Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

04.12.2006

  • Bancile isi intorc privirea spre producatorii agricoli

    Adevarul   

    ___
    Anul 2006 ar putea fi considerat inceputul finantarii in agricultura. Este pentru prima oara cand creditele acordate in acest domeniu au inregistrat un ritm de crestere de peste 50%. Spre deosebire, in anii precedenti, volumul a sporit cu circa 15%.

    Creditele bancare acordate in sectorul agricol s-au ridicat, la sfarsitul lunii septembrie, la aproape 2,4 miliarde de lei noi (aproximativ 675 milioane de euro). Iar comparativ cu perioada similara a anului precedent, volumul a sporit cu circa 240 milioane de euro. Astfel, 2006 este primul an in care imprumuturile acordate in agricultura sporesc in ritm alert. Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale Romane din Industria Alimentara, a declarat pentru Adevarul ca baza accelerarii creditelor in agricultura o constituie 'Programul Fermierul'. Pana la inceputul acestui an, un impediment in finantarea producatorilor agricoli era reprezentat de intocmirea documentatiei de credit si de constituirea garantiilor. 'Dar in momentul in care statul a inceput sa garanteze imprumuturile, prin Ministerul Agriculturii, bancile au inceput sa isi indrepte atentia spre sectorul agricol', explica Sorin Minea.

    Institutiile de credit acorda imprumuturi atat marilor producatori din agricultura, cat si micilor fermieri. Eugen Lascu, director executiv Raiffeisen Bank, precizeaza faptul ca finantarile acordate de banca sunt destinate corporatiilor, clienti ai bancii, marii fermieri, comerciantii si procesatorii de cereale si oleaginoase. 'Speram ca, in anul 2007, sa abordam si sectorul fermierilor mici si mijlocii cu produse specifice', adauga Eugen Lascu.

    Pe de alta parte, alte institutii de credit au inceput deja sa se orienteze si spre micii fermieri. Razvan Filcescu, director executiv credite in cadrul ProCredit Bank, precizeaza ca portofoliul de clienti ai bancii este format din micii producatori. 'Accesul acestei categorii de clienti la mijloacele de finantare este limitat atat de inexistenta bancilor in zona rurala, cat si de oferta existenta pe piata, in acest moment', explica Razvan Filcescu. In momentul de fata, ProCredit Bank are peste 4.500 de credite in derulare. 'Pentru sfarsitul anului 2007, ne asteptam ca majorarea volumului portofoliului de credite sa fie de peste 150%, comparativ cu finele acestui an', precizeaza directorul ProCredit.

    De asemenea, Eugen Lascu spune ca exista un potential de crestere a finantarilor pentru companiile ce desfasoara afaceri cu cereale sau oleaginoase, dat fiind conditiile si traditia din Romania pentru aceste culturi.

    Sursa: Adevarul, 4 decembrie 2006.'

    mai mult

30.11.2006

  • Comvex, preluat de un marinar

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   CMVX

    ___
    Omul de afaceri Corneliu Idu, cu activitati in domeniul transporturilor maritime, a preluat controlul asupra operatorului portuar Comvex Constanta printr-un lant de firme pe care le controleaza. Comvex era controlat anterior de grupul britanic Balli, aceasta fiind ultima companie pe care Balli o detinea in Romania.

    La ultimul pret de tranzactionare de pe piata RASDAQ, Comvex valoreaza 24 de milioane de euro. Comvex este controlat de Solidmet SRL, care detine un pachet de 52% din actiuni. Conform datelor de la Registrul Comertului, Solidmet este controlata integral de Bulk Project SRL din Constanta. Aceasta este controlata la randul ei de Octogon Shipping & Services SRL, care il are ca actionar majoritar pe Corneliu Idu, cu o participatie de 64,45%.

