31.01.2008
-
Cazul Biofarm, în colimatorul CNVM
Curierul National
___
Conform unei analize publicate pe site-ul Prime Transaction, din 21 noiembrie 2007 și până pe 9 ianuarie 2007, Biofarm a cumpărat 4 mil. de acțiuni SIF Oltenia,...
30.01.2008
-
Topul bancilor la sfarsitul anului trecut
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRD
___
Alpha Bank a coborat pe locul sapte in ierarhia bancilor locale la sfarsitul anului trecut, pierzand trei locuri in trimestrul al patrulea, in timp ce Banca Transivania a reusit sa urce o pozitie, pana pe locul patru.
La varful clasamentului nu s-au produs schimbari, BCR ramanand cea mai mare banca din sistem, urmata de BRD-SocGen si Raiffeisen.
Cele trei banci si-au redus insa dominatia, cota de piata pe care o controleaza cumulat ingustandu-se la 45% in decembrie, fata de 50% la sfarsitul anului trecut.
'In cursul trimestrului al patrulea am decis sa externalizam o parte din portofoliul de finantari corporate, dupa ce am vazut ca nu sunt sanse pentru scaderea rezervelor minime obligatorii', a comentat pentru ZF Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank. Dupa primele trei trimestre, Alpha urcase pe pozitia a patra in sistem, in conditiile in care la acel moment inregistra toate finantarile in bilantul local.
Grecii de la Bancpost au urcat doua locuri, pana pe pozitia a cincea, in timp ce UniCredit Tiriac a stationat pe pozitia a sasea dupa trimestrul al patrulea.
Volksbank a reusit cea mai spectaculoasa crestere dintre bancile de top. Austriecii au reusit sa-si dubleze aproape cota de piata, la 5% in decembrie, fata de 2,7%, la sfarsitul anului precedent. Activele bancii au crescut anul trecut de aproape trei ori, de la 4,6 la 12,6 miliarde de lei (peste 3,5 miliarde de euro). Chiar si asa, banca nu a mai reusit in trimestrul al patrulea sa urce in clasament, ramanand pe pozitia a opta. La sfarsitul lui 2006, Volksbank se afla pe pozitia a 11-a.
La sfarsitul anului trecut, numarul bancilor cu cote mai mari de 5% urcase la opt, dublu fata de decembrie 2006.
Ultimele doua pozitii din top zece sunt ocupate de CEC si ING Bank, imaginea ramanand astfel neschimbata fata de septembrie anul trecut.
Activele totale din sistemul bancar au urcat anul trecut cu 45%, pana la 250,7 miliarde de lei (circa 70 de miliarde de euro), dupa un salt viguros in trimestrul al patrulea.
Sursa: Ziarul Financiar, 30 ianuarie 2008' -
Asirom isi majoreaza capitalul cu 32 mil. euro
Wall-Street.ro
___
Conducerea companiei de asigurari Asirom SA (ASRA) propune actionarilor majorarea capitalului social cu 121,03 milioane lei (32,3 milioane euro), prin aport in numerar, pana la 185,9 milioane lei, si schimbarea denumirii companiei, potrivit convocatorului transmis marti pietei Rasdaq.
Daca majorarea de capital va fi aprobata, ar putea fi emise 929,6 milioane actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Astfel, actionarii inregistrati la data de 17 martie, ar putea subscrie 1,43 actiuni noi, pentru fiecare actiune detinuta, la pretul de 0,20 lei, din care 0,10 lei ar putea reprezenta prima de emisiune.
In sedinta din 29 februarie, actionarii vor discuta schimbarea denumirii societatii din 'Asigurarea Romaneasca - Asirom SA', in 'Asigurarea Romaneasca – Asirom Vienna Insurance Group SA'.
In cadrul aceleiasi sedinte actionarii vor mai dezbate introducerea unui sistem dualist de conducere a companiei, printr-un Consiliu de Supraveghere si un Directorat.
In prezent, Asirom are un capital social de 64,89 milioane lei (17,43 milioane euro), divizat in 648,9 milioane actiuni cu o valoarea nominala de 0,10 lei. Actionarul majoritar al companiei este grupul austriac Vienna Insurance Group, care detine 98,46% din capitalul social.
Valoarea de piata a companiei este de 415,3 milioane lei (111 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,64 lei/titlu, stabilita in cadrul sedintei de tranzactionare de marti. Titlurile Asirom Bucuresti se tranzactioneaza la categoria de baza a pietei Rasdaq, sub simbolul ASRA.
