08.01.2008
-
Tranzactia Simcor de 80 mil. euro anunta noi achizitii pe piata materialelor de constructii
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Negocierile pentru achizitia producatorului de materiale de constructii Simcor din Oradea pentru circa 80 mil. euro arata ca apetitul investitorilor straini pentru piata locala de profil, una dintre cele mai dinamice din economie, este la un nivel ridicat datorita ratelor de crestere de circa 30% de pe principalele sectoare - ciment, caramizi sau BCA.
Stache Lutz si Mihai Voiculescu, principalii actionari ai grupului Simcor, se afla in prezent in negocieri avansate pentru vanzarea a sapte companii din cadrul grupului Simcor pentru circa 80 de milioane de euro, celor mai probabil catre fondul de investitii american AIG, prin intermediul companiei AIG Capital Management. Insa in discutii ar putea intra si gigantul Xella, producatorul german de BCA, potrivit unor informatii din industrie.
'In ultimii ani am primit foarte multe oferte de preluare. Primele contacte de la fonduri de investitii si jucatori strategici au fost din 2006 si de atunci am primit oferte de la opt fonduri de investitii si trei producatori straini de materiale de constructii. In prezent, ne aflam in negocieri avansate cu mai multe companii si probabil vor fi finalizate in urmatoarea luna', a declarat pentru ZF Mihai Voiculescu, presedintele Consiliului de Administratie al Simcor.
Actionarii Simcor au scos la vanzare cele sapte companii care se ocupa de productia de materiale de constructii si de managementul firmelor din grup - Simcor SA, Simbeton, Simcor Var, Simsped, Simterac, Simcor Management si Simpromat.
Alte doua firme din grup, Ceramica International si Sanimix, care distribuie placi ceramice, gresie, faianta si obiecte sanitare, vor fi pastrate.
Grupul de firme Simcor Oradea a realizat anul trecut o cifra de afaceri de peste 75 milioane de euro, ceea ce reprezinta o crestere de 25% fata de anul precedent. In plus, grupul Simcor Oradea a realizat in 2007 investitii de 6 milioane de euro in vederea instalarii sistemului de gaz a cuptorului de la fabrica de var din Medgidia, pentru achizitionarea unei linii automate de ambalat BCA, marirea capacitatilor de productie prin montarea de noi cuptoare, investitii de mediu, cumpararea de noi masini si utilaje si marirea flotei de camioane existente.
Simcor comercializeaza materiale de constructii, seminee, cosuri de fum, cahle de teracota, mortare si adevizii, var, BCA, elemente prefabricate din beton, plase sudate, stalpi electrici si pavaje, comercializarea marfurilor facandu-se prin intermediul propriilor retele de distributie.
Dezvoltarea investitiilor de pe piata imobiliara, cumulata cu investitiile din infrastructura, a majorat puternic afacerile producatorilor locali de materiale de constructii, care inregistreaza rate anuale de crestere de 20-30% si marje de profit cuprinse intre 10 si 25%.
Interesul investitorilor straini pe piata materialelor de constructii ar putea continua si anul acesta, printre producatorii de materiale de constructii puternici care se afla in continuare sub actionariat local se numara Prefabricate Vest, Celco Constanta, Siceram Sighisoara sau Soceram, companii care ar putea deveni in anii urmatori tinta unor preluari.
Practic, dupa intrarea producatorilor de ciment Lafarge, HeidelbergCement si Holcim la sfarsitul anilor '90 - inceputul lui 2000, anul 2007 a fost unul dintre cei mai agitati ani, datorita cresterii record a pietei constructiilor cu peste 30%, si potrivit analistilor de profil, piata constructiilor va realiza anul acesta un plus de 20-30%.
O alta tranzactie importanta care a fost derulata anul trecut este achizitia producatorului de materiale de constructii Elpreco Craiova de catre grupul irlandez CRH, cu venituri anuale de circa 20 de miliarde de euro, intr-o tranzactie estimata la circa 70-75 de milioane de euro, valoare care cuprinde si datoriile acumulate, potrivit unor surse apropiate afacerii. Fondul american de investitii Broadhurst, care controla producatorul de materiale de constructii Elpreco, a inceput negocierile pentru vanzarea actiunilor in luna august a acestui an si au fost finalizate recent, iar valoarea efectiva a tranzactiei s-a situat la circa 55-60 de milioane de euro.
