecte au fost abandonate, iar, in schimb, Guvernul s-a hotarat acum sa-l imbunatateasca pe primul. Un fel de SIF, dar in care sa intre si participatiile minoritare al Ministerului Economiei, nu doar ale AVAS, cu principalul scop sa sustina proiectele de infrastructura. -
Banca Comerciala Carpatica isi va majora capitalul cu 62,25 milioane lei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Adunarea Generala a Actionarilor Bancii Comerciale Carpatica (simbol BCC) a aprobat, sambata, majorarea capitalului social cu 62,25 milioane lei, la 290,32 milioane de lei, prin aport de numerar, potrivit unui comunicat transmis Bursei de Valori Bucuresti.
'Motivul capitalizarii consta in capitalizarea bancii pentru a asigura o rezistenta mai buna la socurile macroeconomice si sistemice si a sustine liniile de afaceri ale bancii', arata reprezentantii institutiei.
Pentru majorare, emitentul va emite 622,5 milioane de actiuni la un pret de emisiune egal cu valoarea nominala, de 0,1 lei. Actionarii isi pot exercita dreptul de preferinta intre 5 aprilie si 21 mai.
Ilie Carabulea este cel mai mare actionar al bancii, cu o detinere de 36,45% din actiuni, in timp ce Alin Albu are o participatie de 10%.
Banca Carpatica a raportat o pierdere de 19,36 milioane lei, anul trecut dupa ce in 2008 a inregistrat un castig de 801.922 lei. -
Alumil Rom Industry ofera un dividend de 3,6 ori mai mic fata de anul trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Grecii de Alumil Rom Industry (ALU) au propus distribuirea catre actionari a unui dividend brut de 0,08 lei/actiune, de 3,6 ori mai mic comparativ cu anul precedent. Valoarea dividendelor se va ridica in acest caz la 2,5 mil. lei, reprezentand mai putin de 30% din profitul obtinut in 2009, care s-a ridicat la 8,5 mil. lei (2 mil. euro). Spre comparatie, in 2008 grecii au distribuit aproape tot profitul realizat pentru dividende. Castigul companiei s-a diminuat anul trecut cu 23%. Anuntul privind valoarea dividendului a facut ca pretul actiunilor Alumil sa coboare pe parcursul sedintei de ieri de la Bursa cu 7%, la 2,8 lei/actiune. La acest nivel, randamentul brut al dividendului este unul scazut, de numai 2,9%, iar valoarea companiei se ridica la 21,3 mil. euro. -
La ce indicatori se uita analistii cand evalueaza actiuni si fac recomandari de investitii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
'... adica exact partea de capital care le revine lor', explica Paul Brendea, analist in cadrul societatii de intermediere Prime Transaction. -
Titlurile 'Petrom' și-au luat zborul, după SIF-uri și îngrășăminte
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Andrei Petrescu, manager de portofoliu la 'Prime Transaction', este de părere că aprecierile din ultimele două zile ale cotației SNP au determinat, probabil,...
15.03.2010
-
SIF Transilvania estimeaza injumatatirea profitului
Saptamana Financiara
___
Consiliul de Administratie al SIF Transilvania estimeaza pentru acest an ca societatea va obtine un profit net de 55 milioane lei, de peste doua ori mai redus fata de castigul de anul trecut, de 116,6 milioane lei. La inceputul anului trecut, conducerea SIF Transilvania estima pentru 2009 un profit de 55 milioane lei, insa castigul a fost influentat in principal de vanzarea participatiei pe care societatea o avea la Bancpost. Sefii SIF Transilvania preconizeaza ca veniturile vor totaliza 115,8 milioane lei, valoare cu 32% mai redusa comparativ cu suma din 2009, de 170,3 milioane lei, potrivit bugetului de venituri si cheltuieli. Pe de alta parte, cheltuielile ar urma sa avanseze cu aproape 9%, de la 48,6 milioane lei, la 52,8 milioane lei.
Activul net al societatii este estimat sa creasca in acest an cu cel putin 34%, la 2,184 miliarde lei, comparativ cu valoarea de la finele anului trecut, de 1,627 miliarde lei.
Conform bugetului, SIF Transilvania ar urma sa inregistreze in primul trimestru pierderi de 3,6 milioane lei, insa va reveni pe profit din trimestrul al doilea, cand este estimat si cel mai mare castig din cele patru trimestre, respectiv de 26,1 milioane lei. Dividendele estimate a fi incasate se ridica la 16 milioane lei, adica numai 20% din valoarea din 2009. Conducerea SIF a luat in calcul aceasta suma in contextul reducerii profiturilor inregistrate de societatile la care SIF Transilvania are participatii, dar si pentru ca majoritatea acestora vor utiliza intregul castig din 2009 pentru sustinerea activitatii.
