Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

26.07.2007

  • East Capital Balkan Fund detine 5% din THR Marea Neagra

    DailyBusiness.ro   EFO

    ___
    Fondul de investitii suedez East Capital Balkan Fund detine 5% din THR Marea Neagra (EFO), potrivit raportarilor transmise luni Bursei de Valori Bucuresti (BVB).

    SIF Transilvania a vandut, in sedinta din 18 iulie, 5,6% din THR Marea Neagra (EFO), pentru 18,67 milioane lei (5,96 milioane euro). SIF Transilvania a vandut 10,8 milioane actiuni THR Marea Neagra (EFO) prin mai multe tranzactii efectuate in piata principala, la pretul de 1,73 lei pe titlu.

    Un pachet de 9,62 milioane actiuni THR Marea Neagra (EFO), reprezentand aproape 5% din capitalul social, a fost tranzactionat la ora 13:06, la pretul de 1,73 lei pe titlu. SIF Transilvania a vandut la o cotatie cu 15% mai mare decat cea din sedinta anterioara.

    East Capital Balkan Fund and East Capital Bering Balkan Fund (East Capital Asset Management AB), a cumparat pachetul de 5% din THR Marea Neagra, platind 16,64 milioane lei (5,32 milioane euro). East Capital mai detine 5,01% din Impact Bucuresti (IMP) si are detineri de pana in 1% la cele cinci societati de investitii financiare (SIF).

    De la vanzarea pachetului de 5,6% din actiunile THR Marea Neagra de catre SIF Transilvania, titlurile companiei au continuat aprecierea puternica, urcand cu inca 44,5%, pana la cotatia de 2,50 lei, stabilita in sedinta bursiera de marti, cand capitalizarea THR Marea Neagra a ajuns la 482,8 milioane lei (154,74 milioane euro).

    Compania Turism Hoteluri Restaurante Marea Neagra (THR Marea Neagra) a afisat o pierdere trimestriala de 3,67 milioane lei (1,09 milioane euro), cu 30% mai mare decat in perioada similara a anului trecut, pe fondul scaderii afacerilor cu 22,8%. THR Marea Neagra a afisat o cifra de afaceri pe primele trei luni de 191.360 lei, cu 22,8% mai mica decat in intervalul similar din 2006, cand afacerile companiei au fost de 248.178 lei.

    Compania hoteliera THR Marea Neagra estimeaza pentru acest an o scadere a profitului net cu 18,28%, la 4,79 milioane lei, dar in acelasi timp o majorare a veniturilor totale.

    Sursa: DailyBusiness.ro, 26 iulie 2007

    mai mult

  • Cine castiga daca vine Ford?

    Curierul National   

    ___
    Numai din impozitele pe profit si pe salarii statul va lua 160 mil. euro anual

    Probabil vom incasa 100-125 mil. de euro pentru cei 72%

    Americanii vor creste competitia si vor imbunatati imaginea Romaniei

    Faptul ca Ford va produce masini in Romania este aproape o realitate. Si prezenta americanilor in Romania este indiscutabil un lucru bun pentru economie. Mai ramane insa de vazut cat de bun.

    In primul rand, ce va cumpara Ford. Compania americana cumpara 72, 4% din Automobile Craiova, adica putin peste 13,7 milioane de actiuni. Automobile Craiova este impartita in aproape 19 milioane de actiuni, cu o valoare de aproximativ 40 milioane de lei. Deci Ford va cumpara actiuni cu o valoare nominala de 28,8 milioane de lei. La randul sau, Automobile

    Craiova detine 49% din capitalul social al Daewoo Automobile Romania si este unicul actionar cu drept de vot. Restul de 51% sunt detinute de DWAR. Iar capitalul social al DWAR este de 53,6 milioane de lei.

    Castigurile pot fi calculate din doua puncte de vedere. In primul rand vor fi castigurile la bugetul de stat, care vor fi urmate de efectele secundare: reducerea somajului in regiune, cresterea nivelului de trai si intrarea in Romania a noi tehnologii de manufactura.

    Probabil statul va lua 100 - 125 de milioane de euro pentru cei 72%

    Initial, statul va incasa banii din vanzarea Daewoo Craiova. Automobile Craiova are o valoare bursiera de aproape 230 milioane de euro. Deci 72% din actiuni inseamna 165 milioane de euro la valoarea de piata. Pe de alta parte, statul roman a rascumparat in 2006 51% din actiunile Automobile Craiova cu 40 milioane de euro. Ceea ce duce valoarea companiei undeva intre 80 si 100 milioane de euro.