Tot anul trecut fondul de investitii Advent International a achizitionat o participatie de 70% la producatorul de materiale de constructii Ceramica Iasi, printr-o tranzactie de 35 de milioane de euro, suma care include si angajamentele de investitii.
Companiile scoase la vanzare de grupul Simcor
Simcor SA este unul dintre principalii jucatori de pe piata de BCA si detine unitati de productie la Oradea si la Suceava. Compania este listata la bursa RASDAQ si are o capitalizare bursiera de 27,3 de milioane de euro, la un pret de 20,5 lei.
Simcor Management este societatea de administrare si management, care conduce si coordoneaza toate societatile membre ale grupului.
Simcor Var detine doua fabrici de var la Medgidia si la Targu-Jiu preluate in 2004 de la grupul francez Lafarge, in cadrul unei tranzactii estimate la circa 4-5 milioane de euro.
Simbeton este producator de beton simplu, armat si precomprimat si este listat la bursa RASDAQ, cu o capitalizare bursiera de 3,6 milioane de euro, la un pret de 2,6 lei. In plus, compania produce mortare uscate - adezivi, mortare de zidarie, tencuieli, sape de egalizare.
Alte firme scoase la vanzare sunt Simterac, producator de cahle de teracota, Simsped, care deruleaza activitati de transport intern, si Simpromat, compania care preia activitatea de desfacere de la compania Simcor Manegement.
Sursa: Ziarul Financiar, 8 ianuarie 2008' -
Germanii de la PCC au intrat in Consiliul de Administratie al combinatului
Interesul Public OLT
___
Compania Petro Carbo Chem (PCC) Germania, unul dintre actionarii minoritari ai Oltchim Ramnicu Valcea, a numit, ieri, un membru in Consiliul de Administratie (CA) al combinatului chimic. Din cei cinci membri ai CA, patru au fost realesi, iar Nicolae Jivan a fost inlocuit cu Waldemar Preussner, reprezentantul PCC, care detine 12,9% din titlurile Oltchim. Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor de ieri i-a reconfirmat in functii pe Constantin Roibu, directorul general al Oltchim, Bogdan Pistol, Gheorge Pasat si Ion Ionescu, ale caror mandate au fost prelungite cu patru ani. Combinatul Oltchim este controlat in prezent de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, care detine 53,25% din titluri.
Sursa: Interesul Public, 8 ianuarie 2008
-
Transelectrica si-a majorat tariful pentru serviciile de sistem cu 22,6%
DailyBusiness.ro TEL
___
Compania nationala de transport energie electrica, Transelectrica, si-a majorat cu 22,6% tariful pentru serviciile de sistem, de la 14,4 lei/MWh la 17,66 lei/MWh fara TVA, incepand cu 1 ianuarie, a anuntat luni conducerea companiei.
Totodata, Transelectrica a crescut cu 3,2% si tariful mediu pentru serviciul de transport al energiei electrice, de la 14,85 lei/MWh la 15,33 lei/MWh, pret fara TVA.
Tariful pentru serviciile prestate de operatorul pietei de energie, OPCOM, a fost majorat de asemenea de la 0,22 lei la 0,23 lei/MWh, pret fara TVA.
Tarifele, negociate cu Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), vor fi valabile pentru 2008 si asigura companiei resursele necesare pentru reabilitarea, in continuare, a retelei de transport si pentru imbunatatirea capacitatii de interconexiune cu tarile vecine.
Pe primele noua luni din 2007, Transelectrica a obtinut un profit net de 32,61 milioane lei (9,72 milioane euro), de cinci ori mai mic decat in perioada echivalenta a anului trecut (163,61 milioane lei).
Cifra de afaceri a Transelectrica a avansat cu 2,57% in primele noua luni din 2007, la 1,707 miliarde lei (508,7 milioane euro), fata de perioada similara a lui 2006, cand afacerile s-au situat la 1,664 miliarde lei.
Pentru perioada ianuarie-septembrie 2007, compania a raportat veniturile totale de 1,763 miliarde lei, cu 3,45% peste cele din intervalul echivalent din 2006, si cheltuieli totale de 1,704 miliarde lei, in crestere cu 13,56% fata de primele noua luni ale anului trecut.
