22.11.2006
-
Firmele aleg bancile in detrimentul finantarii de la bursa
Adevarul
___
Creditele bancare reprezinta principala sursa de finantare a activitatii companiilor din Romania. Iar alte surse alternative par sa fie mai mult exotice, daca tinem cont de nivelul redus al acestor piete. Totusi, asteptarile pentru cresterea gradului de intermediere financiara sunt dintre cele mai optimiste.
Companiile mici si mari din tara noastra prefera sa se finanteze prin credite, si mai putin prin alte metode alternative. Astfel, privind estimarile aferente finalului acestui an, piata financiara cea mai dezvoltata este cea bancara, fiind posibil ca soldul creditelor acordate persoanelor juridice sa se apropie de 16 miliarde de euro. In schimb, piata de leasing ar putea ajunge la numai 2,5 milioane de euro, iar cea de factoring este estimata la numai 700 milioane de euro. Mai mult, alte metode alternative de finantare sunt utilizate si mai putin. Spre exemplu, in acest an, pe Bursa de Valori nu a fost decat o singura oferta publica de actiuni, cea a companiei Transelectrica. Iar pe segmentul de obligatiuni corporative predomina bancile comerciale sau companiile de leasing, acestea fiind singurele entitati care au lansat emisiuni de obligatiuni in acest an.
Iulian Panait, presedinte KTD Invest, precizeaza ca firmele autohtone nu apeleaza la finantarea prin bursa din doua motive. In primul rand, multi intreprinzatori nu inteleg avantajale listarii pe piata de capital, iar cel de-al doilea posibil motiv tine de reticenta unor companii fata de transparenta pe care o presupune intrarea pe bursa. Totusi, anii viitori ar putea aduce mai multe companii pe piata de capital, mai ales ca o serie de consultanti financiari spun ca apar din ce in ce mai multi intreprinzatori interesati de listare la bursa.
Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), spune ca multe metode de finantare sunt mai putin cunoscute si, de aceea, multi intreprinzatori s-au orientat catre sursele mai facil de accesat. Spre exemplu, in cazul pietei de leasing, cea mai mare pondere in totalul contractelor este detinuta de finantarea pentru autovehicule. In schimb, leasingul pentru utilaje reprezinta 20% din intreaga piata. Totusi, o schimbare pozitiva se poate observa pe parcursul ultimilor trei ani. Astfel, daca in 2003, leasingul pentru autovehicule reprezenta aprope 90%, ponderea a scazut la mai putin de doua treimi, in acest an. Iar pe segmentul finantarilor pentru utilaje, nivelul s-a majorat cu circa zece puncte procentuale, pe parcursul celor trei ani.
Cresteri semnificative s-au inregistrat si pe segmentul finantarilor prin factoring. Astfel, dupa ce, in urma cu cativa ani, produsul era considerat unul exotic, piata fiind aproape inexistenta, estimarile jucatorilor pe segmentul de factoring indica o depasire a pragului de 1,5 miliarde de euro, in urmatorii doi-trei ani.
Pe de alta parte, finantarile prin intermediul bancilor comerciale isi vor incetini viteza de crestere. Daca pana in prezent, creditele acordate persoanelor juridice inregistrau un ritm de majorare al soldului creditelor de aproximativ 40%, estimarile indica un nivel putin sub 20%. Iar unul dintre motivele incetinirii ritmului de crestere ar putea tine de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul viitor, bancile comerciale din statele membre UE vor putea desfasura activitate de creditare in tara noastra, fara a solicita acordul bancii centrale. Situatia ar putea conduce la o sporire a concurentei pe segemntul finantarii companiilor, precizeaza Crisitan Parvan.
Desi schimbari majore ale comportamentului firmelor autohtone nu sunt asteptate chiar din primul an, concurenta impusa de intrarea in piata unica europeana ar putea determina multe companii sa investeasca in tehnologie si utilaje. Mai ales ca statisticile privind sursele de finantare ale intreprinderilor mici si mijlocii indica faptul ca autofinantarea este principala metoda de sustinere a activitatii.
Sursa: Adevarul, 22 noiembrie 2006.
21.11.2006
-
Patriciu a angajat Morgan Stanley sa-i aduca investitori
ZF RO - FONDURI MUTUALE RRC
___
O banca internationala de investitii a primit mandat din partea grupului petrolier Rompetrol, condus de omul de afaceri Dinu Patriciu, pentru a gasi investitori interesati de preluarea unui pachet intre 10% si 25% din actiunile companiei - mama The Rompetrol Group BV, inregistrata in Olanda, au declarat pentru ZF surse apropiate afacerii.
Potrivit unor informatii care circula pe piata financiara, Morgan Stanley ar fi banca ce a primit mandat din partea grupului Rompetrol pentru aceasta operatiune, ce are ca scop atragerea de fonduri in vederea recapitalizarii si a finantarii programului de investitii, estimat la 1 mld. $ (circa 800 mil. euro) pentru urmatorii 3 - 5 ani.
Experti de pe piata financiara afirma ca pentru a atrage fonduri in compania - mama The Rompetrol Group (TRG) - Olanda, ar putea fi preferata varianta intrarii unor investitori printr-o majorare de capital, ceea ce ar atrage investitorii financiari - banci sau companii de private equity.