    In ecuatie mai intra si investitiile de 850 milioane de dolari facute de Daewoo in perioada 1994- 2006. Insa tehnologia folosita de Ford este mult mai avansata decat cea existenta la Craiova. Asadar, este foarte probabil ca utilajele deja prezente sa nu poata fi folosite intr-o proportie mai mare de 30 - 40%.

    In prezentarea facuta de AVAS, uzina de la Craiova are un capital de 221 milioane de euro. Adica valoarea terenului, a utilajelor, a cladirilor etc... Insa nu se stie la ce cota au fost evaluate acestea. De multe ori, activele imobiliare nu sunt incluse sau sunt subevaluate. De altfel, Ford a precizat deja in oferta tehnica faptul ca va face investitii directe de 675 milioane de euro pentru a aduce uzina de la Craiova la standardele mondiale ale companiei.

    Orice investitie straina este o veste imbucuratoare. Dar in cazul de fata poate fi si un semn ca cei de la Ford nu sunt pregatiti sa plateasca o suma mare pentru uzina in sine. Una peste alta, statul se va multumi probabil cu o oferta undeva intre 100-125 milioane de euro pentru pachetul de 72% din Automobile Craiova.

    Numai din impozitele pe salarii, statul va lua anual 60 mil. euro

    Mult mai importanta decat oferta financiara este cea tehnica. Numarul angajatilor va ajunge de la 4000 undeva intre 7000 si 9000, productia anuala va fi de 300.000 de masini si inca atatea motoare, iar cheltuielile anuale ale Ford in Romania vor ajunge in 2012 la 1 miliard de euro anual. La ce se refera ''cheltuielile''? La salarii, la amortizari, la costurile utilitatilor si la componente. Deci nu exclusiv la componente, cum declara primul-ministru Calin Popescu Tariceanu dupa intrevederea cu oficialli Ford. Pentru 9000 de angajati la un salariu brut de 1000 de euro pe persoana, statul roman va castiga anual aproximativ 60 milioane de euro. Aproape 50 milioane din contributiile sociale ale angajatilor si ale angajatorilor si inca 13 milioane din impozitele platite de angajati la stat. Deci din totalul „cheltuielilor' aproape 100 milioane se vor duce catre costurile de salarizare.

    Ford va creste afacerile altor firme din Romania, precum Pirelli

    Pentru achizitionarea de subansamble se vehiculeaza ca Ford va cheltui aproximativ 50% din acel 1 miliard de euro promis, adica 500 de milioane. Dar de aici statul roman nu va castiga nimic direct, deoarece TVA-ul platit pentru achizitionarea de parti este deductibil. Insa va castiga indirect, intrucat prezenta Ford pe piata romaneasca va creste profitul producatorilor de compononente, precum Pirelli. Poate nu este doar o coincidenta ca Pirelli, deja partener Ford la nivel mondial, a anuntat acum o saptamana investitii in Romania de inca 170 milioane de euro, pe langa cele 230 deja facute. „E clar ca daca vine Ford in Romania va fi o consecinta naturala sa avem activitati cu dansii atat la filtre, cat si la anvelope', declarau oficalii Pirelli la Slatina. Iar daca celor de la Pirelli le va merge mai bine, si statului ii vor creste veniturile din impozitele pe profit.

    Circa 100 mil. euro vor veni anual din impozitul pe profit

    Principala sursa de venit va fi impozitul pe profit al autovehiculelor Ford vandute din fabrica furnizorilor din jurul lumii. Teoretic, statul roman va primi 16% din diferenta pretului de achizitionare la furnizor si cea a costului de productie.

    In medie, aceasta diferenta reprezinta 10-20% din costul masinii. Momentan, pretul unui Fiesta incepe de la 7.700 de euro. Probabil ca noul model va fi vandut undeva pe la 12.000 de euro, tinand cont ca este in aceeasi clasa cu Peugeot 307, Nissal Almera si Renault Megane. Ceea ce inseamna un profit pe masina intre 1200 si 2400 de euro. La un profit de 2000 de euro pe masina pentru 300.000 de unitati produse, statul roman ar castiga anual 96 milioane de euro.