Pentru 2007, Transelectrica estima un profit brut de 75 milioane lei, in crestere cu 7,14% fata de 2006, si venituri totale de 2,574 miliarde lei, cu 21,4% peste nivelul anului trecut.
Sursa: Daily Business, 8 ianuarie 2008 -
Rekkers: Din aprilie, demaram extinderea BT in Moldova
Business Standard TLV
___
Banca Transilvania, aflata in top 5 bancar dupa active, tinteste pentru 2008 cresterea retelei cu 70 de unitati, ajungand astfel la o retea de peste 500 de unitati, si extinderea regionala in Republica Moldova. “Maine (azi - n.red.) inauguram primele noi unitati din 2008, la Buzau.
Tintim, in continuare, o dezvoltare sustenabila, axata pe Romania, dar in a doua parte a anului ne vom extinde regional, in Republica Moldova”, a declarat pentru Business Standard Robert Rekkers, presedintele bancii. Rekkers a explicat ca in luna aprilie va avea loc Adunarea Generala a Actionarilor bancii, unde va fi aprobat planul privitor la extinderea in tara vecina, dupa care vor fi demarate procedurile legale privind inaugurarea primei sucursale in Moldova.
“E nevoie de un mecanism intreg, care porneste de la autorizarea bancii noastre de catre Banca Nationala a Moldovei de a opera pe teritoriul lor, iar cererea o putem depune doar dupa ce actionarii isi vor da acordul in aceasta privinta”, a mai spus Rekkers.
Reamintim ca, anul trecut, Banca Transilvania a intrat pe piata bancara internationala, prin inaugurarea primei sucursale, in Cipru. In privinta sucursalei din Cipru a bancii, deschisa la inceputul lunii octombrie, Rekkers a precizat ca aceasta are cateva sute de clienti. Banca urmareste sa-si atraga mai ales clienti romani, dintre cei aproximativ 25.000 prezenti in aceasta tara, a mai spus Rekkers.
Finantarea pentru 2008 a dezvoltarii bancii este mult usurata de incasarea, la finele anului trecut, a banilor proveniti din vanzarea diviziei de asigurari a bancii catre compania franceza Groupama, al treilea mare asigurator din Franta. “Vom folosi acesti bani pentru dezvoltare. Cu precizarea ca dorim sa crestem sanatos, nu intr-un ritm rapid, dar nesustenabil”, a precizat Rekkers. Banca Transilvania (TLV) a afisat un profit net de 16,07 milioane de euro in trimestrul al treilea din 2007, de peste doua ori mai mare decat rezultatul net obtinut in intervalul similar al anului trecut, ca urmare a dezvoltarii tuturor liniilor de afaceri ale bancii. Banca Transilvania are, in prezent, 421 de unitati si peste 5.500 de angajati. Capitalizarea bursiera a bancii este de peste 5,5 mld. lei (1,55 mld. euro).
‘Banca Transilvania, aflata in top 5 bancar dupa active, tinteste pentru 2008 cresterea retelei cu 70 de unitati, ajungand astfel la o retea de peste 500 de unitati, si extinderea regionala in Republica Moldova Robert Rekkers presedinte Banca Transilvania
Sursa: Business Standard, 8 ianuarie 2008 -
Combinatele siderurgice, somate de UE: rentabilitate sau faliment!
___
Pana in decembrie, producatorii de otel trebuie sa devina viabili, altfel returneaza ajutoarele de stat primite.
Proprietarii se arata dispusi sa continue investitiile. Piata otelului continua sa fie 'incinsa'. Astfel, cele sase combinate siderurgice au sanse bune sa ia examenul european de viabilitate.
In octombrie anul trecut, Comisia Europeana anunta deschiderea unor investigatii privind folosirea ajutoarelor de restructurare primite de doi producatori polonezi de otel. De asemenea, 'ordona recuperarea ajutorului de 5,35 milioane de euro' de la o alta companie, care a folosit gresit ajutorul de restructurare autorizat.
Stirea arata ca 2007 a fost un an cu emotii pentru siderurgia din Polonia - 'contabilul' de la Bruxelles a tras linie si a verificat modul cum s-a respectat Protocolul 8 din Tratatul de aderare. Prin acesta, se accepta ajutorul de 3,4 miliarde de zloti (echivalentul a 800 de milioane de euro, la cursul din 2003) primit de opt companii siderurgice poloneze in perioada 1997-2003, sub rezerva ca respectivele companii sa implementeze un plan de restructurare prestabilit si sa devina viabile la sfarsitul anului 2006.
