19.07.2007
-
Petrom mai castiga o data in cazul Arpechim
Curierul National SNP
___
Si Curtea de Apel Pitesti a dat dreptate Petrom, in cazul autorizatiei de mediu a Arpechim. Decizia vine la o luna dupa ce Tribunalul Arges fusese de acord cu Petrom si hotarase suspendarea deciziei Garzii de Mediu de a suspenda autorizatia de mediu a rafinariei.
'Prin hotarare s-a respins apelul Agentiei pentru Protectia Mediului ca fiind nefondat si irevocabil', au afirmat reprezentantii Curtii de Apel Pitesti.
'Asteptam ca instanta de fond sa se pronunte, in circa o luna de zile. Alte cai de atac nu cred ca mai avem. Oricum, pana la acea data, Petrom si-ar putea realiza investitiile', a spus comisarul-sef al Garzii de Mediu Pitesti, Emilia Dumitrescu, citata de Mediafax.
Dumitrescu a adaugat ca va verifica investitiile asumate de Petrom numai dupa ce reprezentantii companiei vor anunta finalizarea acestora.
Sursa: Curierul National, 19 iulie 2007' -
Rompetrol ataca top 10 european
Business Standard RRC
___
Rompetrol, al doilea operator petrolier de pe piata autohtona, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, vrea ca in maximum cinci ani sa ajunga in topul primelor zece companii de profil din Europa, propunandu-si sa urce nu mai putin de 13 pozitii in acest clasament.
Compania petroliera, care astazi se afla pe locul 23 in clasamentul european, vrea sa surclaseze
alti competitori din regiune printr-o strategie agresiva de expansiune pe axa Georgia - bazinul Marii Mediterane. Rompetrol vrea sa depaseasca grupuri precum MOL Ungaria, PKN Orlen Polonia, Petrol Ofisi Turcia, Hellenic Petroleum din Grecia sau Tatneft din Rusia. Eric Kish, vicepresedintele Rompetrol, a declarat pentru Business Standard ca tinta propusa va deveni realizabila prin achizitia unei rafinarii si cresterea de aproape patru ori a numarului de statii de distributie.
Rompetrol vrea sa urce 13 locuri in topul european
Desi considera extrem de ambitioasa tinta anuntata, analistii de pe piata petroliera contactati de Business Standard spun ca ea nu este deloc irealizabila, iar pasii pe care i-a facut pana acum Rompetrol arata clar dorinta si capacitatea de expansiune regionala. Compania petroliera vrea sa aloce pentru aceste planuri de extindere
circa doua miliarde de dolari, bani pe care spera sa-i obtina prin vanzarea unui pachet de pana la 25% din Rompetrol (proces care este estimat sa se incheie pana la finele acestui an) si prin atragerea de finantari avantajoase.
'Extinderea regionala a Rompetrol in urmatorii doi ani va fi foarte agresiva. Vrem sa devenim a zecea companie ca marime din Europa, in urmatorii trei pana la cinci ani. Astazi, suntem pe locul 25', a declarat, pentru Business Standard, vicepresedintele pentru marketing&retail al Grupului Rompetrol, Eric Kish.
Potrivit lui Kish, la orizontul lui 2010, Rompetrol va fi un grup petrolier cu o cifra de afaceri intre zece si 12 miliarde de dolari, fata de sapte miliarde, cat are in prezent. 'Peste trei ani, ar trebui sa avem 10.000 de angajati, 2.500 de benzinarii, de la 630 acum', a mai spus vicepresedintele Rompetrol. El a adaugat ca Rompetrol are operatiuni acum in Romania, Franta, Spania si vrea sa se dezvolte din Georgia in toata zona bazinului Marii Mediterane. 'Este o tinta foarte ambitioasa, avand in vedere actuala conjunctura, luptele pentru preluare care se desfasoara intre gigantii Europei, dar nu este o tinta irealizabila', a declarat, pentru Business Standard, Aurelian Dochia, analist pe piata petroliera. Acesta crede insa ca saltul de 15 locuri in topul operatorilor europeni va fi posibil doar printr-o fuziune sau prin preluarea unei companii de talie medie, asa cum este compania sarbeasca NIS.