    Alte beneficii: Imagine mai buna sau cresterea competitiei

    Alte beneficii de mentionat mai sunt reducerea ratei somajului, investitiile in unitati de productie la un nivel tehnologic foarte ridicat, cresterea competitiei la nivel local si aportul pe care il are prezenta celui de-al treilea producator de automobile din lume asupra imaginii Romaniei. Ford, Pirelli, Nokia, Renault si altele sporesc increderea investitorilor straini in Romania.

    Una peste alta, Ford este un plus pentru Romania. Cat vom castiga insa depinde de Comisia de privatizare, care va trebui sa negocieze 'la sange' detaliile ofertei tehnice. Cel mai probabil, Ford va cere scutiri de taxe si impozite si alte beneficii pentru investitiile promise. Iar comisia de privatizare va trebui sa-si joace cat mai bine cartile. Poate ca cea mai buna solutie de compromis pentru Romania va fi o negociere cat mai buna a ofertei tehnice si in detrimentul unui pachet financiar mai putin atractiv.


    Sursa: Curierul National, 26 iulie 2007'

    mai mult

25.07.2007

  • Bursa, plina de bani, asteapta noi companii cu bratele deschise

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   

    ___
    Tot mai multi manageri de companii romanesti se gandesc sa-si listeze companiile pentru a atrage finantare, dar si pentru a beneficia de cresterile actiunilor pe bursa. Cazurile tot mai dese in care managerii si angajatii unor companii s-au imbogatit peste noapte dupa ce si-au lichidat participatiile in favoarea unui fond strain sau investitor strategic i-au incurajat pe multi dintre managerii romani sa inceapa sa aiba incredere in piata de capital si sa se gandeasca serios la listarea companiei pe care o conduc.

    Pe langa faptul ca pot sa obtina tot mai multe beneficii din managementul companiei, conducatorii societatilor cu gand de listare au in vedere si un alt beneficiu: usurinta atragerii de fonduri. Multe dintre companiile listate au ales in ultimul an sa atraga finantari de pe bursa, prin majorari de capital, ca alternativa la creditele bancare.

    Broker Cluj, una dintre societatile de serviciile de investitii financiare cu experienta in domeniul listarilor si transferurilor de companii pe Bursa, sustine ca este in discutii avansate in vederea listarii cu cinci companii romanesti.

    'Avem contacte cu mai multe companii in vederea listarii, dar cu cinci dintre acestea discutiile sunt cele mai avansate. Una dintre ele ar putea veni pe Bursa chiar in acest an. Toate sunt companii private, inchise, din diverse domenii de activitate', a spus intr-un interviu acordat ZF Adrian Caramiha, director general adjunct la Broker Cluj.

    Caramiha spune ca cele cinci societati vin din domenii slab reprezentate pe Bursa de la Bucuresti. Este vorba de societati din IT, distributie, comert sau industria lemnului si cea a constructiilor (tamplarie PVC).

    'E destul de dificil sa aducem credibilitate procesului de listare. De aceea avem nevoie de suportul autoritatilor din domeniu: Bursa si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare', adauga Cramiha.

    Bursa de Valori Bucuresti si Asociatia Brokerilor desfasoara deja in mai multe orase mari din tara o serie de conferinte sub numele 'Finantarea companiilor prin Bursa', care vin sa promoveze Bursa ca un mijloc de a obtine capital, in randul companiilor romanesti.

    'Multi nu stiu nimic despre ceea ce inseamna Bursa. Sunt ingrijorati ca vor pierde controlul asupra firmei, dar si de criteriile de transparenta pe care trebuie sa le indeplineasca', mai spune Caramiha.

    Mult asteptatele 'fonduri din afara' au inceput sa isi faca simtita prezenta pe Bursa romaneasca dupa sase luni de la intrarea in Uniunea Europeana. Asteptate cu mare interes de investitori si brokeri, fondurile straine venite cu ganduri de investire pe termen mediu si lung s-au lovit de o problema reala a pietei de capital de la noi: lipsa alternativelor de investire.

    Pe Bursa de la Bucuresti sunt listate pe piata reglementata doar 59 de companii, iar anul acesta un singur emitent - Alumil RomIndustry (ALU) - s-a listat in urma unei oferte publice initiale. Alti doi emitenti, Turism Felix (TUFE) si Condmag Brasov (COMI) s-au transferat la cota bursei fiind anterior listati pe bursa RASDAQ.