    CNVM l-a sanctionat saptamana trecuta cu avertisment pe Viorel Panait, administratorul Comvex pentru ca nu a facut publica schimbarea controlului asupra societatii, in conformitate cu reglementarile pietei bursiere. Viorel Panait si Corneliu Idu nu au fost disponibili ieri pentru a comenta schimbarea controlului asupra Comvex.

    Comvex face parte din lantul de transport pentru exporturile Mittal Steel Galati (fostul Sidex). Produsele siderurgice ale Sidex care merg la export pe transport maritim tranziteaza pe la operatorul portuar Romportmet Galati si trec apoi pe la Comvex Constanta.

    Romportmet a fost preluata anul trecut de Mittal Steel de la fondul Broadhurst, ulterior Broadhurst si-a majorat participatia la Comvex de la 10% la 21% prin achizitionarea unui pachet de actiuni detinut de SIF Transilvania. Idu, care a fost capitan de cursa lunga, detine grupul de firme Octogon, cea mai importanta companie din grup fiind Idu Shipping, cu un profit de 1,9 miloane de euro anul trecut la o cifra de afaceri de 3 milioane de euro.

    Balli a mai detinut RoBank, vanduta catre ungurii de la OTP, producatorul de alumina Alum Tulcea, vandut catre Alro Slatina, si compania de asigurari Asigurarea Anglo-Romana, care a intrat in faliment.

    Comvex a obtinut in primul semestru un profit net de 2,7 mil. euro, la afaceri de 8,2 milioane de euro.

    Sursa: Ziarul Financiar, 30 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Anexele contractului de privatizare a BCR vor fi publicate

    Curentul   EBS

    ___
    Serialul desecretizarilor contractelor de privatizare continua. Anexele aferente hotararii de guvern prin care plafoanele de garantare a sumelor care fac obiectul litigiilor rezultate din activitatea Bancii Romane de Comert Exterior (Bancorex) au fost majorate, aprobata in luna august, vor fi publicate in Monitorul Oficial.

    Decizia ca informatiile cuprinse in aceste anexe sa fie facute publice, prin prezentarea lor in Monitorul Oficial, a fost adoptata in sedinta de ieri a executivului. Actul normativ privind majorarea plafoanelor de garantare a sumelor care fac obiectul litigiilor izvorate din activitatea Bancorex pana la data radierii acesteia din Registrul Comertului, pentru care este raspunzatoare BCR, a fost publicat in Monitorul Oficial, in luna august, dar anexele aferente au fost clasificate.

    Plafoanele au fost majorate cu sumele de 748.144,3 de lei, 31.900.906,38 de euro si 7.129.217,98 de dolari, reprezentand toate raspunderile, inclusiv daunele directe si indirecte rezultate din sau in legatura cu litigiile izvorate din activitatea Bancorex.

    Potrivit legislatiei, sunt garantate irevocabil si neconditionat pe numele BCR sumele reprezentand toate raspunderile, inclusiv daunele directe si indirecte rezultate sau in legatura cu litigiile izvorate din activitatea Bancorex pentru care BCR este raspunzatoare.

    Erste Bank din Austria a fost desemnata in luna decembrie a anului trecut castigatoarea licitatiei pentru preluarea BCR, cea mai mare banca din Romania, pentru 3,75 miliarde de euro. Tranzactia este prevazuta sa fie finalizata pana la 21 septembrie, iar contractul de privatizare include prevederi privind garantarea de catre stat a platii sumelor provenite din activitatea Bancorex, preluata de BCR inainte de privatizare.

    In luna septembrie, guvernul a decis ca anexele hotararilor de aprobare a contractului de vanzare-cumparare a pachetului de actiuni detinut de stat la BCR, a pretului de vanzare si a unor documente contractuale sa fie de asemenea publicate in Monitorul Oficial.

    Guvernul aprobase prin ordonanta de urgenta acoperirea de catre stat a datoriilor in contul Bancorex din posibile litigii, care vor aparea p?na in 2013, in limita sumei de 1,8 miliarde de euro, adica cel mult jumatate din valoarea privatizarii BCR (dar trei sferturi din c?t a incasat statul rom?n!).