'Astazi suntem activi in Georgia, Ucraina, in Franta, in Romania, in Bulgaria, in Albania. Vrem sa ne extindem in Serbia si eventual in satelitii din jur: Croatia, Macedonia, Kosovo.
Ne-ar placea sa gasim ceva in Italia, am vrea sa ne extindem in Franta. Cam astea sunt planurile noastre', a mai aratat Kish. Compania intentioneaza sa-si creasca numarul de benzinarii din tarile vecine, avand tinte deja stabilite pentru finele lui 2008 - in Bulgaria, de la 35 acum la 150, Ucraina, de la 12 la 200, Georgia, de la 18 la 45, Moldova, de la una-doua la aproximativ 40.
Responsabilul Rompetrol a adaugat ca ideal ar fi ca grupul petrolier sa detina inca o rafinarie in Europa si noi retele de distributie, benzinarii.
Referitor la achizitia rafinariei, aceasta ar fi ideala daca s-ar situa in zona mediteraneana a Europei. 'Ar trebui sa fie una cu o capacitate de vreo patru milioane de tone, adica similara cu Petromidia sau mai mare', a subliniat Kish. El a adaugat ca Rompetrol vrea sa preia compania de petrol sarba NIS, pe care o considera foarte potrivita pentru planurile sale viitoare de dezvoltare.
Competitie] Pe piata romaneasca, Rompetrol concureaza in principal cu Petrom-OMV, singurul grup petrolier integrat din Romania, cu rusii de la Lukoil si ungurii de la MOL. Grupul Rompetrol a inregistrat, in 2006, o cifra de afaceri consolidata de 4,4 miliarde euro(5,65 miliarde de dolari), in crestere cu 135% fata de 2005, si un profit operational de 130 milioane de euro(164 milioane de dolari), identic celui din 2005.
'In trei ani Rompetrol va deveni o companie europeana solida, cu originea in Romania si cu afaceri extinse in tarile bazinului Marii Negre si Marii Mediterane Dinu Patriciu presedinte Rompetrol
Sursa: Business Standard, 19 iulie 2007
'
18.07.2007
-
Eurex si bursa din Varsovia dau 8 mil. euro pentru Bursa din Sibiu
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Eurex, una dintre cele mai mari piete de derivate din lume, si bursa din Varsovia ofera peste 8 milioane de euro pentru preluarea pachetelor majoritare de actiuni ale Bursei din Sibiu si Casei de Compensatie, au spus pentru ZF surse din piata de capital.
Cele doua burse au depus scrisori de intentie, aratandu-se interesate de achizitia a 51% din actiunile celor doua entitati, potrivit acelorasi surse. Atat Eurex, cat si bursa din Varsovia au fost practic de acord sa plateasca pretul minim de 1.600 lei/actiune cerut de piata sibiana.
Contactata de ZF, conducerea Bursei din Sibiu a confirmat primirea unei a doua scrisori de intentie, dar nu a dorit sa comenteze pe marginea numelui burselor care au lansat oferte sau a valorii acestor oferte, invocand cerintele de confidentialitate ale oficialilor celor doua piete.
Recent, conducerea pietei la termen declarase ca a primit o scrisoare de intentie de la una dintre bursele cu care se afla in negocieri. Bursa din Sibiu se afla in discutii avansate cu Deutsche Borse, Eurex, Euronext, OMX si bursa din Varsovia. Eurex este detinuta in proportii egale de Deutsche Borse si Swiss Exchange, bursa de valori din Elvetia.
'Am primit o a doua scrisoare de intentie de la una dintre bursele cu care purtam negocieri. Discutiile continua, dar pentru a avansa trebuie sa rezolvam mai multe probleme', a declarat Teodor Ancuta, presedintele Bursei din Sibiu.
Sursele citate au spus ca cele doua burse europene au cerut pietei sibiene garantia ca vor putea achizitiona 51% din actiuni si ca vor putea avea drept de vot pentru toate actiunile detinute. In prezent, reglementarile pietei de capital limiteaza drepturile de vot in cazul unui operator de piata la 5%. Astfel, un actionar care ar detine un pachet majoritar de actiuni in cadrul bursei nu ar avea drept de vot decat pentru o participatie de 5%.