Suma atrasa de la investitori s-ar putea ridica undeva intre 150 si 500 mil. euro, in functie de marimea pachetului de actiuni, daca luam in calcul evaluarile facute de surse din industrie si care plaseaza grupul Rompetrol la o valoare de 1,4 - 1,5 mld. euro, fara a lua in calcul datoriile. Pentru acest an, grupul Rompetrol estimeaza o cifra de afaceri de 5 mld. euro din operatiunile sale derulate in peste 13 tari. Oficial, reprezentantii grupului Rompetrol nu au facut niciun comentariu.
O alta banca de investitii, JP Morgan a avut un mandat din partea Rompetrol in ultimii doi ani pentru lansarea unei emisiuni de bonduri. Agentia de evaluare Fitch a confirmat ratingul TRG la B- cu perspectiva stabila.
TRG, societatea-mama a tuturor companiilor Rompetrol din Romania, este detinuta integral de catre societatea Rompetrol Holding (Elvetia), din care Patriciu detine 80%, iar asociatul sau, americanul Phil Stephenson, 20%.
Patriciu si alti manageri din grupul Rompetrol au fost inculpati de catre procurorii de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosarul Rompetrol, care au formulat mai multe capete de acuzare de la manipularea pietei bursiere pana la inselaciune sau evaziune fiscala. Patriciu a fost trimis in judecata, dosarul fiind pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Masurile judiciare luate impotriva lui Patriciu si a grupului Rompetrol au limitat accesul la finantarile bancilor, ceea ce i-a determinat sa caute alte variante de atragere de lichiditati.
Dupa achizitia in urma cu un an a companiei franceze Dyneff, grupul Rompetrol s-a extins puternic pe pietele externe, astfel ca operatiunile din Romania aduc circa 30% din businessul grupului. Petromidia, principalul activ al grupului Rompetrol, este listat la Bursa de Valori Bucuresti, unde are o valoare bursiera de 504,3 mil. euro.
Sursa: Ziarul Financiar, 21 noiembrie 2006. -
In doi ani, Erste va recupera 10% din pretul platit pe BCR
Gandul EBS
___
Erste Bank a platit pentru preluarea BCR peste 3,75 miliarde euro, in schimbul a 61,88% din actiunile liderului pietei bancare romanesti, adica 7,65 euro pe o actiune BCR. Suma platita este de cinci ori mai mare decat valoarea contabila a bancii (1,193 miliarde euro). International Finance Corporation (IFC) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) s-au ales cu 1,5 miliarde euro, pe un pachet de 26% (pe care platisera, in 2003, doar 222 milioane dolari). Statul roman a obtinut pe pachetul sau - de 36,88% din BCR -, circa 2,25 miliarde euro, ceea ce inseamna cam 3% din PIB-ul Romaniei estimat pentru acest an.
Potrivit planului de dezvoltare, aprobat saptamana trecuta de actionari, Banca Comerciala Romana (BCR) va obtine un profit net de 250 milioane euro in acest an, urmand ca anual, pana in 2009, cresterea profitului sa fie de 40%, ceea ce reprezinta un grad de recuperare a investitiei de 10% din suma platita. De asemenea, Erste va reduce suprafetele birourilor, va extinde reteaua prin inchirieri de spatii, va centraliza activitatile de birou (back office) si va lua 'masuri extinse de formare profesionala pentru angajati', se arata in raportul prezentat in sedinta AGA. Reprezentantii actionarilor mai spun ca au fost modificate unele acte constitutive ale BCR ca urmare a subscrierii Erste si s-a decis constituirea de provizioane. 'Au fost aprobate modificari ale actelor constitutive ale BCR, in urma subscrierii Erste Bank ca actionar majoritar al bancii, s-au modificat actele constitutive conform negocierilor care au avut loc cu reprezentantii Comisiei de privatizare si s-a convenit constituirea unor provizioane, de competenta Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor', a declarat Mihai Fercala, presedintele SIF 3 Transilvania. Conducerea Erste?doreste ca raportul dintre costuri si venituri sa fie cel mult 53% la sfarsitul acestui an, urmand ca, pana in 2009, sa ajunga la aproximativ 40%. De asemenea, rentabilitatea fondurilor proprii (ROE), estimata la 23% pentru 2006, ar urma sa creasca pana la peste 35% peste trei ani, potrivit datelor prezentate de presedintele Erste Bank, Andreas Treichl.
Programul de dezvoltare prevede concentrarea investitiilor pe sase segmente principale: trezorerie, implementarea Basel II, managementul riscului, contabilitate, raportari financiare conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS) si planificare bugetara si control dupa standardele bancii austriece. Schimbarile in activitatea bancara a liderului pietei financiare romanesti se vor face dupa modelul Erste Bank. Programul propus de noul actionar majoritar al BCR mai prevede centralizarea contabilitatii 'pentru a elibera capacitati pentru activitatea de baza, eliminarea abordarilor si a practicilor specifice pietei locale si separarea activitatilor de contabilitate de cele de control'.