    Consiliul Concurentei solicitase precizari exacte cu privire la cuantumul debitelor pe care statul le va acoperi din eventuale litigii aferente fostei Bancorex, precum si termenul in care acestea cad in responsabilitatea statului, pentru a se putea pronunta asupra formei de ajutor de stat in contul fostei institutii de credit.

    Un numar de 690 de companii aveau, la inceputul lunii octombrie, datorii in valoare totala de 1,1 miliarde de dolari (0,8 miliarde euro) catre fosta Bancorex, potrivit unei liste prezentate la predarea mandatului de fostul presedinte AVAS, Razvan Orasanu. Firmele care inregistreaza cele mai mari datorii sunt Sanca Impex Bucuresti, Ulco Bucuresti si Azochim Savinesti.

    Sursa: Curentul, 30 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Toate contractele de privatizare din energie vor fi publicate astazi la ora 12

    Adevarul   

    ___
    Dupa marele scandal generat de privatizarea Petrom, Ministerul Economiei si Comertului (MEC) anunta ca astazi vor fi publicate pe site-ul institutiei, pana in ora 12, toate contractele de privatizare din domeniul energetic. 'Acest lucru survine in urma transmiterii acordului din partea firmelor care au achizitionat pachete majoritare de actiuni in cadrul procesului de privatizare a societatilor comerciale din sectorul energetic pentru a face publice aceste contracte de privatizare, cu exceptia planurilor de afaceri', au informat ieri reprezentantii Ministerului Economiei si Comertului. Marti, institutia a anuntat ca cinci din cele sase companii straine au fost de acord cu desecretizarea contractelor, respectiv OMV-Austria, E.ON Ruhrgas-Germania, E.ON Energie-Germania, CEZ-Cehia si Enel-Italia. Singura firma care nu anuntase oficial pana ieri ca este de acord cu publicarea actului este compania Gaz de France. MEC nu precizeaza daca Gaz de France a raspuns solicitarii institutiei.

    Presedintele Traian Basescu a declarat, saptamana trecuta, dupa sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT), ca institutia va cere detinatorilor de contracte de privatizare in domeniul energetic, fie ca este vorba despre Petrom sau de distributia de energie electrica sau de gaze, sa le faca publice imediat. La cateva ore dupa declaratia sefului statului, ministrul economiei Codrut Seres (foto) a precizat ca pe site-ul MEC vor fi publicate foarte rapid toate contractele de privatizare si anexele acestora, dar si contractele incheiate de producatorii de energie cu intermediarii 'cu preturi cu tot'. Seres, a cerut, saptamana trecuta, celor sase companii, sa-si dea acordul, pana la 28 noiembrie, fata de desecretizarea contractelor de privatizare.

    Statul roman a privatizat in ultimii trei ani trei sferturi dintre companiile care opereaza pe piata petroliera, a distributiei de gaz si electricitate. In urma proceselor de privatizare derulate, conform conditiilor impuse de statul roman, doar cu investitori strategici, companiile din sectorul energetic au fost preluate de firme straine dupa cum urmeaza: Petrom de catre grupul austriac OMV, Electrica Banat, Electrica Dobrogea si Electrica Muntenia Sud de grupul italian ENEL, Electrica Oltenia de firma ceha CEZ, Electrica Moldova de grupul german integrat E.On Ruhrgas, Distrigaz Sud de firma Gaz de France, iar Distrigaz Nord de societatea de gaze din cadrul grupului german E.On Ruhrgas.

    Cu exceptia Electrica Muntenia Sud, la care contractul de privatizare este in curs de aprobare de parlament, in cazul celorlalte societati investitorii straini si-au intrat in atributii. In portofoliul statului roman au mai ramas societatile Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Sud si Nord si Romgaz.