Sursa: Wall-Street, 30 ianuarie 2008' -
Costul constructiilor ar putea creste cu peste 20% in primul semestru
DailyBusiness.ro CEON COSC COTR DAFR
___
Costul unui metru patrat de constructii ar putea creste cu cel putin 20% in primul semestru din acest an, pe fondul majorarii preturilor materialelor de constructii, cheltuielilor de transport si salariilor, iar antreprenorii s-ar putea orienta catre utilizarea structurilor metalice in schimbul cimentului, estimeaza specialistii pietei.
'Costul constructiilor va creste cu minim 20% pana la sfarsitul primului semestru, in primul rand din cauza scumpirii materialelor de constructii, apoi a transportului, ca urmare a majorarii preturilor la carburanti, si a manoperei', a declarat pentru DailyBusiness Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO).
Markus Wirth, directorul general al Holcim Romania, a declarat marti ca pretul cimentului ar putea inregistra intr-o prima faza o crestere de 10-12%, scumpire influentata in special de costul energiei si de cel al fortei de munca, insa este probabil ca aceasta sa nu fie singura crestere din 2008, potrivit NewsIn.
Presedintele ARACO considera ca aceasta majorare era previzibila, dar solicita producatorilor de materiale de constructii sa nu majoreze conjunctural preturile mai mult decat trebuie.
Gheorghe Polizu, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC) considera ca scumpirea cimentului cu peste 10% este nejustificata, desi pentru obtinerea acestui material, prin arderi, se consuma cantitati mari de combustibili.
Totodata, presedintele PSC considera ca ponderea structurilor metalice va creste in ansamblul constructiilor, ca urmare a substituirii cimentului, din cauza scumpirii acestuia.
Polizu considera ca antreprenorii pot achizitiona otel la preturi accesibile, avand in vedere ca cel mai mare producator din lume, China, 'arunca anual pe piata circa 500 de milioane de tone de otel'.
Oficialul ARACO a spus ca pretul constructiilor va fi influentat pe langa costul materialelor de constructii, care reprezinta 50% din total, de cresterea salariilor angajatilor din domeniu, masura necesara pentru a mentine forta de munca locala.
Plosceanu a mentionat ca antreprenorilor care au contracte cu institutii ale statului, precum Compania Nationala de Investitii si Autoritatea Nationala pentru Locuinte (ANL), li se deconteaza doar 1,5 euro/ora pentru fiecare muncitor, desi in mediul privat remuneratia este dubla. 'In cursul primului semestru vrem ca decontarile in sectorul de stat sa ajunga de la 1,5 la 3 euro/ora. In caz contrar, nimeni nu va mai semna contracte cu companiile de stat', a avertizat Plosceanu.
Construirea unui metru patrat de locuinta a ajuns sa necesite, in medie, intre 1.000 si 1.200 de euro. Piata constructiilor din Romania va continua sa reprezinte, in opinia constructorilor, cel mai dinamic segment al economiei, raportand ritmuri de crestere anuala de 30-35%.
In 2006, aceasta piata a fost evaluata de specialistii din domeniu la 7 miliarde euro, in 2007 a depasit 10 miliarde euro, iar anul acesta va trece de 13 miliarde euro.
Sursa: Daily Business, 30 ianuarie 2008' -
Producatorul de ulei Argus trece pe profit si se gandeste iar la biodiesel
Business Standard UARG
___
Producatorul de uleiuri vegetale Argus Constanta a inregistrat, anul trecut, un profit brut de aproximativ 1,6 milioane de euro, dupa pierderi brute de peste trei milioane de euro in 2006 si 2,5 milioane de euro in anul anterior, care i-au determinat pe actionari sa amane investitia in productia de biodiesel, potrivit reprezentantilor societatii.
In acelasi timp, compania a raportat pentru 2007 o cifra de afaceri de 125 milioane de lei (37,8 milioane de euro), in crestere cu circa 16% raportat la anul anterior, pe fondul reducerii cheltuielilor de productie, ca urmare a investitiilor, dar in conditiile in care firma nu a “vandut sub costuri”, a declarat pentru Business Standard Vasile Leu, directorul general al firmei.
Piata uleiului din Romania este estimata la aproximativ 250.000 tone de ulei anual, cu o valoare de peste 200 milioane de euro. Principalii competitori sunt Bunge, Argus Constanta, Cargill Romania, Expur Urziceni, Prutul Galati si Ulerom Vaslui. Ultima miscare pe aceasta piata reprezinta inchiderea de catre grupul american Bunge a fabricii de ulei de la Iasi, care devine, astfel, a treia unitate la care Bunge renunta in Romania, dupa Muntenia Bucuresti si Interoil Oradea, investitiile urmand sa fie concentrate la Buzau.