    Pe RASDAQ numarul companiile depaseste 2.200, dar lichiditatea acestora lasa de dorit si volatilitatea aduce un risc prea mare pentru investitorii institutionali.

    Companiile care isi anunta intentiile de listare, dar si statul care intentioneaza sa aduca mai multe companii pe piata, sunt asteptate sa rezolve problema lipsei de emitenti.

    Pe langa cele cinci companii anuntate de Broker Cluj, si Finans Securities sustine ca este in negociere cu doua companii private romanesti in vederea listarii.

    De asemenea, producatorul de contoare de apa Contorul Arad si producatorul de materiale de constructii Teraplast Cluj si-au anuntat intentia de a veni pe Bursa si cauta consultanti in vederea acestei operatiuni.

    'Se observa un interes din ce in ce mai mare al companiilor pentru listarea pe piata de capital, in vederea atragerii de fonduri. Multe dintre ele si-au consolidat afacerile in ultimii ani, iar listarea este urmatorul pas pentru ele', spune Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti.

    Procesul de listare este in plina desfasurare la transportatorul de combustibili Transgaz Medias. Oferta publica initiala, prin care statul spera sa stranga circa 60 de milioane de euro, va fi intermediata de Raiffeisen Capital&Investment.

    Si Ministerul Transporturilor a anuntat ca va demara procedurile pentru listarea a opt companii pe care statul le detine in portofoliu. Printre ele se regasesc companii importante, cum ar fi Aeroportul Henri Coanda din Otopeni, Aeroportul Baneasa si Aeroportul din Timisoara, dar si administratii portuare.

    De asemenea, SIF Transilvania a anuntat ca va lista in acest an doua dintre companiile din portofoliu, compania hoteliera Aro Palace Brasov si firma de leasing Transilvania Leasing Brasov.

    Bursa RASDAQ reprezinta, de asemenea, o sursa importanta de emitenti noi pentru BVB.

    Printre companiile care s-ar putea transfera pana la finele anului de pe RASDAQ pe BVB se numara Dafora Medias (DAFR), Prebet Aiud (PREB), Prospectiuni Bucuresti (PRSN) si Imotrust Arad (ARCV).

    In plus, in toamna acestui an se asteapta listarea la Bucuresti a actiunilor bancii austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR.

    'In Polonia, spre exemplu, anul acesta au fost anuntate 130 de noi listari. Si la noi trebuie sa vina un val de oferte publice care sa dea incredere managerilor, iar dupa acesta performantele unei companii vor ajunge sa se masoare in functie de evolutia actiunilor in piata', spune Adrian Caramiha.

    Cu o capitalizare care a urcat cu 50% de la inceputul anului la aproape 40 mld. de euro, fara ca pe piata sa se fi listat vreo companie importanta, Bursa de la noi ramane una subdezvoltata raportat la populatia Romaniei, in comparatie cu pietele din vecinatate.

    'Daca vine un investitor institutional de calibru mare pe piata romaneasca si vrea sa cumpere cate 1% din cele mai lichide titluri din piata, nu are cum sa faca acest lucru. Tranzactiile sunt de circa 20 mil. euro intr-o zi, iar daca ar vrea sa cumpere ce si-a propus, ar trebui sa duca intreaga piata in sus cu peste 10%', spune Adrian Caramiha.

    Tinand cont de ultimele preturi din piata, 1% din compania cea mai mare listata la Bucuresti, Petrom, valoreaza 100 de milioane de euro, valoarea tranzactiilor totale din piata intr-o saptamana de tranzactionare.

    De altfel, de la inceputul anului, s-a transferat pe Bursa numai 1,2% din companie, 680 de milioane de actiuni.

    Lichiditatea este mai ridicata pe vedetele de zi cu zi ale pietei, societatile de investitii financiare (SIF). Investitorii de pe SIF Oltenia, spre exemplu, au rulat de la inceputul anului 60% din capitalul societatii. In cazul celor cinci actiuni insa pana luna trecuta detinerea era restrictionata la 1% din capital.

    Brokerii si investitorii spera intr-o listare cat mai rapida a companiilor anuntate, care sa sustina si sa dezvolte piata de capital romaneasca.