Aceeasi stire arata de ce 2009 va fi un an cu emotii pentru… siderurgia din Romania. Sau mai degraba de ce 2008 va fi un an decisiv pentru siderurgia noastra.
Companiile anunta investitii suplimentare
Din 2005 incoace, contabilul de la Bruxelles primeste, de doua ori pe an (in martie si septembrie), rapoarte privind starea a sase combinate romanesti - Galati, Resita, Hunedoara, Calarasi, Targoviste si Campia Turzii. Rapoartele sunt o obligatie prin Tratatul de aderare si, pe de-o parte, arata ca autoritatile de la Bucuresti isi respecta angajamentele - fara ajutoare suplimentare, peste cele autorizate pentru perioada 1993-2004 (49.985 miliarde lei vechi, echivalentul a 1,25 miliarde de euro, la cursul din 2004).
De asemenea, cele sase nu trebuie sa depaseasca, pana la sfarsitul lui 2008, capacitatea totala anuala de 9,1 milioane de tone. De cealalta parte, companiile trebuie sa arate ca se conformeaza planurilor de restructurare, pentru a nu fi obligate sa returneze ajutoarele primite, la sfarsitul anului 2008. Potrivit rapoartelor, (datele au fost prezentate de 'Adevarul' anul trecut), la jumatatea anului trecut, in premiera, toate combinatele erau inregistrate cu plus, avand fiecare ceva profit.
Inclusiv Campia Turzii arata o redresare, dup ce 2006 se incheiase cu pierderi. Dar baremurile europene de viabilitate tin cont de raportul dintre profit si vanzari. Din acest punct de vedere, singurul care a reusit sa depaseasca baremurile europene este combinatul de produse plate (tabla) din Galati, cel care este de altfel si cel mai longeviv in materie de profit, din 2002 incoace.
Patronul indian Mittal, incuscrit intre timp cu europenii de la Arcelor, aproape ca nu are emotii privind examenul european (de notat ca Sidex a primit nu mai putin de 60% din totalul ajutoarelor din siderurgie). Mai ales ca a reusit sa obtina autorizatia integrata de mediu, pe baza investitiilor angajate, un punct esential in realizarea 'scorului' european.
'Pentru analiza viabilitatii, Comisia Europeana ia in calcul nu doar performantele strict economice, ci si investitiile, atat cele tehnologice, cat si de mediu. Acestea arata ca respectiva companie este capabila sa obtina profit pe termen lung, bazandu-se pe o structura de productie sanatoasa si durabila', atrage atentia Petru Ianc, seful Directiei generale de politica industriala din Ministerul Economiei.
Fiecare cu laminorul lui
Companiile arata ca au inteles lectia investitiilor. 'Dupa investitii tehnologice de peste 60 milioane de dolari si de peste mediu, peste 10 milioane de dolari, planificam si pentru 2008 investitii mai mari decat cele prevazute in programul de viabilitate', spune Adrian Popescu, presedintele TMK Resita. Astfel, el este convins ca in 2008 vor fi atinsi parametrii de viabilitate planificati, investitiile sustinand reducerea costurilor in conditiile unei productii mai mari. In 2007, productia a crescut la Resita cu 18%. Atuul principal al combinatului ramane cuplarea cu un laminor, producatorul de tevi Artrom Slatina, care ii asigura 70% din vanzari si care, la randul sau, actioneaza pe o piata inca puternica: anul trecut, productia Artrom a crescut cu 60%. De notat ca ambele companii sunt detinute de al doilea producator mondial de tevi, TMK din Rusia.
Piata ridicata de tevi si forta financiara a patronului, plus sistemul de functionare 'in familie' otelarie-laminor se intalnesc si la Calarasi si Hunedoara. Otelaria electrica, singura ramasa functionala din colosul de la Calarasi, este acum in proprietatea Tenaris, primul producator mondial de tevi, si lucreaza in tandem cu laminorul de la Zalau. Combinatul de la Hunedoara a continuat sa functioneze dupa ce Mittal, devenit numarul unu mondial in productia de otel, l-a folosit ca furnizor de materie prima pentru laminorul de tevi de la Roman.
