04.10.2005
-
Investitorii interesati vor depune oferte pentru 61,88% din actiunile BCR
Curentul EBS
___
Bancile interesate de preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR) vor depune oferte pentru cumpararea a 61,8825% din actiuni, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. Anterior, strategia de privatizare a bancii prevedea ca investitorii pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune la BCR, fie o participatie de 61,8825%. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este principalul actionar al BCR, cu 36,88% din capital, dupa ce a vandut anul trecut un pachet de 25% plus doua actiuni Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si diviziei de investitii in sectorul privat a Bancii Mondiale, International Finance Corporation, pentru 222 de milioane de dolari. Guvernul a mandatat AVAS sa valorifice intreg pachetul detinut la banca si sa rascumpere, potrivit intelegerilor, actiunile vandute anterior catre BERD si IFC.
Sursa: Curentul, 4 octombrie 2005.
03.10.2005
-
Viata de dupa listarea la Bursa: mai multa bataie de cap pentru manageri, dar avantaje indiscutabile pentru companie
ZF RO - FONDURI MUTUALE BRK
___
Listarea unei companii inseamna, pe langa avantajele indiscutabile fara de care nimeni nu ar hotari sa-si aduca compania pe bursa, si o multime de schimbari fata de situatia dinainte de listare, la care managerii acelei societati trebuie sa se adapteze cat mai rapid pentru a nu ajunge sa regrete decizia luata. 'Dupa listare, managerii unei companii isi dau duhul', descrie metaforic Petru Prunea, presedintele SSIF Broker, senzatia pe care o au directorii unei societati dupa ce actiunile acesteia intra pe piata de capital. Broker a fost listata la Bursa anul trecut, fiind prima societate de intermediere financiara ale carei actiuni sunt tranzactionate pe piata de capital de la noi.
Cele mai mari dificultati tin de faptul ca managerii companiei listate trebuie sa se conformeze unor cerinte de dezvaluire a informatiilor, sau cu alte cuvinte ei trebuie sa dea dovada de transparenta crescuta in privinta modului in care-si conduc afacerile. Transparenta, care de multe ori implica si o schimbare in mentalitatea managerilor, care trebuie sa inteleaga ca, o data ce societatea s-a deschis publicului, devin practic obligati sa raporteze unor actionari externi care pot fi foarte exigenti. Aceasta inseamna totodata si mai multa responsabilitate in privinta modului in care isi fac planurile de afaceri, dar in acelasi timp si mai mult interes in a creste profitabilitatea companiei pentru ca, pana la urma, pe termen lung, de asta depinde valoarea de piata a companiei lor.
'Poate unii vor interpreta ca ma plang, dar vreau sa precizez de la inceput ca indiscutabil avantajele pe care le avem dupa listare compenseaza de departe toate problemele care au aparut in urma acestui proces. Tot ce vreau e sa subliniez cat de radical se schimba pentru directorii unei companii situatia dupa ce acea societate devine una deschisa. Apar atatea probleme noi pe langa cele vechi, obisnuite in activitatea companiei, care nici ele nu dispar, incat uneori cei care conduc societatea respectiva sunt gata sa capoteze', spune Prunea. El mai spune ca dupa listare nu a petrecut mai multe ore la serviciu, in schimb modul de lucru in cadrul companiei a devenit mult mai intens. 'Eu vin la serviciu la 7:15 si plec intre 16:00-17:00. Asa se intampla si inainte de listare. Intensitatea lucrului a crescut, nu neaparat timpul. Iar ceilalti care lucreaza la Broker vin la 7:45 si pleaca cand termina ce au de facut in ziua respectiva', a precizat presedintele SSIF Broker.
Si Dragos Simion, presedintele Flamingo Bucuresti, companie care a fost listata la Bursa in cursul acestui an, considera ca dupa listare activitatea in cadrul unor departamente ale societatii devine mult mai intensa. 'Este intr-adevar mai multa munca, dar pe departamente specializate, cum ar fi cel financiar sau juridic. Cand am spus ca Flamingo s-a pregatit un an si jumatate pentru listare, multi m-au intrebat « dar de ce asa de mult, in conditiile in care de regula pentru multe companii nu a fost nevoie decat de cateva luni ? ». Dar noi am muncit atat de mult inainte tocmai ca dupa ce compania va fi pe bursa adaptarea la noile conditii sa se faca mult mai usor?', a precizat Simion.