    Sursa: Ziarul Financiar, 25 iulie 2007.'

    mai mult

  • Petrom a suplimentat cantitatile de gaze furnizate catre Electrocentrale

    HotNews.ro   SNP

    ___
    Petrom a suplimentat cantitatile de gaze furnizate catre Electrocentrale Bucuresti si negociaza cu Termoelectrica o crestere a cantitatilor de gaze furnizate pentru producerea de electricitate, in conditiile in care consumul de energie s-a majorat datorita temperaturilor ridicate, se arata intr-un comunicat al companiei.

    'Petrom este pregatita sa sustina masura de crestere a cantitatilor de gaze furnizate pentru producerea de electricitate, in perioada imediat urmatoare.

    In acest sens, au fost deja suplimentate cantitatile contractate de catre Electrocentrale Bucuresti cu circa 30 milioane de metri cubi', a declarat Dan Pazara, director de comunicare al Petrom.

    'Totodata suntem in discutii avansate cu Termoelectrica pentru cresterea cantitatilor de gaze furnizate', a mai spus oficialul Petrom.

    Dan Pazara a adaugat ca suplimentarea cantitatilor de gaze livrate in aceasta perioada pentru producerea de electricitate nu afecteaza stocurile de gaze inmagazinate pentru iarna.

    Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a anuntat marti ca Hidroelectrica si-a redus cu 20% cantitatle de energie livrata pe baza de contract marilor consumatori, pentru a se putea asigura alimentarea populatiei.

    Din cauza temperaturilor excesive, luni, consumul de energie electrica in Bucuresti a inregistrat un record de 959 MW, cu 50% mai mult decat intr-o zi obisnuita.

    Sursa: Hotnews.ro'

    mai mult

  • Romgaz, profit de 455 milioane de euro

    Curentul   

    ___
    Chiar daca s-au inregistrat scaderi ale valorii economiilor in valuta fata de luna trecuta, un lucru este cert: fata de anul trecut agoniseala romanilor este mult mai mare. La sfar?itul lunii iunie a anului in curs, economiile in lei ale populatiei au depa?it 35 miliarde de lei, in urcare cu 46,4% fata de accea?i perioada din 2006, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu aproximativ 41% fata de sfar?itul lunii iunie a anului trecut, iar avansul fata de luna mai a acestui an a fost de 3,5%. In ceea ce prive?te economiile in valuta ale gospodariilor populatiei, acestea au scazut cu 2,7% comparativ cu luna mai, dar au inregistrat o cre?tere de 31,5% fata de iunie 2006. ?i depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali au crescut in luna iunie cu 2,2% fata de luna mai, comparativ cu iunie 2006, acestea au urcat cu 23,5%.

    Sursa: Curentul, 25 iulie 2007.

    mai mult

  • IAR Ghimbav, greu de vandut

    Azi   IARV

    ___
    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a prelungit pentru a treia oara, pana la 22 august, termenul de valabilitate a ofertei de vanzare a pachetului majoritar de actiuni la producatorul din industria aviatica IAR Ghimbav, pentru care negociaza cu firma franceza Eurocopter. Oferta actuala urma sa expire ieri si a fost prelungita pentru o noua perioada de 30 de zile. Termenul de valabilitate a unei oferte de privatizare poate fi extins, potrivit legislatiei, cu cel mult 180 de zile in total. In noul termen vor fi analizate si implicatiile prevederilor Ordonantei de Urgenta 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, prin care 2.622.273 actiuni, reprezentand 13,89% din capitalul social, actiuni detinute de AVAS, ar urma sa fie transferate la Fondul Proprietatea, modificandu-se astfel oferta AVAS, se arata intr-un comunicat al Autoritatii. AVAS detine 64,89% din actiunile uzinei, care produce elicoptere si avioane si realizeaza lucrari de mentenanta, reparatii si modernizari de aeronave. Compania, infiintata in 1925, a produs in ultimii 40 de ani peste 370 de elicoptere Puma si Alouette, peste 800 de planoare si 140 de avioane.