Si rusii de la Mechel, care detin combinatele de la Targoviste si Campia Turzii, au cumparat recent un laminor, la Buzau. Cele doua combinate au avantajul de a fi specializate pe produse cu o piata extraordinara in acest moment - profile si otel-beton pentru constructii. Astfel, patronii rusi sunt interesati sa convinga Bruxelles-ul ca sunt pe drumul cel bun.
La Targoviste, au inaugurat anul trecut instalatia de turnare continua, care reduce, in principal, costurile cu energia si manopera, si sunt pe cale sa obtina autorizatia de mediu. Pentru Campia Turzii, au transmis la Bruxelles angajamentul de investitii de 40 de milioane de dolari numai pana in 2009.
De notat ca, pana acum, combinatul de la Campia Turzii a gasit intelegere la Comisie, beneficiind de o cota speciala de import semifabricate de la compania-mama din Rusia, ceea ce l-a ajutat sa-si imbunatateasca rezultatele.
» Europa nu vrea inchideri de capacitati, care ar induce crize pe piata comunitara de otel. Dar vrea sa se asigure ca are combinate sanatoase, care se pot descurca si fara ajutoare de stat.
Petru Ianc,
director general, Ministerul Economiei si Finantelor
Mai tari ca-n la consumul de otel-beton
Se poate spune ca patronii combinatelor sunt primii interesati sa intre in normele europene si, implicit, sa pastreze combinatele. Pe de-o parte, proprietarii, mai ales cei din spatiul extracomunitar, isi mentin un capat de pod in UE, avand acces la o piata unica substantiala (crestere 4%, anul trecut).
De cealalta parte si piata interna a ajuns sa fie foarte tentanta, mai ales in ce priveste sectorul de constructii, mare consumator de otel. Modernizarea le va permite combinatelor autohtone sa profite cat mai mult de aceasta piata care bate la 5 milioane de tone in 2007, fata de 4,2 milioane in 2007.
Exuberanta constructiilor a impins consumul de otel-beton, pentru prima data dupa Revolutie, peste nivelul din 1989, nivelul cand 'toata tara era un santier'. Potrivit datelor Ministerului Economiei, in 2006. consumul l-a egalat pe cel din 1989, circa 770 de mii de tone, dar in 2007 a urcat la aproape un milion de tone.
Cresterea i-a luat pe nepregatite pe producatorii interni, acestia vazand cum importurile de otel-beton au sarit de patru ori de la un an la altul, ajungand la 250.000 de tone.
Sursa: Adevarul, 8 ianuarie 2008'
07.01.2008
-
Dafora Medias a cumparat cu 3,8 milioane de euro doua sonde de foraj
ZF RO - FONDURI MUTUALE DAFR
___
Compania de foraj petrolier si constructii Dafora Medias a cumparat de la firma Forserv, din aceeasi localitate, doua sonde de foraj petrolier pentru 3,8 milioane de euro. Cele doua utilaje vor fi platite in maxim 120 de zile de la incheierea contractului de vanzare-cumparare, in data de 28 decembrie 2007, se arata intr-un comunicat Dafora transmis, joi, pietei RASDAQ. Forserv are activitati in sectoarele de foraj si reparare a sondelor. Actionarii Dafora au fost convocati intr-o AGA la 17 ianuarie pentru analizarea propunerii de achizitie a unor terenuri in localitatile Alba-Iulia si Sura Mica, in valoare totala de 809.690 de euro, care vor fi achitate prin intermediul unor credite. Principalul actionar al firmei este omul de afaceri Gheorghe Calburean, cu o participatie de 48,17%, potrivit celor mai recente raportari. In structura actionariatului se mai regasesc compania de administrare a investitiilor Julius Baer Investment Management din SUA, in calitate de mandatar, cu 10,67% din capitalul social, urmata de Dafora Group, cu o detinere de 7,46% si fondul de investitii DWS Investment, divizie a celui mai mare grup bancar din Germania, Deutsche Bank, cu mai putin de 5% din titluri. Veniturile Dafora s-au dublat in primele noua luni ale anului trecut, la 208,15 milioane de lei (63,08 milioane de euro), iar profitul net s-a majorat de 2,3 ori, la 7,75 milioane de lei. Compania preconiza pentru 2007 un profit net de 14,44 milioane de lei, in crestere cu 37,65%, fata de cel din 2006.