'Fata de un an in urma, timpul pe care-l petrec la serviciu este relativ egal. Dar ca intensitate a crescut si e mai orientat spre zona bursiera. Am dat prioritate anumitor lucruri si alte activitati pe care le faceam inainte le-am delegat subordonatilor. Aici ma refer la o parte din activitatile de rutina de pe partea de retail. In acelasi timp, una din prioritatile noastre dupa listarea la bursa a fost sa analizam in fiecare zi a cine a vandut, cine a cumparat si de ce actiunile au crescut sau scazut pentru a intelege mai bine evolutia actiunilor. Listarea companiei la bursa este o experienta noua pentru noi si e normal sa incercam sa intelegem cat mai bine ce se intampla cu actiunile la bursa pentru a avea un control mai bun asupra modului in care evolueaza', spune Dragos Simion.
Analistii de pe piata considera ca una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta managerii unei companii listate este faptul ca ei trebuie tot timpul sa demonstreze atat actionarilor, cat si potentialilor investitori ca pot aduce valoare adaugata afacerilor respective si ca pot creste sau cel putin mentine valoarea investitiilor pe care investitorii le fac in societatea respectiva. Presedintele de la Broker sustine ca, dupa listare, pe termen scurt cel mai important pentru o companie este imaginea pe care aceasta o are in randul publicului. 'Atat actionarii, cat si potentialii investitori sunt mai dornici de informatii legate de activitatea companiei si trebuie sa fim foarte atenti cu imaginea pe care societatea o are pentru ca de asta depinde mai intai pretul actiunilor si dupa aceea de profitabilitate', considera Petru Prunea.
Presedintele Flamingo spune ca trebuie sa se acorde o importanta egala imaginii companiei si rezultatelor financiare ale acesteia pentru ca pe termen lung firma nu poate sa reziste doar pe baza imaginii bune pe care a avut-o in trecut. 'Flamingo a pus dintotdeauna pret pe imagine si incercam bineinteles sa ne pastram o imagine foarte buna si dupa listare. Oricum, eu cred ca aceste doua componente, imaginea si rezultatele financiare, trebuie sa fie echilibrate. Poti sa ai un profit bun, dar daca imaginea companiei e proasta oamenii incep sa-si puna intrebari. Iar pe termen lung nu poti sa rezisti doar pe seama imaginii daca ai rezultate slabe', a precizat Simion. Seful de la Flamingo considera ca managerii unei companii trebuie, mai ales dupa ce aceasta este listata, sa explice foarte bine caracterul activitatii acelei societati.
'La noi, activitatea e sezoniera, iar in cazul Flamingo asta inseamna ca profiturile se fac in trimestrul patru. In aceste conditii, principala preocupare a noastra a fost sa facem specificul fimei cat mai bine cunoscut investitorilor. Oamenii cunosc de Flamingo drept un vanzator de calculatoare, in timp ce noi activam pe toata zona de retail de eletronice. De asemenea, pe langa retail, noi avem si distributie si din nou oamenii nu stiu asta. Nici caracterul de sezonalitate al activitatii noastre nu-l inteleg foarte bine. Poate ca oamenii isi imagineaza ca 30-40% din profit il facem in prima jumatate si restul in a doua parte a anului, dar nu stiu sau le vine greu sa inteleaga ca noi peste 90% din profit il facem in trimestrul patru', a precizat Dragos Simion.
In acelasi timp, analistii mai subliniaza ca o data ce compania este listata, inseamna ca activitatea acesteia devine o problema de interes public si este accesibila inclusiv concurentei. 'Esti obligat practic sa faci performanta in conditii de transparenta ridicate. Astfel, secretul de fabricatie isi pierde din esenta lui initiala', spune seful de Broker. 'As spune ca avem un oarecare dezavantaj competitiv fata de competitorii nostri prin informatia pe care o furnizam periodic, fiind si prima societate de acest gen care este listata pe bursa de la noi. Dar noi ne-am asumat acest risc din momentul in care am facut oferta publica', a precizat presedintele Flamingo.
Prunea mai spune ca in cazul Broker conducerea a fost nevoita sa se confrunte si cu o serie de neplaceri cauzate de unele dintre societatile de brokeraj de pe piata. 'Au existat mereu persoane « binevoitoare » in cadrul altor societati de brokeraj concurente de pe piata dispuse sa ne creeze neajunsuri', spune Prunea. 'Si au facut asta prin prezentarea defavorabila a societatii noastre in fata investitorilor mai ales in ceea ce priveste modul cum interpreteaza indicatorii economici. Normal, nu am avea nici o problema cu aceste societati daca ar prezenta datele corect. Ar insemna ca problema e la noi si am face tot posibilul sa o inlaturam. Dar nu poti sa spui, de exemplu, ca PER-ul actiunilor Broker e mare cand din toate rezultatele noastre financiare reiese ca este mic', a adaugat Prunea.