Factura integrarii si dezvoltarii BCR in cadrul grupului Erste Bank nu ar trebui sa depaseasca 320 milioane euro, arata proiectul prezentat de Treichl. In urma acestor investitii, pana in 2009, BCR va avea o retea de 560 de unitati (fata de 457 cat are in prezent), de doua ori mai multe bancomate ( pana la 2.215 aparate) si de patru ori mai multe terminale de plati amplasate la comercianti (pana la 31.570 POS-uri).
Sursa: Gandul, 21 noiembrie 2006.' -
O norma noua a CNVM debusoleaza investitorii in actiuni SIF
___
Actiunile Societatilor de Investitii Financiare (SIF) au inregistrat ieri o crestere de aproape 7%, pe fondul publicarii de catre CNVM a unui proiect de instructiune, interpretat de majoritatea investitorilor ca ar elimina pragul de detinere la SIFuri.
'Titlurile SIF au inregistrat ieri cresteri violente, datorita unei presiuni foarte ridicate din partea cumparatorilor. Reactia acestora a venit pe fondul publicarii de catre CNVM a unui proiect de regulament ce prevede limitarea drepturilor de vot la 1% din capitalul social, fara insa sa fie prevazuta obligativitatea vanzarii titlurilor care depasesc acest prag', a declarat, pentru Adevarul, Liviu Avram, broker la Prime Transaction. La randul sau, Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor, afirma: 'Faptul ca in proiectul de norma nu este prevazuta obligativitatea vanzarii, de catre cei care detin peste 1% din capitalul SIF, a actiunilor care depasesc aceasta limita lasa loc la interpretari. Norma vine in completarea legii, lucru ce poate fi invocat de catre investitorii in actiuni SIF, si astfel se ajunge la conflicte, a mai precizat Dan Paul.
Reprezentantii Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare sustin insa ca nu este vorba de o eliminare a pragului de detinere. 'Norma CNVM nu poate sa extinda cadrul legal. Este vorba doar de detalierea aspectelor legate de suspendarea drepturilor de vot, si nu de eliminarea pragului de detinere', afirma Paul Miclaus, vicepresedintele CNVM. Aceeasi opinie este impartasita si de Narcisa Fatu, avocat la Bostina si Asociatii. 'Proiectul de instructiune reglementeaza numai problema drepturilor de vot. Prevederile legislative privind limitarea detinerilor de actiuni SIF la 1% din capitalul social raman in continuare in vigoare', afirma Narcisa Fatu. Astfel, in cazul depasirii pragului de 1%, investitorul respectiv este obligat ca, in termen de trei luni, sa vanda excedentul de actiuni. 'Suspendarea drepturilor de vot reprezinta doar o sanctiune in subsidiar', afirma Fatu.
Actiunea concertata, imposibil de controlat
Dincolo de confuziile create in randul investitorilor, proiectul de norma publicat de CNVM nu descrie un mecanism privind identificarea persoanelor care actioneaza concertat. 'Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare nu are instrumente pentru a putea verifica daca doua persoane actioneaza concertat', precizeaza Paul Miclaus. Potrivit proiectului de instructiune, persoanele care actioneaza concertat trebuie depuna o declaratie pe propria raspundere privind actiunile SIF detinute.
Astfel ca, practic, 'respectarea' pragului de detinere la SIFuri ramane la latitudinea investitorilor. Totusi, in cazul in care acestia sunt prinsi, risca amenzi de 5.000 lei persoanele fizice si intre 0,5%-5% din capitalul social varsat persoanele juridice. Un investitor care isi 'permite' sa cumpere mai bine de 1% dintrun SIF, este greu de crezut ca va fi 'speriat' de cuantumul acestor amenzi. Cu titlu de exemplu, o persoana poate sa infiinteze mai multe microintreprintreri, inregistrate ca societati cu raspundere limitata, fiecare cu un capital social de 200 de lei. Presupunand ca cineva are 100 de astfel de societati cu care preia un SIF. In acest caz, amenda maxima ar fi de 1.000 de lei. Iar pentru o persoana care sia permis sa cumpere un SIF (n. red. valoarea de piata a celor cinci SIFuri depaseste 66 miliarde de lei), este evident ca o astfel de amenda nu incomodeaza.
In concluzie, putem spune ca problema reala este de fapt gasirea, de catre CNVM, a unei metode de a identifica actiunea concertata. In nici un caz a lasa la latitudinea investitorilor nu este cea mai buna solutie. Dovada ca si pana acum o serie de afaceristi locali au ajuns sa detina cote importante din capitalul SIF-urilor.
Sursa: Adevarul, 21 noiembrie 2006.'
20.11.2006
-
Ce risca statul daca rupe unilateral contractul de privatizare a Petrom
ZF RO - FONDURI MUTUALE SNP
___
Plata unor daune de milioane de euro, un semnal prost catre investitorii straini, punerea sub semnul intrebarii a oricarei privatizari din Romania. Sunt cateva dintre riscurile la care se expune partea romana, in cazul in care rupe, fara acordul austriecilor de la OMV, contractul de privatizare al celei mai mari companii din Romania.