'Am facut in urma cu trei saptamani o revenire la o cerere anterioara adresata CNVM, prin care solicitam modificarea reglementarii prin care sa se mentina limitarea la 5%, cu exceptia unui operator, a unei alte burse', spune Ancuta. El a adaugat ca pana in prezent nu a primit un raspuns la solicitarea trimisa CNVM. Modificarea legii pietei de capital va trebui sa fie aprobata de Parlament.
Bursa din Sibiu a obtinut in primul semestru al anului un profit net de 0,72 milioane de lei (0,2 milioane de euro), in crestere cu 43% fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut. Profitul obtinut este cu 15% mai mare fata de nivelul bugetat.
'Rezultatele pe primul semestru au fost bune. Puteau sa fie foarte bune, dar luna iunie ne-a tras in jos. Explicatia noastra pentru faptul ca luna iunie a fost mai slaba e ca multi investitori si-au retras banii pentru a putea intra pe RASDAQ', a spus Teodor Ancuta.
Pe Bursa din Sibiu s-au tranzactionat in primele sase luni peste 2,3 milioane de contracte, cu 50,5% mai multe decat in aceeasi perioada a anului trecut. Valoarea tranzactiilor din perioada ianuarie-iunie a fost de 7,25 mld. lei (2,2 miliarde de euro), de 2,7 ori mai mare decat in intervalul similar din 2006. Banii rulati efectiv in piata au fost insa mult mai mici, din cauza marjei in care lucreaza investitorii pe aceasta bursa.
Bursa sibiana are convocata spre finalul acestei saptamani o Adunare Generala Extraordinara (AGEA), pentru a aproba, in principal, majorarea capitalului social pentru a putea functiona in continuare ca piata reglementata. Potrivit dispunerilor CNVM, bursa trebuie sa ajunga la un capital social de 2 milioane de euro pana la inceputul anului viitor. In prezent, Bursa din Sibiu are un capital social de 3,25 milioane de lei (circa un milion de euro).
O AGEA este convocata si la Casa de Compensatie, pe ordinea de zi aflandu-se, printre altele, validarea aprobarii majorarii de capital derulata in luna noiembrie a anului trecut. Validarea acestei majorari a fost atacata in instanta de unul dintre actionari, respectiv societatea de brokeraj Finaco Securities, condusa de Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2007' -
Tariceanu: Privatizarea Automobile Craiova va reprezenta, economic, mai mult decat vanzarea BCR
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Privatizarea companiei Automobile Craiova va reprezenta, probabil, din punct de vedere economic, mai mult decat vanzarea Bancii Comerciale Romane (BCR), iar Guvernul va sprijini planurile de investitii ale Ford, daca aceasta va prelua uzina din Craiova, a declarat ieri premierul Tariceanu.
Preluarea BCR de Erste Bank, din toamna trecuta, a reprezentat cea mai mare privatizare din economia romaneasca, statul incasand in urma acestui proces 2,2 miliarde de euro.
'Cerinta principala este cea a realizarii unui proiect industrial de anvergura. Prin aceasta privatizare urmarim in principal efectele economie pe care le poate genera o astfel de intreprindere', a declarat premierul Tariceanu.
Oferta tehnica a Ford Motor Company prevede o investitie de 675 milioane de euro si o productie de 300.000 de autovehicule si 300.000 de motoare anual si majorarea numarului locurilor de munca de la aproximativ 4.000 la o valoare cuprinsa intre 7.000 si 9.000.
'Nu suntem focalizati atat de mult pe pretul de vanzare al pachetului de actiuni, pentru ca o astfel de achizitie presupune un efort investitional extrem de important', a subliniat primul ministru.
El a adaugat ca Guvernul urmareste crearea unui al doilea pol in industria auto la nivel local, industrie considerata de catre analistii economici cea mai importanta 'locomotiva'. Un loc de munca intr-o astfel de unitate de productie creeaza nu mai putin de alte patru in industria furnizoare de componente si piese de schimb.
'Imi doresc foarte mult sa realizam un parteneriat cu Ford, un parteneriat in care ambele parti sa aiba de castigat', a spus premierul Tariceanu.
Planul de investitii propus de catre constructorul american in cazul preluarii uzinei de la Craiova presupune cheltuieli anuale ale Ford in Romania estimate la 1 mld. euro.