Pentru acest an, Leu mizeaza pe o crestere a afacerilor cu aproximativ 6%, de aproape trei ori mai putin comparativ cu anul 2007, cand majorarea semnificativa a preturilor la materia prima a influentat rezultatele companiei. In ceea ce priveste 2008, directorul general al Argus afirma ca preturile la ulei nu vor cunoaste o crestere spectaculoasa in perioada urmatoare, iar deprecierea leului in raport cu euro nu afecteaza compania, deoarece materia prima necesara pentru procesare a fost achizitionata anul trecut.
“Anul 2007 a fost un an bun pentru producatorii de ulei, toata industria a fost pe plus. Noi nu am vandut sub costuri”, a precizat Leu.
De altfel, trendul ascendent din 2007, raportat la 2006, a fost observat inca din prima parte a anului precedent, cand firma din Constanta a obtinut, in primele noua luni, un profit de aproximativ un milion de euro, dupa pierderi semnificative in perioada similara din 2006.
Firma din Constanta are o capacitate de procesare de 480 de tone seminte de floarea-soarelui pe zi, materia prima fiind achizitionata in cea mai are parte din productia interna.
Compania a apelat insa si la importuri de ulei brut, insa in cantitati foarte mici. La aceeasi solutie au recurs si alti producatori autohtoni, pentru a-si suplimenta rezervele de materie prima.
Argus a investit, in 2007, aproximativ un milion de euro in utilitati pentru gospodarirea resurselor energetice, precum si pentru punerea la punct a programelor privind respectarea normelor europene de mediu. In 2008, firma are alocate alte fonduri, de pana la un milion de euro, pentru modernizarea fabricii si a utilitatilor, in vederea reducerii costurilor.
Referitor la o eventuala investitie intr-o unitate de productie a biodieselului, Leu afirma ca ideea nu a fost abandonata, desi, pentru moment, a fost amanata. Actionarii Argus ar putea lua o decizie in acest sens pe la mijlocul anului in curs.
Amanarea investitiei a avut loc din cauza dificultatilor intampinate de companie in obtinerea de surse de finantare, inclusiv a fondurilor europene, in conditiile in care Argus nu a raportat profit in 2005 si 2006.
In ultima vreme, tot mai nulti producatori de ulei si-au anuntat intentia de a produce biodiesel. Prima companie care a inceput productia pe piata locala a fost Ultex Tandarei, detinuta de omul de afaceri Vasile Nitescu. In prezent, sunt in curs si alte investitii, printre care cele anuntate de companii straine, dar si firme romanesti. Conducerea Argus anunta, la inceputul anului 2006, ca vrea sa creeze o societate mixta pentru producerea si vanzarea de biodiesel, valoarea preconizata a investitiei fiind de cateva milioane de euro. Firma mai detine spatii de depozitare a cerealelor, cu o capacitate de 200.000 de tone.
Principalele marci de ulei produse la Argus Constanta sunt Argus, Tomis si Sora Soarelui. Firma produce in principal ulei rafinat, destinat pietei interne.
ACTIONARI
Vasile Leu - 11,3%
SIF Oltenia- 11,9%
alti actionari - 76,6%
Sursa: Business Standard, 30 ianuarie 2008 -
Future Group intentioneaza sa se listeze la BVB
Business Standard
___
Dezvoltatorul imobiliar israelian R.O. Future Group intentioneaza sa se listeze anul acesta la Bursa de Valori Bucuresti, aceasta fiind a doua companie straina care se listeaza la Bursa de la Bucuresti. R.O. Future Group este listata la Bursa din Tel Aviv incepand cu 29 noiembrie 2006.
“Future Group se intereseaza de conditiile de listare pe piata romaneasca si este posibil ca aceasta sa vina foarte curand la BVB, insa trebuie sa tinem cont si de conditiile de piata”, a declarat directorul companiei de brokeraj care ar putea sa intermedieze listarea Future Group la BVB.
Compania este prezenta in Romania din 1991 si a investit impreuna cu mai multi parteneri, in Bucuresti si Sinaia, in proiecte precum Sitraco Center, Gemenii Sitraco, Hotelul Golden Tulip, toate din Bucuresti, si hotel Sinaia din Sinaia.
Printre proiectele actuale se numara doua ansambluri rezidentiale - Edenia, dezvoltat in parteneriat cu Adama, si Green Park - si un imobil de birouri. Pana in prezent, compania a avut proiecte in Spania, Marea Britanie, Israel, Cehia, Cipru si SUA, valoarea investitiilor realizate in ultimii doi ani fiind de peste 1,2 miliarde euro.