Miza este imensa - unicul producator de titei din Romania, cu 6 mil. tone pe an si jumatate din productia interna de gaze. In plus, privatizarea Romgaz Medias ar putea fi suspendata, ca si a altor societati de utilitati.
Wolfgang Ruttenstorfer, presedintele grupului OMV - actionarul majoritar al Petrom, a venit la Bucuresti la finele saptamanii trecute special pentru a discuta cu reprezentantii ministerului economiei in conditiile in care firma petroliera este in mijlocul unui scandal privind majorarea pretului la gaze.
Contractul de privatizare al Petrom, cea mai mare companie romaneasca intrata in portofoliul grupului petrolier austriac OMV, este prima privatizare care va intra saptamana viitoare pe masa de lucru a Consiliului Su-prem de Aparare al Tarii la cererea prese-dintelui Romaniei, Traian Basescu.
'Incheierea unui contract presupune in primul rand acordul ambelor parti. In opi-nia mea, este extrem de greu sa deschizi un contract cum este cel de privatizare al Petromului', spune Daniel Daianu, fost ministru de finante, actual profesor de economie.
'In primul rand, ar trebui ridicata o problema de principiu. Acest contract a primit avizul Parlamentului la acea vreme, dar avizul s-a dat fara ca anexele secrete sa fie cunoscute. Sunt niste lucruri de o gravitate enorma, la toate contractele de privatizare fiind vorba de anexe secrete. Acest lucru este inacceptabil tinand cont de faptul ca vorbim de active care apartin statului roman', a mai precizat Daianu.
'Contractul de privatizare al Petrom ar trebui rediscutat in deplin acord cu austriecii de la OMV, daca sunt clauze sau prevederi care ar trebui modificate. Insa desfacerea contractului de privatizare al Petrom nu poate fi facuta unilateral fara niciun fel de risc. Daca partea romana va recurge la o solutie unilaterala, de rupere a contractului cu OMV, semnalul va fi groaznic pentru investitori, ca orice contract de privatizare incheiat pana acum sta sub semnul intrebarii, ca Romania nu este o tara a afacerilor din moment ce un deal facut nu este respectat', spune reprezentantul unei firme de avocatura, care nu a dorit sa fie citat.
Ce spune OMV-ul despre privatizarea Petrom? Ei sustin ca 'privatizarea companiei a avut efecte pozitive atat in cazul companiei, cat si al economiei'.
'Valoarea de piata a Petrom a crescut de trei ori de la momentul privatizarii, in 2004, iar peste 40% din profit este directionat catre statul roman si Fondul Proprietatea. De asemenea, Petrom a acordat pentru anul 2005 dividende a caror valoare depaseste valoarea cumulata a dividendelor din ultimii sapte ani', au mai precizat reprezentantii Petrom.
Potrivit acestora, privatizarea Petrom era necesara pentru a crea o economie de piata functionala in sectorul energetic.
Petrom a fost preluat in anul 2004, companiei austriece fiindu-i acordate prin lege o serie de facilitati fiscale, dar si legate de redevente care acum sunt in centrul unui scandal fara precedent.
Consortiul de consultanti care a asigurat asistenta statului la vanzarea Petrom a fost condus de catre bancile de investitii Credit Suisse First Boston si ING Barings. Consultantii statului au incasat onorarii din comision de succes estimate in total la 20-22 mil. euro.
Potrivit contractului de privatizare, nivelul redeventelor platite de Petrom, sub controlul OMV, urmeaza sa fie 'inghetat' pe o perioada de 10 ani de la data privatizarii, chiar daca preturile de vanzare a produselor petroliere variaza in functie de cotatiile internationale ale titeiului.
'Este clar ca anumite clauze din contractul de privatizare nu sunt dintre cele mai bune sau care nu ne fac extrem de fericiti, si e vorba aici de partea de redeventa si de partea de fiscalitate care se poate aplica Petrom', a declarat ministrul economiei si comertului, Codrut Seres.
Scandalul iscat de majorarea pretului la gaze cu 8,5% de la 11 noiembrie a dus la cererea presedintiei de a fi perezentat contractul de privatizare al Petrom si al societatilor de distributie a energiei, inclusiv studiul de consultanta pentru privatizare. Consecintele deja se vad. Marile procese de privatizare sunt in stand-by pana la solutionarea acestui caz.
El a adaugat ca Ministerul Economiei pregateste documentele solicitate, pe care le va transmite luni, iar decizia va fi luata in sedinta CSAT de saptamana viitoare.
'Intotdeauna un contract care are vicii ascunse este greu de dovedit. De aceea, in acest caz este necesar ajutorul unor echipe extrem de competente de avocati. O alta solutie ar putea fi trimiterea contractului de privatizare la Bruxelles, iar daca acolo se va demonstra ca avantajele acordate austriecilor sunt indicente, continutul acestuia se poate rediscuta. Chiar si facilitatile pot fi discutate, dar cred ca va fi un lucru extrem de greu', a adaugat Daianu.
De cealalta parte, exista numeroase pareri care nu sustin renegocierea contractului de privatizare al celei mai mari companii romanesti.