Pe de alta parte, SIF Transilvania ar urma sa vanda titluri din portofoliu in valoare de 87,5 milioane lei, iar alti 4,5 milioane lei sunt estimati sa sa reprezinte dobanzile primite pentru obligatiunile detinute si din plasamentele in alte instrumente de pe piata monetara. In bugetul pentru anul 2010, nu sunt cuprinse cheltuieli aferente consolidarii conturilor, constand in eventuale prestatii externe pentru evaluarea participatiilor detinute in portofoliu si pentru auditarea de situatii financiare consolidate.
Conducerea SIF Transilvania a bugetat pentru cheltuielile cu personalul o suma de 20 milioane lei, cu 64% mai mare comparativ cu valoarea de anul trecut, cand costurile au fost de 12,1 milioane lei. ?In buget s-a prevazut o suma mai mare comparativ cu realizarile inregistrate in anul 2009 fiind prevazute si cheltuieli aferente stimulentelor ce se vor acorda in anul 2010 din fondul de participare constituit din profitul realizat in anul 2009. In anul 2010 va fi pusa in aplicare o noua organigrama, cu un numar mai mic de personal decat cel realizat in anul precedent', au precizat reprezentantii SIF Transilvania in fundamentarea bugetului. Salariatii ar urma sa incaseze astfel, in total 7,5 milioane de lei drept stimulente, valoare de 2,6 ori mai mare comparativ cu suma din 2008, de 2,8 milioane lei.
Investitiile bugetate pentru 2010 ajung la 60,1 milioane lei, sustinute in totalitate din fondurile proprii ale societatii. De altfel, Consiliul de Administratie a propus sa pastreze cea mai mare parte din profitul de anul trecut, respectiv 83,9 milioane lei, pentru surse proprii de finantare a societatii. Potrivit estimarilor, in anul 2010 nu vom asista la listari semnificative pe piata de capital, putinele evenimente care pot intretine interesul in jurul pietei de capital fiind perspectiva listarii Fondului Proprietatea, posibila reluare a discutiilor privind pragul de detinere la societatile de investitii financiare si majorarea capitalului social la Petrom, comenteaza conducerea SIF. -
Comelf si-a redefinit un nou profil de fabricatie, schimbat radical
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Interviu cu domnul Dorin Stoian, directorul general al societatii 'Comelf' S.A. Bistrita
Reporter: Domnule director, cum a influentat criza financiara interna si internationala activitatea societatii?
Dorin Stoian: 2009 este primul an in care productia si indicatorii economici n-au mai mentinut trendul ascendent, care a caracterizat evolutia societatii de la infiintarea ei. Rezultatele se situeaza sub cele ale anului 2008 din cauza reducerii bruste si drastice a pietei si, implicit, a comenzilor si contractelor. Practic, piata de utilaje terasiere, care reprezenta doua treimi din productia 'Comelf', s-a volatilizat, iar programele de investitii la nivel mondial in industria energetica, metalurgie, protectia mediului, zone de interes pentru noi, s-au restrans foarte mult.
In acest context, anul 2009 a fost total diferit fata de cel precedent, preocuparea noastra de baza constand in redefinirea unui nou profil de fabricatie, schimbat radical, pentru adaptarea la cerintele pietei. Aceasta a avut efecte negative imediate asupra rezultatelor, din cauza specificului perioadelor de asimilare in fabricatie a unor produse noi, cand apar importante cheltuieli suplimentare de pregatire a fabricatiei, organizarea de noi fluxuri de fabricatie, dotarea cu scule, dispozitive, verificatoare, instruirea personalului etc.
In paralel, la inceput, productivitatea este scazuta, fiind necesara o perioada de 6 - 12 luni, in functie de tipul si complexitatea noilor produse, pana se ajunge la un nivel performant. Pe termen mediu si lung insa, acest efort creeaza baza relansarii.
Pot sa va spun ca mai putin de o treime din tipurile de produse executate traditional in anii precedenti s-au mai regasit in portofoliul de comenzi din 2009. Avem insa si fabrici la care doar 10% din produsele anului 2008 s-au mai solicitat in 2009 sau vor mai fi cerute in viitor.