'Cheltuielile totale ale Ford in Romania vor creste constant si vor atinge 1 miliard de euro in 2012. Suntem incantati de ocazia de a prelua uzina de la Craiova, dar mai avem multe de facut inainte de a ajunge la un acord comun', a declarat Fleming.
Seful executivului a cerut presedintelui Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului ca negocierile sa se desfasoare intr-un ritm accelerat, astfel incat pana la 1 septembrie privatizarea sa fie finalizata.
Sursa: Ziarul Financiar, 18 iulie 2007' -
Aeroporturile si administratiile fluviale - listate la Bursa
Gandul
___
Companiile din subordinea Ministerului Transporturilor care administreaza aeroporturile internationale Henri Coanda (Otopeni), Aurel Vlaicu (Baneasa), Mihail Kogalniceanu – Constanta si Traian Vuia – Timisoara vor fi listate la Bursa de Valori Bucuresti. Ministerul de resort a inceput deja procedurile pentru listarea pe piata de capital a celor patru companii din domeniul aviatic, precum si a Administratiei Canalelor Navigabile, Administratiei Porturilor Dunarii Maritime si Administratiei Porturilor Dunarii Fluviale.
Initial, pe lista viitoarelor societati tranzactionate pe bursa de la Bucuresti se mai aflau Metrorex si Societatea de Administrare Active Feroviare SAAF. „Lista a fost revizuita si vom vinde la bursa participatiile de la opt companii, societati viabile si care se inscriu in criteriile impuse de legislatia pietei de capital”, a declarat pentru Mediafax directorul Directiei Privatizare si Postprivatizare din Ministerul Transportului, Dragos Tanasoiu.
Asistenta juridica pentru organizarea procedurilor de selectare a intermediarilor si pentru modificarea actelor constitutive ale societatilor din cadrul proiectului, precum si consultanta in privinta derularii procesului de listare va fi asigurata de casa de avocatura Bostina si Asociatii.
Printre brokeri, vestea ca Ministerul Transporturilor vrea sa listeze pe piata de capital cele opt societati este privita diferit. „Pentru aceste societati, ar fi bine sa se foloseasca de piata de capital. Daca nu vor fi foarte interesante pentru investitorii de pe bursa, managementul va trebui sa le faca performante. In definitiv, asa se vede daca un management este defectuos sau nu”, a declarat pentru G?ndul, Petru Prunea, directorul general al Broker Cluj. In acelasi timp, Iulian Panait este de parere ca acestea nu sunt cele mai indicate societati pe care statul ar fi trebuit sa le listeze.
„Investitorii pe bursa sunt interesati de companiile bune si nu de cele mari. Cele opt nu se incadreaza in prima categorie. E bine sa avem companii mari la bursa, dar si mai bine ar fi daca acestea ar fi performante. Nu demult, insusi premierul s-a aratat dezamagit de randamentul aeroportului din Otopeni. Investitorii asteptau de la stat ca acesta sa listeze adevaratele companii, pe cele din domeniul utilitatilor (n.r. – producatorii si distribuitorii de energie)”, a comentat reprezentantul KTD Invest.
Sursa: Gandul, 18 iulie 2007
-
Condmag Brasov va continua demersurile pentru inscrierea la categoria I a BVB
DailyBusiness.ro COMI
___
Compania Condmag Brasov va continua demersurile pentru inscrierea titlurilor la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, a declarat luni actionarul majoritar, omul de afaceri Gheorghe Calburean. 'Speram ca in maxim 6 luni, sa fim tranzactionati la categoria I', a mai spus oficialul Condmag.
Actiunile Condmag au intrat, incepand de luni, la tranzactionare la a doua categorie a Bursei de Valori Bucuresti.
'Suntem multumiti de intrarea titlurilor noastre la categoria a II a Bursei de Valori Bucuresti. Acest lucru reflecta performanta economica inregistrata de firma in ultimii ani', a declarat Gheorghe Calburean.
Omul de afaceri spune ca Dafora Medias, actionarul principal al Condmag, va incerca sa isi mareasca participatia in firma, odata cu cresterea performantelor economice.
'Condmag reprezinta o afacere de viitor si, in nici un caz, nu vom vinde actiunile. Dimpotriva, vom incerca sa ne marim participatia si vom continua demersurile pentru inscrierea companiei la categoria I a BVB', a mai spus Calburean.