Premierul Calin Popescu-Tariceanu a declarat la sfarsitul saptamanii trecute ca nu sustine renegocierea contractului de privatizare al Petrom, pentru ca semnalul pentru investitori ar fi negativ.
Potrivit lui Tariceanu, multi incearca sa forteze o legatura intre intrarea Romaniei in UE si cresterea pretului gazelor. Acesta a opinat ca nu exista nicio legatura intre cele doua evolutii, spunand ca daca pe piata mondiala preturile cresc, cresc si in Romania.
Premierul se opune ideii de renegociere a contractului, nu pentru ca l-ar considera unul extrem de bun, dar pentru ca o astfel de decizie ar putea da un semnal devastator pentru investitorii straini.
Pe viitor, acestia s-ar gandi de douazeci de ori inainte de a veni in Romania, astfel ca nu trebuie sa amestecam politica in asemenea chestiuni, a declarat premierul.
'Problema care se ridica acum nu este motivatia privatizarii Petrom, ci modalitatea in care a decurs acest proces. O privatizare se poate face in doua modalitati: inteligent sau mai putin inteligent', afirma Daianu.
Petrom a trecut sub mandatul OMV de la o cifra de afaceri de 2,1 mld. euro in 2004 la 2,8 mld. euro in primele noua luni ale acestui an, iar pe planul profitului, de la pierdere la un rezultat de 564 mil. euro pe primele trei trimestre din acest an.
Si asta in conditiile in care Petrom a fost afectat de scaderea marjei de profit in rafinare si in benzinarii.
Actiunile Petrom au avut o evolutie agitata la Bursa in primele zile dupa prezentarea rezultatelor financiare la noua luni.
Pretul actiunilor s-a mentinut pe scadere si in cea mai mare parte a sedintei de vineri, dar spre final, in ultimul sfert de ora de tranzactionare, ordine mai mari de cumparare, de peste 200.000 de actiuni au urcat rapid pretul si au dus la o crestere de peste 5% pentru aceste actiuni fata de ziua precedenta.
'Ce s-a intamplat vineri pe actiunile Petrom este un comportament pur speculativ, fie de fonduri straine, fie al unor investitori locali. Dar avand in vedere ca si titlurile BRD au avut o evolutie similara, cel mai probabil, la cumparare au fost fonduri straine', a declarat Marian Dinu, presedintele societatii de brokeraj Alpha Finance Romania.
Seres schimba sefii Romgaz si Electrica
Ministrul a anuntat suspendarea sefilor Electrica si Romgaz, pe fondul derularii unei anchete privind achizitiile facute de cele doua firme.
In prezent, cei doi directori generali ai companiilor, Nicolaie Coroiu, respectiv Alexa Iakob, sunt suspendati pe termen de 30 de zile, fiind inlocuiti de adjunctii lor. Astfel, in perioada urmatoare, conducerea Electrica se va afla in mainile lui Ion Lungu, iar la Romgaz pe postul de director general a venit in aceasta perioada Lucian Stancu.
Obiectul acestui control il constituie modalitatea de achizitionare a bunurilor si serviciilor in cadrul celor doua companii.
Sursa: Ziarul Financiar, 20 noiembrie 2006.' -
Capitalul BCR nu va putea fi majorat decat cu acordul SIF
Curierul National LION SIF2 SIF3 SIF4
___
Actionarii au modificat statutul BCR. Aplicarea votului cu o majoritate de 75% se restrange la cateva aspecte importante. SIF se vor pronunta si asupra unor eventuale fuziuni
Statutul Bancii Comerciale Romane a fost modificat printr-o decizie a actionarilor institutiei de credit. Principala noutate o reprezinta restrangerea ariei de aplicare a votului cu o majoritate de 75%. Astfel, cele cinci Societati de Investitii Financiare, care impreuna detin peste 30 de procente, se vor pronunta in situatii precum majorarea capitalului sau fuziunea BCR cu o alta banca. 'A fost aprobata modificarea actului constitutiv potrivit intelegerilor convenite atat de AVAS si cele cinci SIF, cat si de Comisia de privatizare cu Erste Bank. Modificarile stabilesc clauzele de protectie a actionarilor minoritari, spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. El a mentionat ca atat timp cat banca nu este listata la Bursa, conditiile trebuie respectate. 'Erste Bank a respectat obligatiile pe care trebuia sa si le asume, avand in vedere prevederile adoptate astazi', a declarat Fercala.
Valabilitate pana la listare
Una dintre prevederile adoptate vineri mentioneaza ca punctele de protectie ale actionarilor sunt valabile cu doua conditii ce trebuie indeplinite simultan. Astfel, majoritatea de 75%, structura Consiliului de Supraveghere si modul de distribuire a profitului raman in picioare doar in situatia in care SIF detin minimum 20% din actiunile bancii, iar titlurile nu sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti.