Sursa: Ziarul Financiar, 7 ianuarie 2008 -
Concurenta investigheaza preluarea Ductil Steel Buzau de catre Mechel
Wall-Street.ro
___
Consiliul Concurentei (CC) va lua o decizie cu privire la concentrarea economica ce ar urma sa se realizeze prin preluarea Ductil Steel Buzau, de catre Mechel International Holdings AG, Elvetia, in luna aprilie a acestui an.
Potrivit comunicatului, Consiliul Concurenta a primit, in luna noiembrie 2007, notificarea acestei concentrari economice si a inceput o investigatie, din analiza preliminara reiesind ca partile implicate sunt concurente pe unele dintre pietele relevante definite.
“Ca urmare, in vederea stabilirii compatibilitatii concentrarii economice cu un mediu concurential normal, Consiliul Concurentei a dispus, in decembrie 2007, declansarea unei investigatii, avand ca obiect posibila incalcare a prevederilor art.12 din Legea Concurentei, prin crearea sau consolidarea unei pozitii dominante care ar putea conduce la restrangerea concurentei pe piata romaneasca, ca rezultat al acestei concentrari economice”, se mentioneaza in comunicat.
O decizie cu privire la aceasta operatiune urmeaza a fi luata in termen de maximum 5 luni de la primirea notificarii de concentrare economica.
Ductil Steel Buzau este activa pe piata otelului, sub forma semifabricatelor, a produselor lungi (otel beton, sarma laminata) si a produselor trase.
Mechel International Holdings AG este prezenta pe piata din Romania, prin cele doua fabrici Mechel Steel Targoviste si Mechel Steel Campia Turzii, ambele active in domeniul siderurgic.
Consiliul Concurentei invita partile terte interesate sa ii prezinte eventualele observatii sau puncte de vedere, in legatura cu modul in care operatiunea notificata le afecteaza sau le poate afecta propria activitate, pana pe 21 ianuarie anul in curs.
Sursa: Wall-Street, 7 ianuarie 2008
-
Transgaz vizeaza o marja de profit de 25,6%
Business Standard TGN
___
Societatea nationala de transport gaze naturale Transgaz, aflata in portofoliul statului, estimeaza pentru 2008 o cifra de afaceri de aproape 375 milioane de euro (1,24 miliarde lei) si un profit brut de 96 milioane de euro (317 milioane de lei), in crestere cu aproape o treime fata de rezultatele din 2007.
Potrivit directorului general al companiei, Ioan Rusu, cresterea va fi generata, pe de o parte, de cantitatile mai mari de gaze din tara si import transportate de Transgaz, dar si de reducerea cheltuielilor tehnologice. Conform comunicatului transmis Bursei de Valori Bucu- resti la finele saptamanii trecute, actionarii Transgaz au aprobat pentru 2008 venituri totale de aproape 385 milioane de euro (1,27 miliarde lei). Oficialii Transgaz au estimat in toamna trecuta, pentru intreg anul 2007, o cifra de afaceri de 339 milioane de euro (1,12 miliarde lei), in crestere cu 33%, si un profit brut de 74 milioane de euro (244 milioane de lei). In ceea ce priveste cheltuielile aferente anului 2008, compania prevede un nivel de 290 milioane de euro (957 milioane de lei), mai mult de jumatate din suma urmand sa fie alocata pentru investitii, respectiv 178 milioane de euro (587 milioane de lei). Astfel, profitul net ar putea ajunge la aproximativ 82 milioane de euro (270 milioane de lei).
In primele noua luni din 2007, compania a inregistrat venituri de 217 milioane de euro (717 milioane de lei), in crestere cu 8% fata de perioada similara a anului anterior, in timp ce profitul net s-a diminuat cu 0,6%, la 52 milioane de euro (171 milioane de lei). Compania detinuta de stat a pus in vanzare, la 26 noiembrie, circa 1,177 milioane de actiuni, reprezentand 10% din capitalul social, la un pret de 191,92 lei pe titlu.