'Zilele acestea vom depune la BVB dosarul si speram ca in maxim 6 luni sa intram la categoria principala, acolo unde credem ca actiunile firmei isi au locul', a mai declarat actionarul Condmag.
Intermediarul transferului actiunilor Condmag de pe piata Rasdaq pe piata reglementata administrata de BVB a fost casa de brokeraj Broker Cluj.
Anterior, actiunile societatii Condmag s-au tranzactionat la categoria de baza a pietei Rasdaq din 09 noiembrie 1996 sub simbolul COMI.Capitalizarea companiei este in prezent de 402,6 milioane lei (128,6 milioane euro).
Compania Condmag Brasov, specializata in constructia de conducte magistrale de gaze, petrol, titei, apa, are un capital social de 17,29 milioane lei divizat in 173 milioane de actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Capitalizarea companiei este in prezent de 402,6 milioane lei (128,6 milioane euro).
In structura actionariatului, Dafora Medias are o detinere de 43,66%, OGGBA Van Herk BV detine 10,61363% din capitalul Condmag, Julius Baer International Equity Fund are 9,62% din actiuni, iar fondul olandez de investitii MEI Roemenie & Bulgarije Fonds NV detine 7,76% din capital.
Condmag are participatii la compania Flowtex Technology SA Medias, specializata in forajul orizontal dirijat, si la firma Timgaz SA Buziat, specializata in distributia de gaze naturale in orasul Buzias, in regim de concesiune pe 49 de ani.
Pentru 2007, compania a estimat obtinerea unui profit brut de 10,4 milioane lei si venituri totale de 140,4 milioane lei, in crestere cu 26% fata de anul trecut.
Sursa: DailyBusiness.ro, 18 iulie 2007'
17.07.2007
-
Profitul Broker Cluj, de 3,5 ori mai mare in S1
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Societatea de servicii de investitii financiare Broker Cluj a raportat pe primul semestru (S1) al acestui an un profit de 7,33 mil. euro (24,2 mil. lei), in urcare cu 250% fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform datelor publicate ieri de societate.
Rezultatul raportat este cu mult peste previziunile pe acest an ale Broker si reprezinta 78,6% din cel prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli pe 2007, de 9,3 mil. euro (30,8 mil. lei).
Ieri actiunile Broker au urcat cu 6,5%, iar in ultima luna cotatia actiunii a urcat cu 67% dupa ce societatea a venit cu rezultate in crestere la sfarsitul fiecarei luni.
Dinamica accelerata a profitului vine pe fondul unei piete optimiste care a adus randamente bune, dar si atentiei cu care au fost pregatite portofoliile societatii inca de la sfarsitul anului trecut, conform unor afirmatii de luna aceasta ale conducerii Broker Cluj.
Venituri importante au ajuns la companie dinspre piata RASDAQ pe care Broker mizeaza in ultima perioada, dar si de pe Bursa. Numai din vanzarea unui pachet de 11% din Mecanica Cehlau societatea a inregistrat un profit de un milion de euro. Luna aceasta Broker a cumparat 12,6% din producatorul de scaune Anteco Ploiesti si 6,46% din fabricantul de materiale plastice Napochim, companii listate pe piata RASDAQ.
Broker avea la jumatatea anului active totale in valoare de 44,2 mil. euro (138,76 mil. lei), in timp ce portofoliul de actiuni se ridica la 27,8 mil. euro (87,29 mil. lei). Broker este un jucator activ si pe Bursa Monetar Financiara si de Marfuri de la Sibiu, unde avea la sase luni 1.224 de pozitii deschise. De altfel in primul semestru al lui 2007 Broker a fost cea mai activa societate de brokeraj pe aceasta piata cu peste 700.000 de contracte incheiate, in timp ce la Bucuresti ocupa locul sase in topul anual al brokerilor, dupa valoarea tranzactiilor.
Sursa: Ziarul Financiar, 17 iulie 2007 -
Companiile cotate la BVB ajung pe 20.000 de ecrane din lume
Evenimentul Zilei
___
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a semnat un acord de vanzare de date financiare cu Bursa din Viena (Wiener Borse AG), au anuntat ieri reprezentantii celor doua institutii.