    Sursa: Azi, 25 iulie 2007.

    mai mult

24.07.2007

  • Seful Prospectiuni: Compania va valora peste 500 mil. euro

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   PRSN

    ___
    Prospectiuni Bucuresti (PRSN), compania controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, emitenta uneia dintre actiunile 'vedeta' ale pietei RASDAQ in ceea ce priveste cresterea inregistrata de la inceputul anului, ar putea ajunge pe termen mediu sa valoreze peste 500 de milioane de euro, adica aproape dublul valorii actuale, potrivit directorului general al companiei, Traian Gubandru.

    Compania este singurul furnizor de servicii de prospectiuni geologice din Romania si mizeaza in acest an pe afaceri de peste 50 de milioane de euro.

    In prezent, capitalizarea Prospectiuni se ridica la 281 de milioane de euro, dupa ce actiunile au crescut de peste 7 ori de la inceputul anului. Actiunile Prospectiuni, care au inchis ieri la pretul de 490 de lei, se situeaza pe locul al doilea in topul celor mai scumpe actiuni de pe Bursa, dupa cele ale Cocor Bucuresti, cotate la 510 lei/actiune.

    'In perioada urmatoare, valoarea societatii va creste. Este posibil ca valoarea de piata a acesteia sa depaseasca 500 de milioane de euro, dublu fata de valoarea actuala datorita performantei economice a activitatii desfasurate', spune Gubandru.

    Compania executa lucrari geologice si geofizice pentru descoperirea, extinderea si detalierea zacamintelor de hidrocarburi. Principalul factor care va contribui la dezvoltarea afacerilor derulate este aprecierea cotatiilor internationale la titei.

    'Cu cat creste barilul de titei, cu atat creste interesul companiilor pe segmentele de explorare si productie, iar acest lucru influenteaza pozitiv afacerile noastre', explica Gubandru. Acesta nu a precizat daca in ultima perioada a existat vreo oferta de preluare a companiei.

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a vandut in luna iunie pachete de actiuni reprezentand circa 12% din capitalul social, pentru a creste lichiditatea actiunilor. De asemenea, el a anuntat intentia de a derula o majorare de capital, urmata de o splitare a actiunilor.

    Titlurile Prospectiuni au fost cele mai tranzactionate in ultimele cinci sedinte de pe bursa RASDAQ, cu un rulaj de

    8 milioane de euro si o crestere de aproape 25%.

    In primele cinci luni ale anului, Prospectiuni Bucuresti a inregistrat o cifra de afaceri de 20,1 milioane de euro, nivel similar cu cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut, si un profit net de 5 milioane de euro, in crestere cu 66% comparativ cu aceeasi perioada din 2006.

    'Pentru anii 2008-2009 estimam o crestere a cifrei de afaceri cu 18%, respectiv 34% fata de anul 2007, crestere bazata in special pe sporul de productie contractata. In prezent, portofoliul de afaceri este format in proportie de 43,5% din servicii prestate pentru Petrom, 26,1% din contractele pentru Romgaz, 14,6% pentru Toreador Resources, 5,6% pentru Aurelian Oil&Gas si 10,2% pentru alti cleinti', a explicat Gubandru.

    Pentru anul acesta compania si-a bugetat venituri in valoare de 173,1 milioane de lei (51 milioane euro) din care majoritatea sunt venituri din exploatare.

    Unul dintre principalele obiective pe termen mediu ale companiei este echilibrarea portofoliului de lucrari prin obtinerea a aproximativ 30% din cifra de afaceri prin intermediul contractelor externe. In prezent, contractele prestate in exterior reprezinta o parte nesemnificativa din cifra de afaceri a companiei.

    'Intentionam sa patrundem cu o echipa seismica pe piata internationala a serviciilor de profil prin participarea la mai multe licitatii. Este posibil ca aceasta echipa sa lucreze in Libia. Investitia necesara pentru acest lucru se ridica la 14 milioane de euro', a mai spus reprezentantul Prospectiuni Bucuresti. In prezent, compania lucreaza prin intermediul a 6 echipe care au in componenta intre 400 si 900 de persoane, comparativ cu anii '90 cand compania era prezenta doar prin intermediul a doua echipe.

    'Asigurarea fortei de munca necesara ar putea deveni o problema. Acum, nu ne confruntam cu aceasta situatie deoarece in cadrul companiei se desfasoara programe prin care se urmareste perfectionarea si instruirea fortei de munca existente', spune Gubandru.

    Printre clientii internationali cu care colaboareaza compania se numara OMV - Austria, actionarul majoritar al Petrom, Regal Petroleum, Sterling Resources, Amromco, Tullow Oil.