Future Group este a doua companie straina care se va lista la Bursa de Valori Bucuresti, prima fiind banca austriaca Erste Bank, proprietarul BCR, cea mai mare banca romaneasca dupa active. Listarea Erste Bank ar putea avea loc in a doua jumatate a lunii februarie. “Erste Bank a deschis drumul companiilor straine, pentru ca BVB a schimbat o serie de reguli”, declara un broker.
De altfel, tot mai multe companii straine sunt interesate sa se listeze la Bursa de Valori Bucuresti. Gabriela Ontica, director de dezvoltare piete de capital la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, declara, intr-un interviu acordat Business Standard, ca sunt companii listate la Londra care sunt interesate de BVB.
“Exista societati care sunt listate in strainatate, inclusiv la Londra, care au afaceri in Romania, dar nu sunt romanesti, si vor sa se listeze in Romania. O astfel de operatiune creeaza pentru societatea respectiva o platforma extraordinara din punctul de vedere al marketingului. Aici, pe plan local, unde isi are clientii, unde isi desfasoara activitatea. Astfel de companii exploreaza posibilitatea listarii la Bucuresti”, declara Gabriela Ontica.
‘ Exista societati care sunt listate in strainatate, inclusiv la Londra, care au afaceri in Romania, dar nu sunt romanesti, si vor sa se listeze in Romania Gabriela Ontica director de dezvoltare piete de capital la Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen
Sursa: Business Standard, 30 ianuarie 2008
-
Cifra de afaceri a 'Oltchim' în 2007 - 1,7 miliarde de lei
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
... potrivit situațiilor financiare preliminate ale producătorului de îngrășăminte, transmise Bursei de Valori București, citate de Prime Transaction. -
Biofarm joacă banii acționarilor
Curierul National
___
Conform unei analize publicate pe site-ul Prime Transaction, din 21 noiembrie 2007 și până pe 9 ianuarie 2007, Biofarm a cumpărat 4 mil. de acțiuni SIF Oltenia,...
29.01.2008
-
Profitul net al bancilor a urcat la 825 mil. euro
ZF RO - FONDURI MUTUALE BCC BRD TLV
___
Profitul net al industriei bancare a batut un nou record anul trecut, cei 40 de jucatori de pe piata castigand 825 de milioane de euro (2,75 mld. lei), in crestere cu circa 32% fata de 2006. In lei, majorarea anuala a fost de aproape 25%, conform datelor BNR.
Accelerarea este cu atat mai spectaculoasa cu cat in 2006 sectorul bancar reusise sa-si majoreze profitul net cu doar 7% in lei, respectiv cu 10,2% in euro. In decembrie 2007, castigul bancilor a urcat cu 9,6% in lei fata de noiembrie.
Cresterile puternice de profit s-au concentrat insa la un numar relativ restrans de banci, dupa cum au aratat datele publicate de jucatori la noua luni. Cifrele aratau foarte bine in cazul liderilor pietei: la BCR a fost un an de restructurare, insa profitul la nivel de grup urcase deja la 219 mil. euro in septembrie, in timp ce pentru BRD 2007 a adus roadele investitiilor din anii trecuti, profitul net urcand la circa 207 mil. euro.
La sfarsitul anului, media profitului net pe sistem a fost de circa 20,6 milioane de euro, rezultatele fiind influentate de diferitele faze de dezvoltare ale bancilor, unele fiind inca in plin proces de investitii pentru extindere.
Majorarea profitului in industrie a avut loc in contextul unei dinamici explozive a activelor bancare nete, care au intrecut orice asteptari si au incheiat 2007 la un nivel de peste 71 de miliarde de euro (250,7 mld. lei), cu 20 mld. euro mai mult decat in 2006.
La sfarsitul lunii septembrie activele insumau 63 mld. euro, ceea ce indica performanta vanzarilor de credite din ultimul trimestru al anului. Aproape 60% din active sunt insa concentrate in bilanturile celor mai mari cinci banci de pe piata, fara a pune la socoteala creditele inregistrate in strainatate.
O contributie decisiva la cresterea rapida a activelor a revenit relaxarii conditiilor de acordare a creditelor pentru clientii persoane fizice, relaxare care a condus rapid la majorarea volumului finantarilor acordate. Asa se face ca in 2007 ponderea activelor in PIB are mari sanse sa urce la 60%, nivel mult mai apropiat de cele din Europa Centrala decat in anii trecuti.