Astfel, datele financiare furnizate de BVB Bursei vieneze se vor transmite in timp real pe circa 20.000 de ecrane de tranzactionare din intreaga lume.
36%a dintre acestea sunt situate in Marea Britanie, 24% in Statele Unite, 10% in Germania, 6% in Austria, iar celelalte in restul lumii. Wiener Borse organizeaza aceste date si le ofera contra cost unor vendori (vanzatori) care le vand, la randul lor, clientilor finali: investitori institutionali, privati, portalurilor web de specialitate s.a.
„Bursa din Viena are in acest moment peste 95 de vendori de date financiare”, a declarat directorul general al Wiener Borse, Michael Buhl, fiind lider in acest domeniu in Europa de Est. El a adaugat ca deja unul dintre furnizorii institutiei a solicitat pachete de date financiare de la Bursa de la Bucuresti.
Ca urmare a acestui parteneriat, investitorii straini vor fi la curent cu evolutia instrumentelor financiare tranzactionate pe Bursa autohtona. „BVB va beneficia de cresterea vizibilitatii, dar si de venituri suplimentare care sa-i permita, in perspectiva, reducerea comisioanelor.
Informatia bursiera este un produs propriu al BVB, si vendorii trebuie sa plateasca”, a declarat directorul general al BVB, Stere Farmache.
Sursa de profit
BVB obtine in acest moment venituri foarte mici din vanzarea de date financiare, aproximativ 1% din veniturile totale, in timp ce, la Bursele dezvoltate, ponderea acestor venituri este de 25%-30%. Veniturile estimate de BVB pentru acest an se ridica la peste 37 de milioane de lei, spre deosebire de 33,4 milioane de lei anul trecut.
Acordul pentru diseminarea comuna de date financiare este cel de-al cincilea proiect de cooperare intre Bursele din Bucuresti si Viena. Aceasta colaborare a inceput in martie 2005 prin crearea indicelui comun ROTX, care urmareste in timp real evolutia celor mai lichide 10 actiuni listate pe BVB. Cel mai recent proiect comun vizeaza crearea pietei instrumentelor financiare derivate la BVB.
Sursa: Evenimentul Zilei, 17 iulie 2007 -
Listarea Erste la BVB ar putea crea un arbitraj cu Bursa din Viena
DailyBusiness.ro EBS
___
Listarea Erste Bank la Bursa de Valori Bucuresti reprezinta o sinergie si nu o competitie intre BVB si Bursa din Viena, si va da posibilitatea ca investitorii sa faca arbitraj pe cele doua piete, a declarat luni Michael Buhl, presedintele Bursei din Viena.
Erste Bank si-a manifestat interesul pentru a deveni market maker la Bursa de Valori Bucuresti pentru tranzactiile cu titlurile bancii austriece, pentru a prelua riscurile pietei, asa cum procedeaza si pe bursele din Viena si Praga, relateaza NewsIn.
Erste Bank nu a depus o cerere oficiala de listare la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dar exista un grup de lucru format din reprezentanti ai institutiilor pietei care pregatesc prima listare a unei companii internationale la Bursa, a declarat pentru NewsIn Stere Farmache, director general al BVB.
Grupul de lucru este format din reprezentanti ai Depozitarului Central, ai Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, a Bursei de Valori Bucuresti si ai Erste Bank.
Depozitarul Central cauta solutii pentru decontarea operatiunilor transfrontaliere, iar Bursa completeaza reglementarile pietei cu normele pentru institutia market-makerului, pentru a face posibila listarea Erste Bank la Bucuresti, a declarat Septimiu Stoica presedintele BVB.
'Procesul de listare al Erste Bank ar trebui sa dureze foarte putin din momentul in care banca decide sa intre la cota Bursei de Valori Bucuresti, in conditiile in care institutiile pietei lucreaza la gasirea solutiilor de decontare transfrontaliera', a spus presedintele Bursei de Valori Bucuresti.
La inceputul lunii iunie, Ionut Stanimir, oficial al Erste declara ca listarea Erste Bank pe Bursa din Bucuresti depinde de momentul in care Depozitarul Central se va conecta cu pietele din Viena si Praga si de aparitia institutiei market makerului, ceea ce se va putea intampla pana la finalul anului.