Cel putin 40% din profit, distribuit actionarilor
Statutul stipuleaza, de asemenea, ca, in limitele permise de lege si regulamentele BNR, cel putin 40% din profitul anual net, stabilit in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, va fi distribuit actionarilor cu titlu de dividende. Acordul SIF va mai fi necesar pentru decizii care privesc reorganizarea, consolidarea sau actele de dispozitie cu privire la activele imobilizate a caror valoare reprezinta mai mult de 25% din fondurile proprii ale BCR. Deciziile vor fi adoptate cu voturile a 75% din capitalul social si pentru fuziunea BCR cu orice alta societate comerciala sau divizarea bancii, lichidarea si dizolvarea BCR, sau mutarea sediului social al bancii. Pe ordinea de zi s-a mai aflat si aprobarea planului de dezvoltare a bancii pentru urmatorii trei ani, in care este prevazuta triplarea profitului net al BCR fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro.
Planuri de dezvoltare
De asemenea, planul mai include aspecte legate de extinderea in teritoriu, dezvoltarea de noi produse si perfectionarea personalului. Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30%, pe an, pentru veniturile nete din dobanzi. De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual. Un al treilea punct aflat pe ordinea de zi a fost constituirea unor provizioane nedeductibile in valoare de aproximativ 260.000 lei si 7.806 euro pentru cinci litigii. Privatizarea BCR a fost finalizata la jumatatea lunii octombrie, cand Erste Bank a virat 3,75 miliarde de euro pentru preluarea institutiei de credit. Din aceasta suma, statul roman a incasat 2,2 miliarde de euro. Activele BCR depasesc 10 miliarde de euro, plasand-o pe primul loc in topul bancilor din Romania.
Erste urmareste cresterea rentabilitatii
Presedintele Erste Bank a mai precizat ca banca austriaca urmareste sporirea substantiala a rentabilitatii BCR. Astfel, rentabilitatea fondurilor proprii (ROE) ar urma sa avanseze cu 12 procente pana la 35% in urmatorii trei ani. Indicatorul ROE se calculeaza ca raport intre profitul net obtinut de banca si valoarea fondurilor proprii.
Sursa: Curierul National, 20 noiembrie 2006.' -
SIF-urile fac strategie comuna pentru actiunile BCR
___
Cele cinci societati de investitii financiare (SIF), care detin circa 30% din capitalul BCR, vor actiona impreuna daca vor decide sa vanda actiunile, urmand sa le valorifice in bloc, insa pentru moment nu intentioneaza sa renunte la participatii.
'Valorificarea in bloc a actiunilor este mai avantajoasa pentru SIF decat o faramitare. Una este sa vinzi 30%, si altceva inseamna sa instrainezi o participatie de circa 6%. Nu este exclus sa vindem, daca vom primi o oferta de pret atractiva, dar nici un SIF nu va actiona singur', a afirmat presedintele SIF Transilvania, Mihai Fercala. El a mentionat ca, deocamdata, SIF nu doresc sa vanda, pentru ca actiunile aduc profit.
Fercala a aratat ca decizia de a vinde depinde si de modul in care va evolua banca. 'Planul de dezvoltare al BCR pentru urmatorii ani este ambitios, insa banca nu este singura pe piata. Concurenta se va inaspri in domeniul bancar', a mai spus Fercala.
Reprezentantul SIF Transilvania a aratat ca societatile de investitii financiare au posibilitatea sa iasa din actionariatul BCR. 'Actionarii minoritari nu au nici un impediment in acest sens. SIF pot sa vanda oricand actiunile. Chiar daca banca nu este listata, nu inseamna ca societatile sunt captive. Participatiile la BCR sunt foarte valoroase. Daca SIF considera ca profitul nu le satisface, pot iesi', a explicat Fercala.
Erste Bank a initiat, la inceputul lunii noiembrie, o oferta pentru preluarea unui pachet de 8% din capitalul BCR, detinut de salariatii bancii. Proprietarul BCR a anuntat ca ofera salariatilor fie 6,5 euro pentru o actiune BCR, fie o actiune Erste pentru fiecare sase actiuni BCR, oferta grupului austriac derulandu-se in perioada 1-24 noiembrie.
Planul de dezvoltare a BCR pentru urmatorii trei ani, aprobat vineri de actionari, prevede triplarea profitului net fata de nivelul estimat pentru acest an, de 250 milioane de euro. Banca austriaca vizeaza o crestere anuala a profitului net al BCR cu 40% si un avans de 25-30% pe an, pentru veniturile nete din dobanzi. De asemenea, Erste Bank prognozeaza majorarea veniturilor nete din comisioane cu 15-20% anual.
Sursa: Curentul, 20 noiembrie 2006.'
17.11.2006
-
Broker Cluj si-a depasit profitul bugetat pe tot anul
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Broker Cluj, singura societate de intermediere cotata la Bursa de Valori Bucuresti, a inregistrat in primele zece luni un profit brut de 5,03 milioane de euro (17,83 milioane lei), cu 36% mai ridicat comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Profitul brut al Broker se ridica anul trecut la 13,3 milioane de lei (aproape 3,7 milioane de euro). In luna octombrie, Broker a realizat un profit brut de 1,21 milioane de euro (4,27 mil. lei).
Cea mai mare parte a acestuia provine din valorificarea unor active in conditiile unei evolutii foarte bune a Bursei luna trecuta, potrivit conducerii societatii. Indicii BET-C si BET-FI au atins maximele istorice la sfarsitul lui octombrie pentru prima data din luna februarie a acestui an.