    Potrivit reprezentantului Prospectiuni, compania nu are concurenta pe plan intern din partea altor companii romanesti. Pe plan international, marele concurent in formare la ora actuala sunt firmele chinezesti.

    'In ultimii ani, pe piata internationala, companiile geofizice chinezesti au inceput sa-si faca simtita prezenta din ce in ce mai puternica, devenind un concurent important pentru toate companiile. Cu toate acestea, politica noastra este sa ne mentinem prezenta pe piata din Romania la un nivel de cel putin 90% si sa patrundem pe piata internationala cu cel putin o echipa seismica', spune Gubandru.

    Bugetul de investitii pentru anul acesta este de aproximativ 10 milioane de euro, fonduri destinate in special achizitiei de echipament tehnologic.

    Actiunile Prospectiuni Bucuresti au crescut de la inceputul anului de peste 7 ori, cresterea bazandu-se in special pe rezultatele financiare raportate de companie. Astfel, Prospectiuni a realizat anul trecut afaceri de 58,5 milioane de euro, in crestere cu aproximativ 50%, si un profit net de 11,3 milioane de euro, adica de cinci ori mai mult fata de rezultatul consemnat in 2005.

    La pretul actual, actiunile Prospectiuni au un PER (pret raportat la profitul pe actiune) de circa 25, calculat pe baza profitului din 2006.

    Prospectiuni detine, de asemenea, suprafete importante de teren, pe care actionarul majoritar intentioneaza sa dezvolte proiecte imobiliare.

    Actionarul majoritar al Prospectiuni este compania Tender din Timisoara, controlata de Ovidiu Tender. In ultima perioada, Tender a vandut mai multe pachete de actiuni la Prospectiuni, in urma acestor tranzactii participatia Tender SA scazand la 71,71%. Principalul motiv care a stat la baza acestei decizii a fost intentia de crestere a lichiditatii companiei.

    Ceilalti actionari semnificativi ai companiei sunt SIF Muntenia care detine un pachet de 11,85% din actiuni si fondul de investitii olandez MEI Roemenie & Bulgarije, cu 5,01% din capitalul social.

    Actionarii Prospectiuni au aprobat recent majorarea capitalului social cu 49,4 milioane de lei (15,8 milioane de euro), la 53,9 milioane de lei (17,2 milioane de euro) prin incorporarea profitului net din 2006. Compania va emite 19,7 milioane de actiuni noi, care vor fi distribuite cu titlu gratuit actionarilor, fiecare urmand sa primeasca 11 actiuni noi la fiecare actiune detinuta anterior.

    Ovidiu Tender mai detine pachetul majoritar de actiuni la o alta companie din sectorul serviciilor petroliere, Atlas Gip Ploiesti (ATGJ), care valoreaza pe RASDAQ 30 de milioane de euro, si la producatorul de utilaje industriale Vulcan Bucuresti (VULC), in valoare de 40 de milioane de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 24 iulie 2007'

    mai mult

  • Transferul Dafora pe BVB, urmatoarea mutare in imperiul Calburean

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   DAFR

    ___
    Dafora Medias, unul dintre cei mai vizibili emitenti de pe RASDAQ in ultimul an de tranzactionare si totodata cea mai importanta companie din portofoliul omului de afaceri Gheorge Calburean, este asteptata sa se transfere pe Bursa de la Bucuresti 'pana in toamna', conform reprezentantilor Broker Cluj, societatea de serviicii de investitii financiare care se ocupa de operatiunea de transfer.

    Adrian Caramiha, director general adjunct la Broker, spune ca cel mai optimist scenariu include venirea Dafora pe Bursa in circa trei saptamani. Demersurile din partea intermediarului sunt destul de avansate. Se asteapta acordul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), dupa ce la sfarsitul saptamanii trecute au fost depuse actele de fuziune, iar azi este posibil ca acestea sa intre pe ordinea de zi a comisiei CNVM, mai spun cei de la Broker. In plus, si de la Registrul Comertului se asteapta inregistrarea actiunilor, operatiune care cel mai probabil va dura circa o saptamana.

    Dafora a intrat sub lupa mai multor brokeri din piata in ultimul an, Intercapital si Raiffeisen numarandu-se printre cei care au elaborat rapoarte pe acest emitent.