Potrivit directorului Bursei de Valori Bucuresti, Stere Farmache, cele doua cerinte ale Erste Bank nu sunt legate in mod direct de Bursa si au toate sansele sa fie rezolvate in acest an.
Sursa: DailyBusiness.ro, 17 iulie 2007'
16.07.2007
-
Topul celor mai valoroase 100 de companii de pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE ALR ARAX ARCV ART BIO BRD BRK CMP COMI COSC DAFR ELMA IMP IPRU OLT PRSN SNP TEL TUFE
___
Cresterea puternica a Bursei de Valori in acest an a facut ca valoarea celor mai mari 100 de companii listate sa ajunga la 36 mld. euro, dintr-un total de 37,1 mld. euro cat reprezenta capitalizarea totala a celor doua piete bursiere la finele sedintei de vineri.
De la inceputul anului, capitalizarea BVB si RASDAQ a crescut cu 12,5 mld. euro, cea mai mare parte a acestei cresteri regasindu-se in valoarea actuala a celor mai mari 100 de companii listate.
Pe Bursa de Valori si Bursa RASDAQ sunt listate in prezent peste 2.300 de companii, din care se tranzactioneaza peste 500, piata de capital romaneasca fiind printre primele din Europa din punctul de vedere al numarului de emitenti. Primele 100 de companii ca marime concentreaza insa peste 95% din capitalizarea pietei, acestea fiind totodata si cele mai tranzactionate companii de la Bursa.
Primele trei companii de la BVB, Petrom Bucuresti (SNP), BRD si Alro Slatina (ALR), reunesc aproape jumatate din capitalizarea totala a pietei. Alro Slatina a urcat pe locul al treilea in ultimele luni, dupa ce capitalizarea companiei a crescut cu aproape 1,5 mld. euro.
Intre companiile de peste 1 miliard de euro au intrat in acest an si Transelectrica Bucuresti (TEL) si Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), numarul acestora crescand astfel la sase, fata de trei la inceputul anului. Desi companiile de pe Bursa de Valori domina primele 20 de pozitii ale topului, din punct de vedere numeric companiile de pe RASDAQ sunt mai bine reprezentate. Din cele 100 de companii cuprinse in top, 58 sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB.
Multe dintre companiile care se regasesc in Top 100 capitalizare au beneficiat de cresteri puternice ale actiunilor in prima parte a acestui an, multe dintre ele dublandu-si valoarea, in timp ce altele au crescut chiar de cinci sau zece ori. Aceste cresteri spectaculoase au venit pe fondul cresterii lichiditatii, dar si in urma majorarilor de capital derulate de companii.
Cresterile cele mai mari s-au produs pe bursa RASDAQ, unde 23 de companii au depasit pana in prezent pragul de 100 de milioane de euro capitalizare, fata de inceputul anului cand exista o singura astfel de companie pe RASDAQ, respectiv Asirom.
Printre companiile de pe RASDAQ de peste 100 mil. euro se numara multe dintre vedetele pietei in ultimele luni, cum ar fi Dafora Medias (DAFR), cu o capitalizare de aproape 300 mil. euro, care a derulat una dintre cele mai mari majorari de capital de pe piata RASDAQ, adunand circa 38 de milioane de euro de la investitori.
Automobile Craiova (AUCS) a ajuns la 247 de milioane de euro, in asteptarea privatizarii, in timp ce Prospectiuni Bucuresti (PRSN) a urcat la 232 de milioane de euro, dupa ce actionarul majoritar, omul de afaceri Ovidiu Tender, a vandut circa 12% din companie pentru a-i creste lichiditatea.
Printre 'starurile' de pe RASDAQ se mai numara companii din domeniul petrolului si gazelor naturale, cum ar fi Condmag Brasov (COMI), cu o capitalizare de 128 de milioane de euro, si Armax Gaz Medias (ARAX), cu 126 mil. euro, producatori de echipamente electrice ca Iproeb Bistrita (IPRU), care a ajuns la 116 mil. euro) si Electromagnetica Bucuresti (ELMA), cu o capitalizare de 106 milioane de euro), dar si companii cu importante proprietati imobiliare, cum ar fi Metav Bucuresti (METV), evaluata la 150 mil. euro, Romaero Bucuresti (RORX), cu 145 mil. euro, si Imotrust Arad (ARCV), evaluata la 120 mil. euro.