Separat de aceasta, valoarea fiecarui contract in parte s-a diminuat considerabil, astfel ca a trebuit sa largim gama de produse contractate, ceea ce a amplificat efectele negative asupra rezultatelor economice imediate. Desi conditiile in care ne-am desfasurat activitatea in 2009 au fost foarte dificile, l-am incheiat totusi cu profit (71.056.874 lei cifra de afaceri, 332.356 lei profit net), reusind sa desfasuram o activitate continua, fara intreruperi, si sa ne intarim pozitia pe piata.
Reporter: Ce gama de produse s-au fabricat si comercializat anul trecut?
Dorin Stoian: In anul 2009, 'Comelf' Bistrita a produs si comercializat subansamble pentru centrale energetice clasice sau regenerabile, echipamente pentru desprafuirea gazelor indus-triale, subansamble pentru mijloace de transport de mare tonaj precum si pentru excavatoare, buldozere si alte tipuri de utilaje pentru lucrari terasiere, concasoare pentru sfaramat materiale dure din cariere sau rezultate din demolari ori refaceri de drumuri.
Separat de aceste tipuri de produse, pe care le putem include in categoria celor 'traditionale', anul trecut am abordat noi tipuri, mai ales din cu totul alte domenii, pe care le-am considerat de perspectiva in etapa post-criza. Astfel, am asimilat produse/subansamble din domeniul feroviar, dintre care mentionam componente de boghiuri pentru trenurile de calatori suburbane si de metrou, carcase din otel inoxidabil pentru vagoane de marfa.
In domeniul energetic, ne-am axat pe dezvoltarea relatiilor cu firma 'Siemens', in special pe fabricatia de componente pentru generatoa-re electrice si centrale eoliene.
Totodata, am inceput executia si vom dezvolta fabricatia de carcase pentru motoare electrice pentru actionari de mare putere, pentru firme din Franta si Anglia.
O alta zona pe care o consideram de mare perspectiva este cea a instalatiilor de procesare si reciclare a deseurilor si, ca atare, am dezvoltat o aplicatie cu o firma din Belgia, constand in livrarea unei instalatii si montajul acesteia, pentru desprafuirea gazelor rezultate din arderea de deseuri petrochimice.
Reporter: Cat din productia realizata se exporta?
Dorin Stoian: In anul 2009 s-a exportat/livrat intracomunitar 84,3% din productie, fata de 93% in anii anteriori, scaderea fiind provocata de reducerea comenzilor.
Principalele piete pe care se exporta si se fac livrari intracomunitare sunt Italia - 20%, Franta - 19,4%, Olanda - 14,7%, Germania - 12,6%, Norvegia - 6,5%, Anglia - 4,5%, Belgia - 3,6%, Austria - 2,3%, Danemarca - 0,7%.
Scaderea cea mai mare, respectiv la mai putin de jumatate, s-a inregis-trat pe relatia Italia.
Reporter: Cum a evoluat cererea pe piata interna?
Dorin Stoian: Contrar asteptarilor noastre, piata interna continua sa ramana nesemnificativa, iar cererea de utilaje de protectie a mediului este practic nula. Speram ca, pe masura ce exigentele de mediu vor fi si in Roma-nia la nivelul celor din tarile UE, cererile de astfel de utilaje sa creasca, 'Comelf' Bistrita avand experienta, capacitatea tehnica si dotarea necesara pentru a deveni unul din cei mai importanti furnizori in domeniu. Mai mult chiar, putem angaja proiecte complexe cu predare la cheie.
Reporter: Ce investitii s-au facut in 2009 pentru modernizare si retehnologizare?
Dorin Stoian: In anul 2009, am realizat investitii in valoare de 810.100 euro, finantate integral din sursele societatii. Suma este inferioa-ra celor alocate in anii precedenti (circa 1.400.000 euro/an), pe de o parte, deoarece am apreciat ca actualele dotari sunt suficiente, trebuind facute doar unele modernizari, reabilitari si dotari tehnice la locurile de munca, iar pe de alta parte, criza ne-a obligat la prudenta.
Anul trecut, am modernizat un strung Carusel SC 33, pe care se pot prelucra piese cu inaltime de 3050 mm, destinate in principal executiei carcaselor de motoare si generatoare electrice de mare putere, segment de piata in dezvoltare. Am pus in functiune o cabina moderna de sablare la o fabrica (FUET) si o cabina de vopsire la o alta fabrica (FFE). Am achizitionat noi utilaje si am dotat tehnic locurile de munca pentru cresterea productivitatii.