O parte insemnata a profitului, peste 363.000 de euro, a fost obtinuta din speculatii cu derivative pe piata la termen de la Sibiu, au mai precizat acestia.
La sfarsitul lunii trecute, Broker avea deschise un numar de 11.733 pozitii.
'Am reusit sa valorificam in octombrie niste pachete constituite anterior, dat fiind evolutia buna a pietei. Am realizat operatiuni pe SIF-uri, Petrom, BRD dar am castigat si din speculatii pe piata de la Sibiu. Cel putin 30% din profitul realizat in octombrie a provenit din operatiuni cu derivative', spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj.
Cu toate acestea, reprezentantii Broker spun ca luna trecuta nu au operat modificari majore in structura activelor pe care le detin.
Activele totale ale societatii de servicii de investitii financiare erau la 31 octombrie de peste 29,4 milioane de euro (104 milioane de lei). Din acestea, activul net se ridica la circa 22,2 milioane de euro (78,5 milioane de lei), aproape dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand se cifra la 12,2 milioane de euro (44,4 milioane de lei).
Valoarea de piata a activelor detinute de Broker in portofoliu era de aproximativ 19 milioane de euro (66,9 milioane de lei), din care o pondere de 97,74% reprezentau titlurile societatilor cotate la Bursa, in crestere de la 81,7%, cat detineau acestea in aceeasi perioada a anului trecut.
Societatea de brokeraj are detineri de pana la 5% la 65 de societati, din cele 70 la care are participatii, iar la cinci companii are o participatie intre 5% si 33%.
Societatea are in portofoliu actiuni la 70 de societati si are detineri mai mari de 5% la 5 dintre acestea. Printre participatiile semnificative se numara Siretul Pascani si Biofarm Bucuresti.
Societatea de intermediere mai detine un pachet de peste 16% din actiunile Mecanica Ceahlau, pe care vrea sa o transfere de pe RASDAQ pe Bursa de Valori.
'Cred ca pana la sfarsitul anului vom realiza un profit de peste 20 de milioane de lei. Profitul din comisioane este in medie de circa un milion de lei', a adaugat Petru Prunea.
Activul net unitar al SSIF Broker la 31 octombrie era de 0,719 lei/actiune. Actiunile Broker au inchis sedinta de ieri la un pret de 1,64 lei/actiune, in scadere cu aproape 3% fata de ziua precedenta.
La acest pret, capitalizarea bursiera a societatii se ridica la aproape 51,3 de milioane de euro (179,1 milioane de lei).''
Sursa: Ziarul Financiar, 17 noiembrie 2006.' -
Neliniste pe platforma chimica de la Azomures
Curentul
___
Indicatorii financiar-contabili, la noua luni, prezentati de conducerea combinatului chimic Azomures de la Targu-Mures, creeaza neliniste in randul salariatilor de aici. Acestia spun ca au cel putin doua motive de ingrijorare, unul pe termen scurt, iar altul pe termen lung. 'Nu vom primi nimic din participarea la profit daca nu va fi profit si, apoi, daca la pretul actual al gazului mergem in pierdere, anul viitor inseamna ca se va inchide combinatul', spun angajatii, care adauga ca motive de ingrijorare le da si patronatul care, spre deosebire de anii anteriori, nu a demarat inca negocierile pentru incheierea unui nou contract colectiv de munca. 'Legea spune ca negocierile pot incepe cu 60 de zile inainte de expirarea contractului dar nu mai tarziu de 30 de zile, deci cel tarziu pe 1 decembrie trebuie incepute negocierile', atrage insa atentia liderul sindicatului 'Alternativa 2002' de la Azomures, Maria Dandarau. Aceasta adauga, de asemenea, ca, in ciuda indicatorilor la 9 luni, care sunt negativi, combinatul ar putea sa se redreseze si sa termine anul in profit. 'Daca la 6 luni am fost in profit, eu nu stiu cum am ajuns acum aici, sa avem pierderi. Azo face insa rasturnari spectaculoase la capitolul profit, suntem obisnuiti cu asta', spune Maria Dandarau, care nu exclude, la randul ei, varianta inchiderii combinatului, de anul viitor, cu atat mai mult cu cat exista inca in vigoare o hotarare AGA care permite Consiliului de Administratie sa ia si o asemenea masura daca ar constata ca unitatea lucreaza in pierdere.
Precizam ca dupa scurgerea a noua luni din acest an, Azomures a raportat pierderi de 7,4 milioane de lei si o scadere a cifrei de afaceri cu 10% fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Sursa: Curentul, 17 noiembrie 2006.
