Stiri bursiere

Informatii piata

Orice miscare a pretului unui instrument financiar listat la bursa are la origine o stire bursiera. Noi iti punem la dispozitie o selectie a celor mai importante stiri financiare de ultima ora, pentru a putea lua deciziile investitionale in deplina cunostinta de cauza.

16.11.2006

  • Rafinariile inverseaza trendul de crestere al profitului Petrom

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   SNP

    ___
    Petrom, cea mai mare companie din Romania - controlata de grupul petrolier austriac OMV, a obtinut in primele noua luni un profit net de 564 mil. euro, in crestere cu 45% fata de perioada similara a anului anterior.

    In trimestrul al treilea, compania a raportat un profit net de 160 mil. euro, in scadere cu 29% fata de al treilea trimestru al anului trecut. La sase luni profitul se dublase fata de aceeasi perioada a anului trecut. Volumele de gaze vandute au scazut in perioada mentionata, in timp ce pretul acestora a fost majorat substantial.

    Compania a raportat pierderi operationale de 513 mil. lei (146,6 mil. euro) in portofoliul de rafinare & marketing, cauzate de faptul ca pretul carburantilor la pompa nu a tinut pasul cu evolutia titeiului pe pietele internationale.

    Perspectiva pentru ultimul trimestru este tot negativa, atat in ce priveste marja negativa din rafinare, cat si pe fondul intrarii rafinariei Petrobrazi in revizie. Cifra de afaceri a crescut cu 25%, pana la 2,73 mld. euro, valoare apropiata de nivelul inregistrat in intregul an anterior. Rezultatul anuntat de compania petroliera s-a situat sub asteptarile investitorilor de pe Bursa, unde actiunile companiei au inregistrat o scadere de 3,3%.

    Marja negativa din portofoliul de rafinare si marketing, determinata de evolutia cotatiei internationale a barilului de titei si de scaderea rentabilitatii benzinariilor, a 'topit' 296 mil. euro din valoarea bursiera a Petrom, care a ajuns astfel la 9,56 mld. euro.

    Pierderile operationale ale Petrom in zona de rafinare & marketing s-au majorat de cinci ori in primele trei trimestre fata de perioada similara a anului anterior, pana la 513 mil. RON (146,6 mil. euro).

    'Petrom raporteaza rezultate bune pentru primele noua luni, pe fondul unui mediu de afaceri neprielnic si volatil in extractie si prelucrare', sustine Mariana Gheorghe, CEO al companiei. ''Investitii' este cuvantul-cheie pentru aceasta perioada, intrucat valoarea cumulata a acestora a crescut cu peste 120% fata de cea inregistrata in primele noua luni din 2005', precizeaza Mariana Gheorghe.

    Volumul investitiilor s-a dublat in perioada ianuarie - septembrie, ajungand la 441 mil. euro, din care mai mult de jumatate au fost directionate in modernizarea rafinariilor si extinderea retelei de distributie a carburantilor.

    'Profitul net obtinut in trimestrul al treilea este cu 8% sub estimarile CA IB, iar EBIT cu 4% sub asteptari. Prin raportare la estimarile noastre, rezultatele nu sunt slabe, dar prezinta o scadere semnificativa fata de trimestrul al treilea al anului trecut, in conditiile in care estimarile noastre le consideram a fi conservatoare', a precizat Adriana Marin, sefa departamentului de analiza in cadrul societatii de brokeraj CA IB Securities. Analistii CA IB estimasera la noua luni un profit net de 618,64 mil. euro.

    De asemenea, rezultatele Petrom au avut efect direct si asupra grupului OMV, care a raportat un profit net de 1,3 mld. euro, in crestere cu numai 8%, iar vanzarile au ajuns la 13,8 mld. euro. Actiunile OMV pe bursa de la Viena au scazut cu 5%.

    OMV a preluat in 2004 Petrom si a inceput un amplu proces de restructurare. Compania are acum 36.011 angajati, cu 26% mai putini fata de finele lunii septembrie 2005.

    Mai mult, Mariana Gheorghe, numita CEO la Petrom din iunie, a anuntat o strategie de extindere puternica a operatiunilor in Balcani si in zona Marii Caspice.