De asemenea, am continuat programul de modernizare a podurilor rulante, incluzand si caile de rulare, ceea ce va conduce la reducerea importanta a consumului de energie electrica si la marirea sigurantei in exploatare.
Nu in ultimul rand, am achizitionat un sistem de masura 3D cu camera digitala, absolut necesar in executia echipamentelor pentru domeniul feroviar, unde exigentele de calitate si precizie sunt foarte mari.
Reporter: Actiunea va fi continuata si in 2010?
Dorin Stoian: Anul acesta avem un program de investitii in valoare de 800.000 euro din resurse proprii, in care obiectivul principal il constituie modernizarea unei masini de alezat si frezat AFP 180 CNC, care va permite prelucrarea mecanica a pieselor cu lungimi de pana la 18 m, pentru care exista cereri pe piata, iar ofertele de fabricatie sunt reduse.
Vom organiza un atelier pentru fabricatia componentelor destinate firmei 'Siemens', cu abordarea unor tehnologii de fabricatie noi, care necesita amenajari si dotari speciale si vom da in exploatare cea mai mare cabina de vopsire din societate.
Intentionam sa dezvoltam noi capacitati pentru fabricatia de produse din otel inoxidabil si aluminiu, prin accesarea de fonduri europene POS - CCE, situatie in care volumul investitiilor va depasi 2.000.000 euro.
Reporter: Care sunt principalii clienti externi?
Dorin Stoian: Clientii nostri sunt firme de renume pe plan mondial, politica societatii fiind aceea de a dezvolta relatii comerciale cu firme puternice care creeaza bazele unei colaborari sigure si de perspectiva. Dintre acestea mentionam: 'General Electric', 'Siemens', 'Braden Europe', 'Marini', 'Hartl', 'Terex', 'Komatsu'.
Reporter: Cu ce fel de greutati va confruntati in activitate?
Dorin Stoian: Dificultatile societatii in prezent au drept cauze fluctuatiile cursului valutar, care este in detrimentul exportatorilor, precum si lipsa unor politici guvernamentale coerente care sa stimuleze/sustina exportul si livrarile intracomunitare. Exista, de asemenea, lacune in sistemul de pregatire a fortei de munca in invatamantul de toate gradele, incepand sa devina acuta lipsa de muncitori calificati pentru meseriile de baza din constructia de masini (prelucratori prin aschiere, sudori, lacatusi de montaj etc.), mai ales in perspectiva schimbarii generatiilor, din cauza imbatranirii personalului care lucreaza in prezent in aceasta ramura industriala.
Simtim si lipsa unor programe speciale cu finantare guvernamentala pentru imbunatatirea infrastructurii de transport feroviar si rutier, producerii energiei electrice din surse neconventionale, gospodaririi si procesarii deseurilor menajere etc.
Reporter: Care sunt pentru 'Comelf' obiectivele acestui an?
Dorin Stoian: In anul 2010, Bugetul de Venituri si Cheltuieli prevede - in valuta - cresterea cu 54% a cifrei de afaceri fata de 2009, iar profitul va fi de sase ori mai mare.
Nu acest lucru este insa cel mai important, ci faptul ca, in prezent, avem perfectate contracte de executie si vanzare pentru jumatate din productia programata pe acest an si ca avem certitudinea acoperirii integrale a BVC-ului. Pe de alta parte este de retinut ca, in 2010, ponderea produselor livrate in afara tarii va creste la peste 90%. Putem trage concluzia ca efortul facut pentru innoirea productiei si abordarii curajoase a fabricatiei de produse la care cerintele si exigentele tehnice nu sunt la indemana oricui, au avut rezultate, societatea intrand intr-un proces de relansare economica. Estimam ca, in partea a doua a anului, avem perspectiva angajarii de noi salariati pentru a putea face fata volumului de lucrari si vor creste castigurile salariale.
Vom continua sa actionam in ideea ca 'ceea ce a fost bun in trecut, nu mai corespunde in prezent si in viitor'. Ca atare, ne perfectionam permanent activitatea si atitudinea fata de munca si societate. Ne este clar ca, fara o productivitate ridicata si reducerea continua a costurilor de fabricatie, nu se poate rezista pe o piata din ce in ce mai exigenta si cu oferte tot mai mari.
'Comelf' SA Bistrita activeaza in cadrul industriei constructoare de masini si este una dintre cele mai importante si profitabile societati comerciale aflate in portofoliul 'Uzinsider' SA Bucuresti, care detine peste 75% din capitalul social al acesteia. Fabricatia se desfasoara in cadrul a sase hale de productie, in suprafata de 87.763 mp, 20.102 mp depozite descoperite, 1.852 mp depozite acoperite.