Pentru mai multe banci, 2007 se profileaza drept cel mai bun an de cand opereaza pe piata, desi bancherii au continuat sa se planga de ingustarea marjelor, de inasprirea concurentei sau de costurile mari cu rezerva minima obligatorie ceruta de BNR.
Imaginea activelor in euro este afectata de corectia suferita de leu in ultima parte a anului trecut, altfel valoarea totala a activelor nete ar fi fost chiar mai mare.
In lei, activele sistemului bancar au crescut anul trecut cu peste 45%, in accelerare vizibila fata de ritmul din 2006, in timp ce in euro cresterea a fost de circa 39%. De asemenea, datorita evolutiei cursului in a doua jumatate a anului, valoarea activelor apare mai mare in cazul bancilor in al caror bilant predomina creditele in euro.
Expansiunea fara precedent a bancilor se vede si cu ochiul liber: numarul sucursalelor a urcat cu 1.080 fata de 2006, ajungand la 5.481. Implicit, industria bancara a continuat sa fie unul dintre angajatorii cei mai activi: a atras 7.565 de oameni, totalul salariatilor fiind de 65.655 la sfarsitul lunii decembrie.
In pofida cresterii rapide a retelelor teritoriale, unii jucatori mari de pe piata au aplicat masuri de control strict al cheltuielilor, astfel ca la nivelul sistemului a rezultat chiar o imbunatatire a profitului net pe salariat, de la 38.000 de lei in 2006 la 42.000 de lei in 2007.
Sursa: Ziarul Financiar, 29 ianuarie 2008 -
Horatiu Cercel, Concefa Sibiu: Ne dublam afacerile in 2008
ZF RO - FONDURI MUTUALE COFI
___
Compania de constructii Concefa Sibiu (COFI) previzioneaza pentru acest an o dublare a afacerilor, pana la circa 45 mil. euro, pe fondul contractelor deja incheiate cu parteneri atat privati, cat si din domeniul public.
'Pentru 2008 avem un rest de executat pe Concefa, pe baza contractelor incheiate privind proiectele imobiliare si de infrastructura publica de circa
30 milioane de euro', spune Horatiu Cercel, directorul general si actionarul majoritar al Concefa Sibiu.
Pentru anul trecut, conducerea companiei estima o cifra de afaceri de 22-23 mil. euro, in crestere cu circa 55% fata de anul precedent si o marja de profit brut de 8-9% din valoarea afacerilor.
Potrivit lui Horatiu Cercel, profitabilitatea companiei ar putea fi afectata in acest an de deprecierea puternica a leului, ca urmare a reevaluarilor periodice ale datoriilor in valuta si a contractelor incheiate in moneda nationala.
'Profitabilitatea companiei ar putea sa se reduca, insa nu cu mai mult de 2-3%, datorita avansului afacerilor in conditiile in care anticipez o mentinere a cheltuielilor fixe la un nivel apropiat de anul trecut', considera Cercel.
Concefa intentioneaza sa preia compania de constructii Bravcof Brasov, reprezentantii companiei precizand ca negocierile au fost incheiate si a fost semnat un precontract in acest sens, valoarea tranzactiei ridicandu-se la mai mult de 5 mil. euro.
Bravcof detine importante suprafete de teren pe care compania intentioneaza sa construiasca initial o baza de productie cu statii de betoane, ateliere de confectii si locuinte. Bravcof detine peste 7 hectate de teren in Brasov si mai mult de 4 hectare in Fagaras, Miercurea-Ciuc si Sfantu Gheorghe.
Pentru acest an, Concefa si-a programat investitii de circa 17 mil. euro, din care 10 mil. euro au fost acoperite printr-un credit destinat in principal achizitiei Bravcof.
Consiliul Concurentei a aprobat recent achizitia companiei de constructii Tunele Brasov de catre Cercel Horatiu, omul de afaceri sibian ajungand sa controleze circa 70% din capitalul companiei dupa mai multe tranzactii pe care le estimeaza la circa 5 milioane de euro.
'Vrem sa cream un holding ca sa putem participa la licitatiile internationale din domeniul infrastructurii', spune Cercel.
Dupa primele noua luni, Concefa a raportat un profit net de circa 1 mil. euro (3,4 mil. lei), de peste cinci ori mai ridicat decat in aceeasi perioada a anului trecut. Afacerile companiei au avansat in primele trei trimestre cu 75%, pana la 14,3 mil. euro (47,3 mil. lei).
Sursa: Ziarul Financiar, 29 ianuarie 2008'
Pagina