    Sursa: Ziarul Financiar, 16 noiembrie 2006.'

    mai mult

  • Impact dezvolta un proiect amplu in zona Baneasa

    Gardianul   IMP

    ___
    Locuinte la cheie cu toate utilitatile. Este oferta companiei IMPACT SA pentru cei care vor sa locuiasca intr-un cadru natural deosebit, intr-un cartier select, de unde nu lipsesc terenurile de sport, spatiile comerciale si spatiile publice.

    Unul dintre planurile mari ale companiei este realizarea ansamblului rezidential Rubin, care face parte din proiectul Greenfield. Ansamblul este amplasat in zona de Nord a Bucurestiului, langa padurea Baneasa, locul ideal pentru orice familie.

    Rubin va cuprinde 16 blocuri Dana in structura P+2 si P+2+M, cu doua apartamente pe nivel. Apartamentele cu 2 si 3 camere au suprafete cuprinse intre 62 si 91 mp.

    Fiecare apartament are finisaje deosebite, atat interioare, cat si exterioare, beneficiul major fiind terasele spatioase, ideale intalnirilor cu prietenii.

    Pe langa blocuri, ansamblul Rubin va avea si case insiruite, tip Valetta si Sienna, in structura P+M si P+1+M.

    Excelent compartimentate, cu partere generoase, special destinate activitatilor recreative, locuintele din acest ansamblu raspund nevoilor oricarei persoane. De asemenea, ansamblul va pune la dispozitia beneficiarilor toate facilitatile si posibilitatile de relaxare. IMPACT SA isi indeamna potentialii clienti sa faca parte dintr-o comunitate care numara deja 1.500 de persoane.

    Capitala nu este singura tinta a companiei, foarte multe proiecte importante fiind dezvoltate si in alte orase precum Oradea, Constanta, Ploiesti si Cluj.

    Principalele categorii de servicii oferite de IMPACT SA sunt dezvoltarea si contractarea de locuinte (vile Deluxe, vile Prestige, apartamentele Family, vile Junior) in propriile ansambluri rezidentiale, precum si contractarea de spatii de birouri - clasa A - in Centrul de Afaceri CONSTRUDAVA.

    Sursa: Gardianul, 16 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Privatizarea Romgaz, facuta dupa analiza instrainarilor din domeniul energetic

    Curierul National   

    ___
    Seful statului i-a cerut ministrului Economiei sa nu grabeasca privatizarea companiilor energetice, in special Romgaz, cel putin pana ce rezultatele privatizarii Petrom nu vor fi analizate. 'Va pot spune ca acum o luna i-am cerut ministrului Industriilor (Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului) sa nu accelereze procesul de privatizare a altor companii distribuitoare de energie, vizand, in mod deosebit, Romgaz, urmand ca acest proces sa fie reluat dupa ce se face o analiza a rezultatelor privatizarilor in domeniul energetic de pana acum, inclusiv privatizarea Petrom, dar si a distributiilor de gaze,' a declarat, ieri Traian Basescu, inainte de plecarea spre Libia.

    Nemultumirile sefului statului legate de distribuitorii de gaze naturale dateaza inca de la jumatatea anului trecut.

    In luna ianuarie a.c., in timp ce se afla la intalnirea ocazionata de prezentarea bilantului Politiei Romane, Traian Basescu a amintit de 'existenta unor grupuri de interese in jurul Ministerului Industriilor' care ar fi dus la cresterea accentuata pe piata romaneasca a pretului gazelor naturale.

    Tarifele la gazele naturale au crescut, recent, cu pana la 8,5%, in principal ca urmare a majorarii preturilor pentru productia interna.

    De altfel, in urma cu cateva luni au aparut divergente intre Petrom, companie controlata de grupul austriac OMV, si distribuitorii de gaze naturale, pe fondul neintelegerilor referitoare la pret.

    Compania a solicitat un pret mai mare decat cel avizat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), iar Distrigaz Nord si Distrigaz Sud nu au incheiat contractele la pretul solicitat de Petrom. Ulterior, distribuitorii au cerut ANRGN sa recunoasca aceste costuri suplimentare in tarife.