    Sursa: Adevarul, 30 noiembrie 2006.
    '

    mai mult

29.11.2006

  • Alumil - Grecia cere 8,2 mil. euro de la investitorii de pe Bursa

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   ALU

    ___
    Producatorul de profiluri de aluminiu Alumil Rom Industry va lansa o oferta publica primara initiala (IPO) de actiuni in valoare de 8,2 milioane de euro in vederea listarii la Bursa de Valori Bucuresti. Oferta a fost avizata ieri de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

    Alumil va oferi investitorilor de pe piata de capital 6,25 milioane de actiuni noi, reprezentand 20% din capitalul social majorat, la un pret fix de 4,6 lei/actiune. Oferta, care este intermediata de Alpha Finance, societatea de brokeraj a Alpha Bank se va derula intre 8 si 18 decembrie.

    Filiala locala a Alumil a inregistrat anul trecut, conform datelor de la Ministerul de Finante, o cifra de afaceri de 79,3 milioane de lei (22 milioane de euro), in crestere cu 8% fata de anul anterior si un profit de 9,5 milioane de lei (2,6 milioane de euro) cu 50% mai mare fata de 2004.

    Cotatia aluminiului a evoluat pe o traiectorie ascendenta in ultimii ani, ceea ce a majorat profiturile jucatorilor din industrie.

    La pretul din oferta, Alumil are un indicator PER (raport dintre pret si profit) de 12 calculat cu profitul din 2005 si numarul de actiuni de dinaintea ofertei, comparabil cu alte companii din industrie listate pe Bursa. Producatorul de aluminiu primar Alro Slatina se tranzactioneaza de exemplu la un PER de 10, calculat cu profitul de pe ultimele patru trimestre, conform Intercapital Invest, Artrom se tranzactioneaza la un PER de 13, la fel ca producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau.

    Alumil Rom Industry este filala locala a grupului elen Alumil specializat in prelucrarea aluminiului care are afaceri anuale de circa 200 de milioane de euro. Grupul Alumil detine aproape 70% din actiunile Alumil Rom Industry, un pachet de 30% aflandu-se in proprietatea managerului filialei locale, Michail Sotiriou.

    Oferta Alumil se va suprapune peste o alta oferta de vanzare de actiuni in vederea listarii, realizata de compania de cablu CCC Blue Telecom, fiind pentru prima data cand doua oferte initiale (in vederea listarii) se suprapun la Bursa de Valori. Blue Telecom ofera un pachet de actiuni noi reprezentand 33% din capitalul actual, la un pret cuprins intre 2,5 si 7 lei/actiune, valoarea ofertei situandu-se astfel intre 14 si 39 de milioane de euro. Oferta Blue Telecom, care a inceput pe data de 17 noiembrie, urmeaza sa se incheie pe data de 15 decembrie.

    Numarul de companii care au demarat procedurile de listare pe Bursa de la Bucuresti anul acesta este doar de trei, celor doua oferte de la finalul anului alaturandu-se si Transelectrica, listata in vara. Numarul de companii care vin sa se finanteze pe Bursa prin emisiune de actiuni este insa nesemnificativ comparativ cu cel din tarile din regiune. In Bulgaria, de exemplu, exista cel putin o oferta publica initiala de actiuni pe luna, in timp ce numarul de companii care se listeaza anual in Cehia, Polonia sau Ungaria se ridica la cateva zeci.

    Alumil va fi cea de-a doua filiala a unui grup elen care se listeaza pe Bursa de la Bucuresti dupa producatorul de ambalaje MJ Maillis, listat in 2001. O alta companie elena, lantul de restaurante Gregorry's studia, de asemenea oportunitatea listarii filialei locale.