' -
Fondurile straine sunt atrase de actiunile de pe RASDAQ
Adevarul
___
Fondul cu capital de risc Reconstruction Capital 2 (RC2), administrat de New Europe Capital, a investit in acest an 21 milioane de euro in actiuni listate pe piata de capital romaneasca. 'Plasamentele efectuate de Reconstruction Capital 2 pe piata de capital autohtona au vizat in special societati de pe piata Rasdaq. Politica noastra de investitii consta in identificarea unor emitenti mai mici, cu potential de crestere si totodata prea putin cunoscuti jucatorilor la bursa', a declarat, pentru Adevarul, Ion Florescu, director la New Europe Capital. Fondul a fost infiintat la sfarsitul anului trecut, suma atrasa initial fiind de 23,4 milioane de euro. In luna mai a anului curent, Reconstruction Capital 2 a mai 'ridicat' de la investitori 40,2 milioane de euro, astfel ca, in prezent, capitalizarea fondului se ridica la 63,6 milioane de euro.
Pana acum, Reconstruction Capital 2 a efectuat plasamente pe pietele de capital de la Bucuresti si Sofia circa 25 milioane de euro. 'Cea mai mare parte a investitiilor la bursa au fost efectuate in perioadele de scadere a cotatiilor. Astfel, majoritatea plasamentelor pe piata de capital romaneasca au fost efectuate in luna iunie 2006', precizeaza Ion Florescu.
Pe langa plasamentele pe pietele de capital, fondul investeste si in societati private. 'In primul an, am urmarit o alocare egala a sumelor intre investitiile pe burse si cele din sectorul privat', precizeaza Ion Florescu. O investitie in sectorul privat presupune preluarea unei companii, imbunatatirea activitatii si profitabilitatii acesteia si ulterior vanzarea ei.
Societatea de administrare a identificat mai multe oportunitati de investitii pe piata romaneasca, domeniile vizate fiind cel imobiliar, al serviciilor medicale si industria alimentara. Fondul are doua strategii in ceea ce priveste investitiile din sectorul privat. Astfel, sunt cautate companii mici, infiintate de 23 ani si care au inregistrat o evolutie foarte buna a afacerilor.
'Cealalta strategie este oarecum opusa, intrucat consta in achizitionarea unor societati care se afla in dificultate, pentru a le restructura. Criteriile de care tinem cont la selectarea acestora sunt domeniul de activitate, care trebuie sa fie cat mai interesant si cu potential de crestere, activele si brandul. Preferam companii cu un brand cunoscut, dar neexploatat la maximum', precizeaza Ion Florescu. In plus, societatea de administrare cauta, in special, firme orientate spre consumul intern. 'Evitam firmele exportatoare, la care manopera are o pondere ridicata in costurile de productie. Acestea nu vor putea face fata competitivitatii ridicate, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana', afirma directorul New Europe Capital.
Cat priveste investitiile in domeniul imobiliar, lucrurile sunt putin diferite. 'In domeniul realestate (imobiliar), de regula, ne asociem cu dezvoltatorii de proiecte imobiliare care doresc sa isi majoreze capacitatea de a investi', afirma Florescu. In prezent, Reconstruction Capital 2 este partener la trei astfel de proiecte. 'Intentionam, impreuna cu partenerii nosti, sa achizitionam trei terenuri in Capitala. Ulterior, pe acestea vor fi dezvoltate proiecte imobiliare. Doua dintre proiecte vizeaza realizarea unor constructii rezidentiale, in timp ce unul este mixt, presupunand realizarea atat de cladiri rezidentiale, cat si de spatii industriale', precizeaza directorul New Europe Capital.
Investitia intr-un proiect este de 3-15 milioane de euro
Suma alocata de Reconstruction Capital 2 pentru un proiect investitional este intre 3 milioane euro si 15 milioane de euro. De regula, valoarea unui plasament se mentine la nivelul initial. 'Inca de la inceput, din faza de proiect, facem un plan de afaceri impreuna cu managementul companiei. Ulterior, ne implicam in administrarea societatii, prin acordarea de consultanta conducerii', precizeaza Florescu. Durata medie a unei investitii este de 3-4 ani. Perioada insa poate sa se abata sensibil de la acest interval, in functie de oportunitatile din piata.
Pe langa Reconstruction Capital 2, New Europe Capital mai administreaza in Romania alte doua fonduri de investitii, respectiv Romanian Recontruction Capital (RRC) si Romanian Investment Fund (RIF). 'Stilul de a investi si obiectul de activitate este acelasi pentru cele trei vehicule investitionale. Diferenta dintre ele consta in faptul ca RC2 este listat la Bursa de la Londra', afirma directorul New Europe Capital. Titlurile fondului au fost listate la Londra pe 23 decembrie 2005, pretul din prima zi de tranzactionare fiind de 0,96 de euro. In prezent, cotatiile au ajuns la 1,06 euro, ceea ce inseamna o apreciere de 10,4%, de la data listarii.
Primele doua fonduri nu mai efectueaza investitii, in prezent, acestea mai au in portofolii actiuni la Policolor si BRD. 'Fondurile RIF si Romania Reconstruction Capital leau adus investitorilor un randament anual de peste 20%. Succesul inregistrat de acestea a condus la atragerea unei sume considerabile pentru Reconstruction Capital 2', declara Florescu.
Principalii investitori in fondul RC2 sunt din Europa de Vest si in special din Marea Britanie, Elvetia si Belgia. Americanii au subscris aproape 5% din valoarea fondului.
Sursa: Adevarul, 17 noiembrie 2006.'
Pagina