    Pana acum au fost privatizate opt societati, beneficiul statului fiind de 1,1 miliarde de euro si 708 milioane de dolari. Acestea sunt Petrom, Petromidia, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Banat si Dobrogea, Rafo, Electrica Oltenia si Electrica Moldova.

    Potrivit Presedintiei, CSAT se va intruni, la 22 noiembrie, pentru a discuta despre contractul de privatizare al Petrom, privatizarile societatilor de distributie a energiei, inclusiv studiul de consultanta pentru privatizare, preturile de achizitii la import si efectele procesului de privatizare asupra securitatii energetice si a economiei nationale.

    Sursa: Curierul National, 16 noiembrie 2006.'

    mai mult

15.11.2006

  • IAR isi dubleaza profitul si afacerile inainte de privatizare

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   IARV

    ___
    Compania IAR Brasov, specializata in constructia si reparatia de elicoptere, a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net de 3,79 milioane de euro (13,4 milioane de lei), de peste 2,3 ori mai mare fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut.

    Majorarea substantiala a profitului s-a datorat cresterii afacerilor, care au depasit 41,86 milioane de lei (148,18 milioane de lei), in crestere de 2,29 ori fata de cifra de afaceri de la finalul lunii septembrie a anului trecut. Afacerile IAR sunt, in acelasi timp, cu 68,3% mai mari fata de cele inregistrate pe tot parcursul anului trecut.

    Castigul IAR este de peste 5 ori mai mare fata de cel inregistrat in 2005, dar anul trecut profitul societatii a scazut puternic din cauza rezultatului financiar negativ din ultimul trimestru. Compania isi reevaluase creantele si datoriile in valuta, din aceasta operatiune rezultand o pierdere financiara de 5 milioane de euro.

    Constructorul de elicoptere a inregistrat in primele trei trimestre un profit din activitatea de exploatare de 4,45 milioane de euro (15,7 milioane de lei), in crestere cu 42% fata de situatia de la finalul lunii septembrie din 2005.

    Reprezentantii companiei nu au fost disponibili ieri pentru a oferi comentarii suplimentare pe marginea acestor rezultate.

    Pe primele trei trimestre ale acestui an, societatea a inregistrat profit din activitatea financiara, in suma de circa 60.300 de euro (0,21 milioane de lei), fata de o pierdere de 1,15 milioane de euro (4,15 milioane de lei) in aceeasi perioada din 2005.

    Potrivit datelor de la finalul primului semestru din acest an, IAR Brasov avea datorii de circa 73 de milioane de euro (258,3 milioane de lei), din care 66,23 milioane de euro erau datoriile ce trebui platite intr-o perioada de pana la un an. Din datoriile totale, 40,55 milioane de euro reprezentau datoriile financiare, iar 19,23 milioane de euro - avansurile de la clienti.

    Pe de alta parte, creantele companiei se ridicau la 15,9 milioane de euro (56,2 milioane de lei).

    IAR a contractat in a doua parte a anului trecut un credit in valoare de 10,3 milioane de dolari (8,5 milioane de euro), pentru a-si asigura capitalul de lucru necesar derularii a doua contracte pentru modernizarea unor elicoptere pentru aviatia si marina romana. Valoarea celor doua contracte care intra in cadrul programului NATO se ridica la circa 25 de milioane de dolari (peste 20 de milioane de euro).

    IAR, care in prezent este o societate controlata de stat, a fost scoasa la privatizare, Ministerul Economiei si Comertului care detinea aproape 65% din actiuni alegand sa vanda prin negociere participatia pe care o detine in cadrul companiei.

    Data limita de depunere a documentelor de participare de catre societatile interesate sa preia IAR a fost stabilita pentru 14 decembrie. Pentru a participa la negociere, ofertantii trebuie sa faca dovada unei experiente de cel putin cinci ani in domeniul constructiilor si reparatiilor de aeronave si sa fi realizat in 2005 o cifra de afaceri de minimum 50 de milioane de euro.

    Potrivit informatiilor disponibile, intre societatile interesate de IAR s-au aratat americanii de la Bell Helicopters si grupul european de aeronautica EADS impreuna cu grupul franco-german Eurocopter, filiala a EADS.