    Sursa: Ziarul Financiar, 29 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Erste are doua treimi din actiunile salariatilor BCR

    Curierul National   EBS

    ___
    Erste Bank a reusit sa stranga mai mult de doua treimi din actiunile detinute de salariatii si fostii angajati ai BCR, au declarat pentru Mediafax surse apropiate procesului. Astfel, Erste si-a atras intre 5 si 6% din capitalul Bancii Comerciale.

    'Datele actuale indica un grad de subscriere destul de ridicat', au declarat sursele citate. Oferta Erste s-a inchis pe 24 noiembrie, dupa ce a fost deschisa pe 1 noiembrie. Angajatii au avut posibilitatea sa-si valorifice actiunile in doua modalitati. Prima, si cea mai avantajoasa, vizeaza conversia actiunilor in titluri Erste Bank, situatie in care fiecare proprietar de titluri ar primi 7,65 euro per actiune. Cei care au ales aceasta modalitate pot vinde imediat, catre Erste, pana la 50% din actiuni la un pret fix garantat de 45,90 euro. In cadrul ofertei in numerar, banca austriaca a platit un pret pe actiune egal cu cel platit catre AVAS (7,65 euro pe actiune) minus o reducere de 15% egala cu prima platita de Erste statului roman. Astfel, pretul unei actiuni s-a ridicat la 6,5 euro.

    Recent, presedintele SAI Muntenia Invest, Petre Pavel Szel, a estimat ca Erste nu a achizitionat nici jumatate din actiunile BCR. In privinta pachetului detinut de cele cinci SIF, Szel considera ca Erste nu are suficienti bani pentru a-l achizitiona.

    Sursa: Curierul National, 29 noiembrie 2006.'

    mai mult

  • Angajatii de la Azomures cer majorarea salariului cu 60%

    Curentul   

    ___
    Sindicalistii de pe platforma chimica de la Azomures din Targu-Mures au reluat ieri pichetarea Prefecturii Mures. Sindicalistii sunt nemultumiti de perspectiva majorarii continue a pretului gazului metan si cer reducerea acestuia. Actiunea de pichetare ii nemultumeste insa pe unii salariati care spun ca astfel, sindicatele, in special sindicatul 'Independent' de la 'Azomures', care a demarat actiunea de pichetare saptamana trecuta, nu fac altceva decat sa isi blocheze singure revendicarile pe linia majorarii salariale in conditiile in care luni au inceput la nivelul combinatului de la Targu-Mures negocierile pe marginea noului contract colectiv de munca. Liderii sindicali spun insa ca pretul gazului nu este un impediment in fata revendicarilor salariale si se asteapta ca in urma actiunilor lor patronatul sa fie de acord cu majorarea salariilor. 'Am pus in vedere patronului ca doua sunt problemele pentru care Azomuresul ar putea sa nu functioneze anul viitor. Una este problema gazului si alta este cea a salariilor fara de care, daca nu vor creste substantial, nu vor putea functiona, deoarece nu vor avea oameni care sa mai lucreze', a declarat liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures, Maria Dandarau, care a adaugat ca sindicalistii i-au mandatat sa ceara majorarea salariului cu 60%. Acesta a precizat ca solicitarea lansata de 'Alternativa 2002', privind convocarea Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului Economiei si Comertului, a fost amanata deoarece se intentioneaza transferarea problemelor legate de unitatile de producere a ingrasamintelor chimice in ograda Ministerului Agriculturii. La randul sau, liderul sindicatului 'Independent' de la Azomures, Ioan Siderias, este de parere ca principalul obiectiv al sindicalistilor este pastrarea locului de munca.

    Sursa: Curentul, 29 noiembrie 2006.
    '

    mai mult

28.11.2006

  • Legea 31/90 a fost promulgata

    Prime Transaction   

    ___
    Noua forma a legii 31 pe 90 cu privire la societatile comerciale a fost promulgata si urmeaza sa fie publicata in Monitorul Oficial.