Anterior acestei operatiuni, Transgaz si-a majorat capitalul social de la 103 milioane de lei la 117 milioane de lei. Oferta publica de vanzare de actiuni Transgaz s-a derulat in perioada 26 noiembrie-7 decembrie 2007 si a fost suprasubscrisa de 27,92 de ori, ceea ce inseamna ca investitorii au subscris 6,3 miliarde lei (1,79 miliarde euro) pentru pachetul de actiuni a carui valoare de oferta este de 225,9 milioane de lei (64,2 milioane de euro).
In urma majorarii de capital, Ministerul Economiei si Finantelor detine 75% din actiuni, Fondul Proprietatea 14,98% din capitalul social, restul de 9,9% fiind alocate pentru listarea pe bursa. Tranzgaz are o capacitate de transport de 40 de miliarde metri cubi si lucreaza cu aproximativ 5.000 de angajati.
Sursa: Business Standard, 7 ianuarie 2008 -
In 2007, investitii de 1.860.000 euro la Ecopack Ghimbav
BURSA.RO - TITLURILE ZILEI
___
Societatea Ecopack S.A. Ghimbav are ca obiect de activitate fabricarea cartonului ondulat si a ambalajelor din carton ondulat. Infiintata ca fabrica de mucava in anul 1921, devine in anul 1957 prima fabrica producatoare de carton din Romania.
Pentru anul 2007, societatea si-a propus investitii de 1.860.000 euro, din care 1.000.000 euro achizitie utilaj Slotter 924, 400.000 euro amenajare depozit, 200.000 euro renovare cladire birouri /mecano, 130.000 euro renovare imobil Rasnov.
Capacitati de productie
Cartonul ondulat se realizeaza pe o linie tehnologica formata din doua grupuri de ondule tip Agnati, masa de uscare Olivini, lansatoare, grup de taiere longitudinala si grup de taiere transversala tip Agnati, receptor Ne Enginering, toate fabricate in anii 2004-2005 si avand un grad de uzura fizica de 35%, cu o capacitate de 40.000 tone/an carton ondulat. Confectionarea ambalajelor din carton ondulat se realizeaza pe urmatoarele utilaje: Slotter Martin 1228, capacitate 12.000 treceri/ora, pus in functiune in 2001, Slotter PM 900, 10.000 treceri/ora, pus in functiune in 2000; Slotter PM 1300, 8.000 treceri/ora, pus in functiune in 2001; Bobst SPO 1575, 7.500 treceri/ora, pus in functiune in 2002; Bobst 160 Vision, 4.500 treceri/ora, pus in functiune in 2004; Slotter Gandossi 360, 4.000 treceri/ora, pus in functiune in 2004.
In 2006, s-au produs 23.384 tone
Productiile fizice realizate in anii 2005 si 2006 au evoluat astfel: 21.113 tone in 2005, din care 75 tone sul, 8.090 tone placi si 12.948 tone confectii; 23.384 tone in 2006, din care 112 tone sul, 8.605 tone placi si 14.667 tone confectii, productia anului 2006 fiind cu 10,75% mai mare decat cea a anului 2005.
Clienti, concurenti
Productiile livrate in ultimii doi ani au fost de 21.495 tone (83 tone sul, 8.205 tone placi si 13.207 tone confectii) in 2005, respectiv 23.198 tone (108 tone sul, 8.519 tone placi si 14.571 tone confectii) in 2006, pentru acest an societatea propunandu-si o crestere a vanzarilor cu peste 28%, tinta fiind depasirea cifrei de 30.000 tone. Pe parcursul anului 2006, societatea a colaborat cu peste 650 de clienti, structura vanzarilor pe zone geografice fiind de 51,3% Muntenia si Dobrogea, 28,5% Transilvania, 13,2% Banat si Oltenia, 7% Moldova. Piata romaneas-ca de carton ondulat este caracterizata de o concurenta puternica, cei mai importanti competitori ai societatii Ecopack S.A. Ghimbav fiind Romcarton S.A. Bucuresti, Rondo Cluj-Napoca, Dunapak S.A. Sfantu Gheorghe, Ambro S.A. Suceava, Celrom S.A. Drobeta Turnu Severin, Ecopack S.A. detinand 14,41% din piata interna de carton ondulat.
1.013.000 lei venituri din export
In anul 2006, societatea a exportat bunuri in valoare de 1.013.686 lei si mijloace fixe in valoare de 65.736 lei, principalii clienti fiind IRCA Divisione IRCA (556.567 lei), IRCA Divisione RICA (235.996 lei) si IRCA Divisione SEV (117.336 lei).