    Actiunile IAR, care sunt listate la Bursa pe piata RASDAQ, au fost printre cele mai profitabile in acest an pentru investitori, inregistrand o crestere de 590%.

    Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Profit de 2 mil. euro la Rompetrol Well Services

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   PTR

    ___
    Rompetrol Well Services, divizia de servicii petroliere a grupului Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, a inregistrat in primele noua luni ale anului un profit net de 7 mil. lei (aprox. 2 mil. euro), in urcare cu 31,2% fata de rezultatul raportat in aceeasi perioada a anului trecut. Veniturile totale au avansat cu aproape 8,9%, pana la 44,42 milioane de lei (12,7 milioane de euro) iar dinamica cheltuielilor totale a atins 4,4%, pana la 35,96 milioane de lei (10,3 milioane de euro).Compania, denumita anterior Petros Ploiesti, a fost achizitionata de catre grupul Rompetrol in 2000.

    Sursa: Ziarul Financiar, 15 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Statul roman poate despagubi OMV cu pretul de vanzare al Petrom

    Romania libera   SNP

    ___
    La doi ani de zile de la privatizarea celei mai mari companii romanesti, Petrom, modul in care a fost facuta schimbarea proprietarului ridica numeroase semne de intrebare. Mai mult sau mai putin voalat, guvernul Nastase, cel in timpul caruia a fost perfectata tranzactia, este acuzat acum ca a acceptat in timpul negocierilor subevaluarea companiei, ca a renuntat, in mod nepermis, la unele drepturi fundamentale, cum ar fi exploatarea resurselor naturale, sau ca a acordat mult prea multe facilitati fiscale cumparatorului.

    Procesul de privatizare a Petrom s-a incheiat pe data de 14 decembrie 2004, cand grupul austriac OMV a preluat 51% din capitalul social. Pentru privatizarea companiei, guvernul a emis o lege speciala care, impreuna cu contractul de privatizare, a fost aprobata, in unanimitate, si de catre Parlamentul Romaniei in 2004. Altfel spus, alaturi de parlamentarii PSD, au votat aprobarea privatizarii si cei ai opozitiei de atunci, adica ai puterii de acum. Unde se aflau la acea vreme premierul Tariceanu, actualul presedinte al PD, Emil Boc, sau liderul PIN, liderul UDMR, Marko Bela, sau Cozmin Gusa, care la acea vreme ocupa functia de secretar general al PSD si stia foarte bine ce urmeaza sa se semneze la privatizarea Petrom.

    Facilitati pe banda rulanta

    Guvernul Nastase a sustinut in permanenta ca Legea de privatizare a Petrom era in concordanta cu practica internationala, in cazul unor tranzactii comparabile, chiar din tarile vecine, dar cu toate acestea contractul a fost atacat de la bun inceput. Prin contractul de privatizare, s-a acordat Petrom o facilitate fiscala denumita 'cota ecologica'. Aceasta este un stimulent fiscal ce consta in principal in scutirea de impozit pe profit pentru o rezerva separata, finantata din retinerea unei cote de 35%. La acea data, senatorul Carol Dina atragea atentia Executivului, in contextul dezbaterilor in Senat pe marginea proiectului de lege privind privatizarea companiei, 'ca aceasta facilitate este, de fapt, un ajutor de stat care nu a fost notificat si nici nu a fost aprobat de Consiliul Concurentei, deci ne aflam in fata unei ilegalitati'.