    Una dintre modificarile cele mai importante pe care le aduce, se refera la cvorumul Adunarilor Generale ale Actionarilor. Se considera cvorum daca sunt prezenti actionarii ce detin impreuna un sfert din drepturile de vot, precizeaza noua lege. Pana acum era nevoie de prezenta a jumatate din membri cu drept de vot la adunarile ordinare si a trei sferturi din actionari la adunarile extraordinare, la prima convocare.

    Implicatiile noii legi cu privire la societatile comerciale sunt de mare importanta pentru piata de capital, prin prisma modificarilor pe care le poate aduce in organizarea si functionarea celor 5 Societati de Investitii Financiare. Cu at?t mai mult cu c?t, de mai bine de jumatate de an, SIF-urile realizeaza in medie 70% din totalul valorii tranzactionate la BVB. Aprecierile, dar si volatilitatea deosebite inregistrate de SIF-uri in ultimele 6 luni, sunt legate si de starea de asteptarea a investitorilor cu privire la modificarile la legea societatilor comerciale.

    Conform prevederilor actuale, decizia de schimbare a conducerii societatii sau de modificare a statutului nu se poate adopta decat cu 50% plus un vot. P?na acum insa, a fost practic imposibil sa se intruneasca cvorumul in Adunarea Generala Extraordinara data fiind dispersia foarte mare a actionariatului. Prin urmare, noua lege 31/90 poate antrena modificari fundamentale in structurile de conducere si in politicile de investitii ale fiecaruia dinte SIF-uri.

    In acelasi context, intentiile de incorporare a profitului in capitalul social si realizarea de majorari prin alocarea de actiuni gratuite, pot fi duse acum cu succes la capat, dupa nereusitele inregistrate de SIF3 si SIF2 in primavara anului trecut.

    Sursa: themoneychannel.ro

    mai mult

  • Romgaz isi va majora productia de gaze cu 2 miliarde de mc anual

    Gandul   

    ___
    Romania se pregateste sa mai dea o 'grea' lovitura Rusiei, in batalia trambitata de presedintele Traian Basescu vizand castigarea independentei energetice: productia Romgaz (companie controlata de statul roman) va fi majorata, anul viitor, cu circa 2 miliarde de metri cubi anual. Masura a fost preconizata inca de la jumatatea anului in curs, ca o posibila cale de reducere a dependentei tarii noastre de gazele furnizate de gigantul rus Gazprom, la cel mai mare pret practicat pe piata europeana. Intre timp, Romgaz a facut investitiile necesare, iar acum Codrut Seres, ministrul Economiei a fost in masura sa ne declare ca 'Romgaz are capacitatea de a creste productia cu cele 2 miliarde de metri cubi si, daca e nevoie, o va face'.Romgaz produce, actualmente, aproximativ o treime din necesarul de gaze naturale al Romaniei. A doua treime este produsa de Petrom-OMV. Circa 1% din necesar este extras de producatori mai mici, iar diferenta este importata din Rusia. Anul trecut, toata productia de gaze a Romaniei a insumat 12 miliarde mc. Prin urmare, crescand productia Romgaz cu 2 miliarde mc, necesarul de import se va reduce de la circa 6 miliarde mc (33% din consum), la circa 4 miliarde (22% din consum). Singura problema va fi ca resursele de gaze ale Romaniei se vor epuiza mult mai repede decat este prevazut. In ritmul actual de exploatare, resursele ar fi suficiente pentru 15 ani. In ritmul prevazut pentru 2007, termenul s-ar reduce la 12-13 ani (presupunand ca doar Romgaz ar creste productia, nu si Petrom-OMV).