Aceste companii au fost printre cele mai tranzactionate in ultimele luni, aducand investitorilor castiguri spectaculoase, care au ajuns la chiar de zece ori suma investita, cum ar fi cazul Imotrust Arad sau Automobile Craiova.
Pe de alta parte, exista si companii care au crescut foarte mult insa pe fondul unei lichiditati foarte reduse, cum e cazul TMK Resita (SROY), care este in acest moment cea mai valoroasa companie de pe RASDAQ, cu o capitalizare de 334 mil. euro si o crestere de aproape 700% de la inceputul anului. Alte exemple de acest gen sunt Astra Bucuresti (ATRA), cu o capitalizare de 194 mil. euro si un castig de 121% fata de finele anului trecut, si Comnord Bucuresti (COSC), cu o valoare de 185 mil. euro si o crestere de 557%.
Si pe Bursa de Valori se regasesc companii cu cresteri importante ale capitalizarii, numarul companiilor de peste 100 de milioane de euro urcand de la 17 la finele anului trecut la 25 in prezent.
Printre companiile care au depasit in ultimele luni nivelul de 100 mil. euro se numara Biofarm Bucuresti (BIO), care a ajuns la aproape 150 mil. euro in urma majorarii de capital cu actiuni gratuite derulata in acest an, Broker Cluj (BRK), a carei capitalizare a crescut de 2,2 ori la 139 mil. euro, si Compa Sibiu (CMP), care a atins nivelul de 127 mil. euro capitalizare tot in urma unei majorari de capital cu aporturi in numerar.
Cele mai spectaculoase urcari le-au inregistrat insa producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART), care a ajuns la 249 mil. euro capitalizare, dupa o crestere de 290% in acest an, si operatorul portuar Oil Terminal Constanta (OIL), cu o valoare de 195% si o urcare de 239%.
Domeniile cel mai bine reprezentate in topul celor mai mari 100 de companii de pe Bursa sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii si o capitalizare de 1,91 mld. euro, urmata de sectorul imobiliar si de constructii, cu 15 companii in valoare totala de 1,57 mld. euro. Cele doua sectoare, care au fost printre cele mai dinamice de la Bursa in ultimul an, sunt reprezentate de companii mici, dar cu lichiditate ridicata, investitorii privindu-le, in general, ca sectoare cu un potential ridicat de crestere. Cel mai mare producator de masini si echipamente este Automobile Craiova, cu o capitalizare de 247 mil. euro, iar pe segmentul imobiliar, topul este dominat de Impact Bucuresti (IMP), cu o valoare de piata de 418 mil. euro.
Sectorul cel mai bine reprezentat din punctul de vedere al ponderii in capitalizarea totala este sectorul de petrol si gaze naturale, cu 12 companii si o capitalizare de 12,2 mld. euro, in conditiile in care Petrom, cea mai mare companie din Romania, are o capitalizare de peste 10 mld. euro. Urmeaza sectorul financiar-bancar, care este reprezentat de 12 companii, in valoare totala de aproape 11,8 mld. euro, si sectorul metalurgic, cu 9 companii si 3,9 mld. euro capitalizare.
Sectorul serviciilor, care are cea mai mare pondere in economia nationala, este printre cele mai slab reprezentate pe Bursa, in top regasindu-se un singur retailer, Flamingo International Bucuresti (FLA), si patru companii din turism, cea mai mare fiind Turism Felix Baile Felix (TUFE).
Statistica
# Petrom este singura companie cu o capitalizare de peste 10 mld. euro. Sase companii au valori de peste 1 mld. euro, iar 48 de companii depasesc 100 mil. euro.
# Domeniile cel mai bine reprezentate in top sunt industria de masini si echipamente, cu 26 de companii, imobiliarele si constructiile, cu 15 companii, petrol si gaze si financiar-bancar, cu cate 12 companii.
# 58 din primele 100 de companii sunt de pe RASDAQ si 42 sunt de pe BVB
# 13 companii din Top 100 au derulat sau au in derulare majorari de capital social
Sursa: Ziarul Financiar, 16 iulie 2007'
Pagina