    Mai mult, spunea acesta, la ora cand se dezbatea proiectul inca nu exista o decizie transanta a Consiliului Concurentei in legatura cu aceasta cota. Potrivit art. 18 din contractul de privatizare, vanzatorul, respectiv statul roman, este autorizat ca, pe o perioada de 15 ani de la data finalizarii, sa despagubeasca in totalitate societatea pentru orice pretentii in legatura cu poluarea anterioara a mediului, iar pentru o perioada de 30 de ani de la data finalizarii sa se despagubeasca societatea in totalitate pentru orice pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functionare a sondelor abandonate, oprite, inchise sau care asteapta sa fie abandonate. Astfel, intr-o anexa a contractului de privatizare, intitulat 'Angajamentul de Despagubiri privind Mediul', este precizat, printre altele, ca 'statul roman isi asuma responsabilitatea si eventualele cheltuieli de remediere si/sau despagubiri fara o limita valorica'. Nici fata de aceasta prevedere contractuala Consiliul Concurentei nu se pronuntase. La fel de disputat este acum si articolul 19, care include si alte clauze privind despagubirile datorate de statul roman cumparatorului, precizandu-se, la alineatul 3 si suma totala a despagubirilor. In concluzie, statul roman poate plati 690 milioane euro pentru poluarea anterioara si pana la 800 milioane de euro pentru pretentii in legatura cu abandonarea si scoaterea din functiune a sondelor abandonate. 'Se poate ajunge astfel in situatia ca statul sa ramana si fara Petrom, dar sa si inapoieze cumparatorului suma platita de 690 milioane dolari pentru pachetul de actiuni de 33%, precum si suma angajata de circa 800 milioane de euro ca aport de capital pentru actiunile subscrise', mai avertiza acesta in interventia sa. In schimb, PNL, prin reprezentantul sau Paul Pacuraru, a fost de parere 'ca privatizarea trebuia facuta, ea este convenita si in acordurile cu Fondul Monetar International, cu Banca Mondiala si este o cerinta, daca vreti, de emancipare si de dezvoltare a acestui sector, care risca sa fie, totusi, subcapitalizat, desi este unul din sectoarele eficiente'. Cu toate acestea, el recunostea ca privatizarea este girata politic in totala necunoastere a fondului negocierilor.

    Clauze contractuale

    - Scutirea de la plata unor datorii bugetare in valoare de 9.525 miliarde lei in momentul semnarii contractului de privatizare
    - Reducerea cu 30% a unor datorii ce trebuiau platite intr-un termen mai mare de un an
    - Esalonarea la plata a dividendelor cuvenite MEC pentru anii 2000 si 2001 si stergerea majorarilor de intarziere, a dobanzilor si penalitatilor aferente
    - Statul roman va aloca anual, timp de 14 ani, suma de 50 milioane euro pentru acoperirea eventualelor pagube provocate de Petrom mediului
    - Pastrarea neschimbata a nivelului redeventei petroliere pentru o perioada de zece ani, in caz contrar statul roman urmand sa suporte penalizari foarte mari
    - Pastrarea unei cote de 35% din profitul societatii pentru investitii ecologice (cota ecologica)
    - Preluarea tuturor concesiunilor petroliere detinute de Petrom in tara si strainatate si a drepturilor ce decurg
    - Statul roman a renuntat la dreptul de preemtiune la cumpararea partii din productia de petrol ce-i revine in calitate de concesionar
    - S-a renuntat la obligatia concesionarului, prevazuta in legea petrolului, de a utiliza cu prioritate forta de munca autohtona cu calificare corespunzatoare, precum si la obligatia lui de a utiliza echipamente si materiale produse in Romania, in conditii de competitivitate.

    Sursa: Romania Libera, 15 noiembrie 2006.'

    mai mult

14.11.2006

  • Reprezentantii SIF au aflat de la Erste ca profitul BCR s-ar putea tripla in trei ani

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   EBS

    ___
    Profitul net al BCR s-ar putea tripla in urmatorii trei ani fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro, potrivit planului de dezvoltare, prezentat, luni, de actionarul majoritar Erste Bank celor cinci societati de investitii financiare (SIF), care detin 30% din actiunile BCR.

    'Au fost discutate doar aspecte legate de programul de dezvoltare al bancii pentru atingerea parametrilor planificati pana in 2009. A fost un fel de punere la punct, cu actionarii minoritari, respectiv SIF, a programelor bancii, concepute de noua echipa de management condusa de Andreas Treichl', a declarat agentiei MEDIAFAX presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala.

    El a mentionat ca au fost dezbatute, in detaliu, aspecte legate de cresterea profitului BCR, extinderea in teritoriu, dezvoltarea de noi produse si perfectionarea personalului.

    Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30%, pe an, pentru veniturile nete din dobanzi.

    De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual.