    Sursa: Gandul, 28 noiembrie 2006.'

    mai mult

  • Rompetrol Petrochemicals vrea, in 3 ani, sa fie in topul producatorilor regionali

    Curierul National   

    ___
    Rompetrol Petrochemicals, parte a Grupului Rompetrol, se afla in plin proces de repornire a activitatilor de petrochimie, plan lansat in 2001, inca de la preluarea platformei Petromidia si care presupune investitii totale de 400 milioane euro. 'Vrem ca in urmatorii 3 ani sa devenim unul dintre cei mai importanti jucatori regionali cu 450 - 500 mii tone de polietilene si polipropilene', spune Cosmin Cocean, vicepresedinte rafinare si petrochimie The Rompetrol Grup. In momentul de fata principalele instalatii ale unitatii se gasesc in stadii diferite de functionare. Astfel, instalatia de polipropilena -PP- se gaseste in stare de functionare normala, polietilena de joasa densitate -LDPE- tocmai a fost redeschisa, in timp ce polietilena de inalta densitate - HDPE- se afla in curs de modernizare. Singura instalatie care se afla in conservare este cea de piroliza, insa in urmatorii 2 ani, va fi si aceasta pornita. De asemenea, intre 2007 si 2009 va fi deschisa o fabrica de PET care va avea o capacitate de 220.000 tone/an si care va face din Rompetrol primul producator de produse de acest tip din Romania. 'In momentul de fata suntem doar comercianti de PET-uri pe care le importam si apoi le revindem', precizeaza Dana Vaju, director de vanzari al grupului. In prezent Rompetrol Petrochemicals este singurul producator de polipropilena din Romania cu o capacitate de 60. 000 tone/an majorata in 2005 la 80.000 tone/an.

    30 milioane dolari investiti in modernizarea unitatii de polietilena de joasa densitate

    Studiile referitoare la consumul de polimeri din Romania arata apetitul consumatorilor romani fata de aceste produse. Avem studii facute de mai multe institute de sondaj si care arata ca trendul consumului de polimeri in Romania este puternic crescator cu un avans anual de 10 - 12%, spune Vaju. Pentru a raspunde in fata necesitatilor tot mai crescute ale consumatorilor romani si intuind potentialul acestei afaceri, duminica, 26 noiembrie, grupul Rompetrol Petrochemicals a inaugurat noua unitate de productie polietilena de joasa densitate (LDPE). Aceasta a presupus o investitie de 30 milioane dolari care a inclus si construirea unui terminal marin de gaze lichefiate. 'Investitia se constituie in doar primul pas din proiectul investitional mult mai larg de 400 milioane dolari anuntat in urma cu 7 luni', a declarat Cosmin Cocean. 'La finalul acestui plan, cu o capacitate de productie 500.000 tone/an polimeri si 200.000 tone/an etilena compania va avea marimea necesara pentru a deveni un important jucator pe piata din Europa Centrala si de Est', a adaugat Cocean. Unitatea va produce anual pana la 60.000 de tone LDPE, ceea ce se va transpune intr-o crestere cu 40% a cifrei de afaceri proprii iar recuperarea investitiei se va face in aproximativ 4 ani.

    60% din vanzari la intern

    Conform spuselor directorului de vanzari al Rompetrol Petrochemicals, productia realizata in aceasta unitate se va orienta in proportie de 60% pe piata interna iar restul de 40% catre vecini ai Romaniei. 'Preturile pentru polietilena sunt stabilite prin cotatii la Burse de profil iar, in prezent, pretul este in jurul a 1.100 dolari pe tona', precizeaza Vaju. Potrivit acesteia grupul se afla deja in discutii pentru incheierea unor contracte, iar acestea se vor incheia in decembrie. Speram sa vindem intreaga cantitate de 60.000 tone pe care o vom produce, mai spune Vaju. Furnizorul de etilena pentru aceasta instalatie este grupul american Dow Chemicals, lider mondial in domeniu cu peste 15 milioane tone produse anual. Parteneriatul cu Dow a fost incheiat in luna aprilie a acestuia an si se va desfasura pe parcursul a 14 ani. Printre principalii concurenti pe piata din Romania se numara OMV si Oltchim.

    Sursa: Curierul National, 28 noiembrie 2006.'

    mai mult

Pagina

inchide