Principalii furnizori de materiale sunt din tara: 'ArcelorMittal Galati', 'Cognor' Sibiu, 'Transcarpatica' Cluj-Napoca, 'Kober' Piatra Neamt, 'Ductil' Buzau, 'Group Crisan' Arad, 'Netar Trading' Bistrita, 'Comtech' Slatina.
Productia societatii - 40% echipamente pentru centrale energetice; 30% utilaje si subansamble terasiere; 21% echipamente si piese de schimb pentru protectia mediului; 5% utilaje pentru metalurgie; 4% componente pentru material rulant cai ferate. -
Bursa introduce tranzactionarea pe certificate de emisii de gaze cu efect de sera
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Consiliul de Administratie al BVB a aprobat la finele saptamanii trecute tranzactionarea pe piata de la Bucuresti a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, care au fost inregistrate in februarie ca valori mobiliare de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM). 'Am adus o modificare la Codul Bursei prin care sa se tranzactioneze certificatele de emisii de gaze cu efect de sera la BVB, intrucat CNVM a catalogat aceste certificate drept valori mobiliare. Acum, Depozitarul Central trebuie sa se conecteze la sistemul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, pentru a putea fi realizate tranzactii cu aceste certificate', a declarat presedintele Consiliului de Administratie al BVB Stere Farmache. Certificatele de emisii de dioxid de carbon sunt tranzactionate ca activ suport inca din luna decembrie a anului trecut la bursa de la Sibiu, prin intermediul contractelor futures cu scadenta la o zi si livrare fizica in ziua urmatoare. -
Armax Gaz vizeaza cresterea afacerilor cu 16%
Wall-Street.ro
___
Producatorul de echipamente din industria gazelor si a petrolului Armax Gaz Medias estimeaza pentru acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 16% fata de 2009, la circa 92 milioane lei, datorita implementarii proiectelor strategice din sectorul energetic, a precizat compania.
'Pentru 2010, estimam o crestere cu 16% a afacerilor fata de cifra de afaceri preliminata de anul trecut, de 79,1 milioane lei. De altfel, Armax Gaz a inregistrat aceeasi crestere de 16% a afacerilor si in 2009 fata de 2008. Daca economia nu intra in colaps, rezultatele financiare ar fi fost mult mai mari', a declarat pentru NewsIn directorul general al companiei,Mircea Vescan (foto).
Elare asteptari mari de laproiecte precum Nabucco sau South Stream, care ar putea duce pe viitor la un salt semnificativ alafacerileor companiei.
Armax Gaz a avut in 2009 o cifra de afaceri preliminata de 79,1 milioane lei, in crestere cu 16% fata de afacerile realizate in 2008, de 68,15 milioane lei.Profitulnet a fost de 6,65 milioane lei, in crestere de peste doua ori fata de 2008, cand castigul a insumat 3 milioane lei.
Armax Gaz este producator de aparatura si echipamente, confectii metalice, piese de schimb, reparatii si prestari servicii in domeniul gazifer si petrolier. Societatea a fost infiintata in anul 1925, iar din aprilie 2000 s-a privatizat, pachetul majoritar de actiuni fiind achizitionat de Mircea Vescan, in prezent administrator unic si director general al societatii.
Titlurile Armax Gaz se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ARAX. La ultimul pret, de 0,1540 lei/actiune, stabilit in sedinta de vineri, compania are o valoare de piata de 93,1 milioane lei (22,7 milioane euro). -
Profitul final al Farmaceutica Remedia, de patru ori sub cel preliminar
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Distribuitorul de medicamente Farmaceutica Remedia (RMAH) a raportat pe anul trecut un profit net de 918.000 de lei (216.000 de euro), de aproape patru ori sub castigul preliminar anuntat anterior, de 3,5 mil. lei (0,82 mil. euro). Diferenta provine din faptul ca societatea a fost nevoita sa inregistreze anul trecut provizioane in valoare de 2,6 mil. lei (circa 611.000 de euro) ca urmare a insolventei clientilor. Ca urmare cheltuielile companiei s-au majorat cu 2% peste cele estimate initial si s-au cifrat la 158,1 mil. lei (37,2 mil. euro). Conducerea firmei a propus ca din profitul realizat anul trecut sa fie repartizata suma de 318.000 de lei pentru dividendele actionarilor, suma de 306.000 pentru bonusurile salariatilor, iar restul de 293.800 de lei sa fie pastrat la dispozitia societatii.
Pagina