    Un alt reprezentant al SIF a explicat ca intalnirea a fost convocata pentru a fi discutate in detaliu documentele si strategia de dezvoltare a BCR, care vor fi prezentate in AGA, programata pentru 17 noiembrie.

    'Indicatorii pentru urmatorii trei ani sunt foarte ambitiosi. Se urmareste triplarea profitului', a precizat sursa citata.

    Intrebat daca Erste a facut vreo propunere pentru iesirea SIF din actionariatul BCR, Fercala a mentionat ca oferta de cumparare a actiunilor nu a fost adresata niciunui SIF, ci doar salariatilor BCR.

    'Probabil vor face o astfel de propunere mai tarziu. Este greu de spus ce decizie vom lua, pana nu este prezentat ceva concret', a mai spus oficialul SIF Transilvania.

    La discutii a fost prezent si vicepresedintele Consiliului de Supraveghere al BCR, Manfred Wimmer, responsabil cu managementul de programe la nivel de grup in cadrul Erste Bank.

    Banca austriaca a anuntat la inceputul lunii octombrie, intr-o prezentare adresata investitorilor, ca ar putea investi, in urmatorii trei ani, 120 milioane euro in dezvoltarea sistemului informatic si a retelei teritoriale a BCR si a estimat ca procesul de integrare va presupune costuri de pana la 100 milioane euro.

    Investitiile de 120 de milioane euro vor viza dezvoltarea sistemului informatic si optimizarea retelei teritoriale.

    Pentru 2009, BCR a anticipat o rentabilitate de peste 35%. Rentabilitatea capitalului (return on equity - ROE) a fost, in primele opt luni, de 23,9%, comparativ cu nivelul de 17,9% in perioada similara din 2005.

    BCR are in vedere extinderea retelei teritoriale cu aproximativ 200 de unitati. Recent, banca a inaugurat unitatea cu numarul 450.

    Reorganizarea BCR va presupune separarea activitatilor de administrare a riscului de cele de creditare, precum si detasarea activitatilor din sectorului de retail de cele din sectorul corporate, a declarat la acea vreme directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl.

    De asemenea, Erste are in vedere si constituirea de provizioane in valoare de pana la 100 milioane euro.

    BCR vrea sa obtina in acest an un profit net de 250 milioane euro, dupa ce in primele opt luni ale anului a raportat un profit net de 177,8 milioane euro.

    Privatizarea BCR a fost finalizata la jumatatea lunii octombrie, cand Erste Bank a virat 3,75 miliarde de euro pentru preluarea institutiei de credit. Din aceasta suma, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro.

    Activele BCR depasesc 10 miliarde de euro, plasand-o pe primul loc in topul bancilor din Romania.

    Erste Bank a anuntat ca intentioneaza sa obtina in acest an un profit net cu 20% peste nivelul aferent anului trecut, de 712 milioane euro.

    Pentru 2007, Erste Bank vizeaza o rata de crestere a profitului net de 25% peste nivelul aferent acestui an, incluzand si rezultatele BCR.

    Sursa: Ziarul Financiar, 14 noiembrie 2006.'

    mai mult

  • AVAS vrea sa modifice strategia de privatizare a Antibiotice Iasi

    Gardianul   ATB

    ___
    Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) vrea sa modifice strategia de privatizare a companiei farmaceutice Antibiotice Iasi, astfel ?nc?t sa fie ?ncurajat capitalul rom?nesc, au declarat, ieri, surse guvernamentale, citate de NewsIn. „AVAS vrea sa gaseasca un investitor rom?n pentru Antibiotice Iasi. Singurul consortiu rom?nesc care a depus scrisoare de intentie este cel format cu Biofarm“, au precizat sursele citate. Anuntul preliminar de v?nzare, prin negociere, a pachetului de actiuni detinut la Antibiotice Iasi, catre un investitor sau un consortiu de investitori condus de un producator de medicamente sau o societate de investitii financiare a fost publicat pe 16 octombrie. P?na la termenul-limita depusesera scrisori de interes 29 de investitori.