    Raportul analistilor de la Raiffeisen Capital Invest (RCI) accentueaza punctele forte ale companiei cum ar fi experienta in domeniul forajului si extinderea domeniului de activitate. Compania a intrat de curand si pe segmentul dezvoltarilor rezidentiale, intr-o perioada in care profitul din astfel de activitati creste pe seama boomului imobiliar. Pe de alta parte, RCI considera ca piata a exagerat rezultatele companiei, iar valoarea raportului pret pe actiune (PER- aproape de 90) nu se justifica. Lipsa de transparenta a raportarilor financiare si destinatia neclara a fondurilor atrase prin majorarile de capital sau credite contractate sunt si ele puncte slabe in raportul din luna mai al RCI.

    Intercapital Invest a publicat la sfarsitul saptamanii trecute un raport referitor la acest emitent in care recomanda pastrarea in portofoliu a actiunilor Dafora. Analistii de la Intercapital vad o crestere a profitabilitatii companiei din partea activitatii din domeniul constructiilor, activitate responsabila pentru 36% din veniturile societatii. Profit suplimentar este asteptat de Dafora si din detinerea de 43% din cadrul Condmag, actiunile fiind achizitionate la un pret cu peste 100% sub cel oferit acum in piata.

    Daca Dafora isi respecta Bugetul de Venituri si Cheltuieli, actualul pret ar duce PER-ul la circa 60, se mai arata in raportul Intercapital. Compania si-a propus pentru acest an afaceri de 64 mil. euro (211 mil. lei) si un profit de 4,3 mil. euro (14,4 mil. lei).

    Condmag, o companie controlata prin intermediul Dafora tot de Calburean, a debutat pe piata reglementata de la Bucuresti luna aceasta la categoria a II-a, transferul fiind realizat tot de catre Broker Cluj.

    De altfel, Calburean nu exclude o fuziune pe viitor a celor doua companii care activeaza in domenii de activitate complementare. Dafora este specializata in servicii pentru gaze si petrol la sonda, in timp ce Condmag se ocupa in principal de constructia de magistrale destinate transportului de combustibili.

    Ultima tranzactie cu titlurile Dafora s-a perfectat la un pret de 0,94 lei/actiune, la acest nivel valoarea pe piata a companiei se apropie de 300 milioane de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 24 iulie 2007'

    mai mult

  • IAR Brasov si-a redus profitul cu 36%

    Business Standard   IARV

    ___
    IAR Brasov a obtinut, in primul semestru al acestui an, un profit de 2,74 milioane de euro, in scadere cu 36,3% fata de profitul de 4,3 milioane de euro, inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri a companiei a scazut la 15,52 milioane de euro, de aproape doua ori mai mica fata de cifra de afaceri inregistrata in perioada similara a anului trecut, cand a ajuns la 29,2 milioane de euro. Ponderea cheltuielilor de exploatare in total cheltuieli a ajuns, la finalul primelor sase luni ale anului trecut, la 93,8%, iar in semestrul intai din 2007 aceasta a ajuns la 94,5%, conform raportului transmis de companie pietei Rasdaq.

    Sursa: Business Standard , 24 iulie 2007

    mai mult

  • Majorare de capital la Avicola Iasi

    Adevarul   

    ___
    Compania Avicola Iasi, controlata de omul de afaceri George Becali, intentioneaza sa-si majoreze capitalul social cu 23,03 milioane de lei (7,4 milioane de euro), la 36,8 milioane de lei, actionarul majoritar urm?nd sa primeasca titluri de 15,58 milioane de lei (circa cinci milioane de euro).

    Participatia lui Becali la majorarea de capital, de 15,58 milioane de lei, reprezinta investitii realizate pentru ?ndeplinirea obligatiilor aferente contractului de privatizare a firmei, iar ceilalti actionari vor avea drept de preferinta si vor putea subscrie actiuni ?n valoare de 7,34 milioane de lei, potrivit datelor firmei transmise, ieri, pietei Rasdaq. Operatiunea va fi realizata prin emiterea a 9,2 milioane de actiuni noi, cu o valoare nominala de 2,5 lei pe unitate.Actionarii au fost convocati pentru 27 august pentru discutii ?n legatura cu majorarea capitalului.

    Sursa: Adevarul, 24 iulie 2007

    mai mult

Pagina

inchide