4.144.000 lei investitii
Ecopack SA Ghimbav a facut in anul 2006 investitii de 4.144.660 lei, cele mai importante in instalatii tehnice si masini (1.326.595 lei, din care 486.665 lei aliniator coala, 268.966 lei doua masini de pachetizare automata, 254.265 lei presa paletizare), 1.894.307 lei imobolizari corporale in curs, 810.423 lei constructii.
Profitul anilor 2004-2006 a fost reinvestit
Profitul net realizat in ultimii ani (1.687.142 lei in 2004, 5.418.795 lei in 2005, 7.401.142 lei in 2006) a fost repartizat, in totalitate, ca suma proprie de finantare, neacordandu-se dividende.
Furnizori
Principala materie prima utilizata in procesele de productie este hartia, achizitionata in anul 2006 in proportie de 86% de la producatorii autohtoni. Hartia tip 'natur' a fost furnizata in proportie de 85% de Ecopaper S.A. Zarnesti, membra a grupului de companii din care face parte si Ecopack S.A. Ghimbav. Hartia tip 'albit' a fost asigurata din import, furnizori fiind firmele Smurfit Spania, Hamburger Spremberg Germania si Modern Karton Turcia. Furnizorii celor 550-600 tone amidon, cat este necesarul anual, au fost Agrana S.A. Tandarei si Roquette Romania, respectiv DF Paleta Systems SRL Brasov, Silprod Safati SRL Targu Neamt si Bazalrom SRL Globul Craiovei.
313.364 lei/salariat/an, productivitate
In anul 2006, Ecopack S.A. Ghimbav si-a desfasurat activitatea cu un numar mediu de 174 salarati (207 in 2005), cheltuielile cu personalul au fost de 3.399.934 lei (2.860.662 lei in 2005), din care 2.668.936 lei salarii si indemnizatii (2.238.556 lei in 2005), reprezentand 7,03% din cheltuielile de exploatare (6,75% in 2005), iar productivitatea muncii a fost de 313.364 lei/salariat/an (238.987 lei/salariat/an in 2005).
Societati afiliate
Ecopack S.A. Ghimbav este actionar majoritar la societatile Celhart Donaris S.A. Braila, Ecopaper S.A. Zarnesti, Andritz R&M Service SRL Bucuresti.
49.364.000 lei cifra de afaceri pe noua luni
Pe primele noua luni din acest an, comparativ cu aceeasi perioada din 2006, Ecopack S.A. Ghimbav a realizat urmatorii indicatori economico-financiari: 49.364.170 lei cifra de afaceri, cu 28,8% mai mare decat cea obtinuta pe primele noua luni din 2006, care a fost de 38.327.814 lei, 48.805.950 lei productie vanduta (38.297.435 lei noua luni 2006), 50.323.747 lei venituri din exploatare (39.162.955 lei noua luni 2006), 45.965.029 lei cheltuieli totale (33.297.261 lei noua luni 2006), 4.358.718 lei profit din exploatare (5.865.694 lei noua luni 2006), 904.174 lei pierdere financiara (445.705 lei pierdere financiara noua luni 2006), 50.795.041 lei venituri totale (40.263.939 lei noua luni 2006), 47.340.497 lei cheltuieli totale (34.843.950 lei noua luni 2006), 2.891.060 lei profit net (4.482.497 lei noua luni 2006). La 30.09.2007, datoriile totale insumau 53.975.130 lei (41.419.664 lei la 30.09.2006), din care 41.301.069 lei cu scadenta sub un an, creantele totale 15.981.891 lei, casa si conturi la banci 3.377.170 lei, activele circulante 24.868.102 lei. Productiile fizice realizate pe primele noua luni 2007 au insumat 21.212 tone, din care 13.990 tone confectii, 7.141 tone placi si 81 tone sul, iar productia vanduta 20.847 tone, dintre care 13.662 tone confectii, 7.101 tone placi si 85.tone sul.
Sursa: Bursa, 7 ianuarie 2008' -
Se preconizeaza profituri de 20-30% la BVB in 2008
Prime Transaction
___
... cea a unei corelatii mai stranse cu alte burse si cu performantele financiare ale companiilor listate', considera analistii de la societatea de servicii de investitii financiare, Prime Transaction.
Pagina