    Sursa: Gardianul, 14 noiembrie 2006.

    mai mult

  • Firmele de constructii intra in atentia investitorilor de pe Rasdaq

    Adevarul   CEON  PREH

    ___
    Societatile producatoare de materiale de constructii listate pe piata Rasdaq au inceput sa fie privite cu tot mai mare interes de catre investitorii de pe piata de capital. Interesul pentru aceste societati este determinat de ritmul alert de crestere al sectorului constructiilor, cu mult peste dinamica Produsului Intern Brut (PIB). Astfel, in 2005 PIBul Romaniei sa majorat cu 4,1%, iar estimarile pentru acest an vizeaza o crestere cu 7%. Domeniul constructiilor, in schimb, a crescut anul trecut cu 9,9%, trendul ascendent continuand si in prima jumatate a acestui an. Astfel, la 30 iunie, cresterea la nivel de sector era de 16,5%.

    Preturi atractive pentru titlurile producatorilor romani

    Din pacate, sectorul contructiilor este foarte slab reprezentat pe piata de capital autohtona. Iar cei cativa emitenti din domeniu sunt listati pe piata Rasdaq. Printre cei mai importanti producatori de materiale de constructii listati pe piata Rasdaq sunt Prefab Bucuresti (PREH), Cemacon Zalau (CEON), Ceramica Iasi (CERE) si Simcor Oradea (SIOR). Lichiditatea acestor actiuni este insa redusa. Vedeta sectorului a fost societatea Elpreco, care insa a fost delistata in acest an. De asemenea, Celco Constanta (CELC) este un alt reprezentat important al sectorului. Dar si in cazul acestei societati actionarii au decis, la finele lunii august, sa o retraga de pe piata de capital. Astfel ca ponderea constructiilor in capitalizarea bursiera este aproape de zero. Spre comparatie, la burse de la Viena si de la Varsovia, producatorii de materiale de constructii asigura aproape 5% si respectiv 2% din capitalizarea bursiera.

    In prezent, titlurile producatorilor romani de materiale de constructii se tranzactioneaza la preturi atractive comparativ cu companiile similare listate la bursele din Europa Centrala si de Est. Astfel, indicatorul PER, reprezetand raportul dintre pretul de tranzactionare si profitul pe actiune, este in general mai mic de 10.

    Pentru comparatie, din 16 companii producatoare de constructii din CEE monitorizate de departamentul de analiza al Erste Bank, pentru 11 indicatorul PER este in jurul valorii de 15. O singura companie inregistreaza un PER inferior pragului de 10, in timp ce la patru societati valoarea acestui indicator depaseste nivelul de 30.

    Anul 2006 a fost mai dificil pentru firmele de constructii

    Prefab Bucuresti se ocupa de fabricarea elementelor din beton pentru constructii. Principalele piete de desfacere pentru produsele companiei sunt Muntenia, Moldova si Ardeal. Societatea exporta BCA in Bulgaria si Republica Moldova.

    Prefab a obtinut pe parcursul primelor noua luni din acest an un profit net de 6,94 milioane de lei, reprezentand aproximativ jumatate din nivelul prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli (BVC) pentru acest an.

    Cifra de afaceri a companiei era la finele lunii septembrie de 69,9 milioane de lei. In ultimii trei ani, activitatea Prefab a cunoscut un trend ascendent, concretizat intr–o cifra de afaceri de 9,65 milioane de euro in 2003, 14,8 milioane de euro in 2004 si respectiv 21,2 milioane de euro in 2005. Pentru acest an, bugetul societatii indica o cifra de afaceri de 28,2 milioane de euro si un profit net de 3,55 milioane de euro. La nivelul ultimului pret de tranzactionare, indicatorul PER (pret/profit pe actiune) era de circa 8.
    Actiunile PREH sunt detinute in proportie de 75,6% de Romerica International. Un pachet de 12,4% din titluri se afla in posesia SIF Muntenia, iar 11,9% din capitalul social reprezinta actiuni detinute de micii investitori (free-float).

    Cemacon Zalau (CEON) se ocupa de fabricarea caramizilor, tiglelor si a altor produse pentru constructii din argila arsa. Compania deja a intrat in vizorul investitorilor straini. Astfel, in acest an, fondul Roemenie&Bulgarije Fonds NV a achizitionat 6,48% din actiunile companiei. Societatea este in continuare in atentia investitorilor, fondul Middle Europe Oportunity Fund fiind unul dintre cei interesati de achizitia unui pachet semnificativ. In actionariat se mai regaseste Ceramica SA care detine 18,09% din capitalul emitentului.

    Activitatea desfasurata de companiei in primele noua luni s–a soldat cu un profit net de 913.000 lei, in scadere cu aproape 50% fata de valoarea aferenta perioadei similare din 2005. In acelasi timp, cifra de afaceri s–a depreciat usor, cu aproape 1%, nivelul de la 30 septembrie a.c. fiind de 15,5 milioane de lei.

    Titlurile CEON se tranzactioneaza la un pret de 8 lei/actiune, caruia ii corespunde un nivel al indicatorului PER de 19.

    Ceramica Iasi (CERE) are acelasi obiect de activitate ca Cemacon Zalau. Societatea a raportat pentru primul semestru un profit net de 3,25 milioane de lei, cu circa 24% mai mic decat nivelul aferent perioadei similare din 2005. In ultimii trei ani, societatea a inregistrat o dinamica foarte buna a profitului si a alocat in medie 30% din profit pentru dividende. Ceramica Iasi avea la finele saptamanii trecute un PER de 10, calculat pe baza profitului anualizat pentru acest an, si un pret de referinta de 4,5 lei/titlu.

    Principalul actionar al companiei este asociatia salariatilor (PAS), care a detine 40,56% din capitalul social. Restul actiunilor se afla in posesia micilor investitori. Fabricantul de elemente din beton pentru constructii, Simcor Oradea, a inregistrat in primul semestru din acest an o crestere a cifrei de afaceri cu 15%, pe fondul diminuarii profitului net cu 63%. Indicatorul PER, calculat pe baza unui pret de referinta de 1,45 lei si a profitului anualizat, este in jur de 14.

    Sursa: Adevarul, 14 noiembrie 2006.

    mai mult

13.11.2006

  • Cresterea afacerilor a sustinut avansul de peste 73% al profitului Transelectrica

    ZF RO - FONDURI MUTUALE   TEL

    ___
    Compania nationala de transport al energiei electrice Transelectrica a obtinut in primele noua luni ale anului un profit net neconsolidat de 46,2 milioane de euro (163,6 mil. lei), in crestere cu 73,7% fata de castigul inregistrat in perioada similara a anului trecut.

    Castigul Transelectrica este in acelasi timp cu 48,7% mai ridicat fata de profitul net inregistrat in primul semestru. Compania a realizat in primele noua luni o cifra de afaceri de 470,1 milioane de euro (1,66 mld. lei), in crestere cu 63,2% fata de afacerile din perioada ianuarie-septembrie a anului trecut, si cu 48,2% comparativ cu afacerile de pe primul semestru.

    Potrivit celor mai recente estimari ale conducerii companiei, Transelectrica si-a propus pentru acest an realizarea unui profit net neconsolidat de 200 de milioane de lei (56,9 milioane de euro), la o cifra de afaceri de 2,38 mld. euro (678 de milioane de euro).

    Societatea avea la finalul lunii septembrie datorii in valoare de 448,36 mil. euro (1,58 mld. lei), din care 179,6 mil. euro reprezinta datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an. In acelasi timp, creantele companiei se ridicau la 216,3 mil. euro (763,55 mil. lei).

    Transelectrica este controlata de stat, care detine 76,5% din actiuni, prin intermediul Ministerului Economiei si Comertului, cel mai important actionar minoritar fiind Fondul Proprietatea cu 13,5% din titluri.

    Actiunile Transelectrica au fost listate, incepand cu finalul lui august, la Bursa, ultima tranzactie cu aceste titluri derulandu-se la pretul de 32 lei/actiune. La acest pret, capitalizarea bursiera a companiei este de 668,2 milioane de euro. Pretul la care se tranzactioneaza actiunile Transelectrica pe Bursa este cu 90,5% mai ridicat fata de pretul la care societatea si-a vandut actiunile in cadrul ofertei publice derulate pentru listarea la Bursa.

    Sursa: Ziarul Financiar, 13 noiembrie 2006.

    mai mult

Pagina

inchide