Dupa listare, cerintele de transparenta atat din partea institutiilor si autoritatilor de pe piata de capital, cat si cele determinate de interesul crescut al investitorilor pentru activitatea curenta a societatii cresc. In acest context, companiile listate se vad obligate sa delege persoane care sa se ocupe numai de relatiile cu actionarii sau cu media. 'In cazul nostru crearea departamentului de relatii cu actionarii nu a ridicat probleme pentru ca si inainte de listare aveam foarte multi actionari, peste 460, si normal trebuia sa pastram o relatie buna cu acestia si in acea perioada. Tot ce a trebuit sa facem este compartimentul de comunicare cu bursa', a spus Prunea.
'Ca urmare a listarii si pentru a satisface exigentele atat actionarilor nostri, cat si potentialilor investitori am angajat persoane care sa se ocupe numai de partea aceasta a relatiilor cu publicul. Avem personal care se ocupa special de informarea publicului dornic sa afle mai multe lucruri despre activitatea noastra, si totodata avem pe altcineva care se ocupa cu informarile care trebuie date Bursei de Valori si CNVM', a precizat presedintele SSIF Broker. 'Toata aceasta deschidere fata de public este absolut necesara mai ales in cazul unei companii cu un obiectiv de activitate ca al nostru care, din cauza ca este mai volatil, este in general privit cu mai putina incredere decat in cazul societatilor cu activitate orientata preponderent spre productie' a adaugat Petru Prunea.
In acelasi timp, seful de la Broker este de parere ca transparenta sporita are si un avantaj foarte important. 'Ne obliga sa analizam cu mai multa rigurozitate si atentie plasamentele pe care le facem', spune Prunea. 'Cand spun mai multa atentie ma refer la gradul de risc pe care suntem dispusi sa-l acceptam in constructia portofoliului nostru. Noi avem un comitet de risc care analizeaza si hotaraste in ceea ce investim. Bineinteles, ultimul cuvant il am eu, si au fost rare cazurile cand parerea celor din comitet a fost diferita de a mea', a precizat presedintele SSIF Broker. Tinand cont si de avantajele, dar si de eventualele probleme care pot aparea pentru managerii unei companii dupa ce aceasta este listata, merita pana la urma tot efortul de a veni cu societatea la Bursa? 'Indiscutabil', a conchis Dragos Simion.
KPMG: listarea aduce schimbari pentru manageri
Analisii de la KPMG, una din cele mai mari companii de consultanta din lume, noteaza o serie de schimbari care apar dupa ce o companie este listata pe piata de capital si de care managerii acesteia trebuie sa tina cont. 'Faptul ca societatea este listata inseamna ca activitatea companiei devine o problema de interes public si este accesibila inclusiv concurentei. Cerintele de dezvaluire a informatiilor vor deveni mai stringente si va trebui sa va supuneti unor controale mai stricte impuse de CNVM', arata KPMG. Potrivit analistilor, managerii acelei societati trebuie sa dovedeasca in permanenta atat actionarilor, cat si potentialilor investitori ca pot mentine valoarea investitiilor lor si totodata valoarea actiunilor. In acest sens, cei care conduc compania trebuie sa se concentreze asupra unor planuri pe termen mai scurt pentru a raspunde nevoilor imediate ale actionarilor in vederea unor rezultate optime.
Sursa : Ziarul Financiar, 3 octombrie 2005.
' -
Zentiva va scoate la vanzare 35 de hectare de teren detinute de Sicomed
ZF RO - FONDURI MUTUALE SCD
___
Compania farmaceutica Zentiva din Cehia intentioneaza sa vanda terenurile neutilizate in activitatea de productie a companiei Sicomed Bucuresti, al carui pachet majoritar de actiuni urmeaza sa-l preia dupa finalizarea auditului. 'In momentul de fata putem sa spunem ca este normal ca Zentiva sa vanda aceste terenuri, intrucat activitatea noastra de baza este productia de medicamente generice', a declarat pentru Ziarul Financiar Alexander Marcek, corporate finance director al companiei cehe. El nu a dorit sa precizeze suma vizata pentru vanzarea activelor companiei romanesti de medicamente.
Terenul detinut de Sicomed si neutilizat in procesul de productie al companiei are o suprafata de aproximativ 35 de hectare. Pretul terenurilor din zona, in estul Capitalei, este de aproximativ 60 de euro/mp, ceea ce ar face ca Zentiva sa incaseze aproximativ 21 mil. euro din aceasta tranzactie. Printr-o eventuala vanzare a terenurilor neutilizate pentru procesele de productie ale Sicomed, Zentiva ar putea recupera intr-un timp relativ scurt aproximativ un sfert din suma de 102 milioane de dolari (83 mil.euro) care urmeaza sa fie platita catre Venoma Holdings pentru preluarea a 51% din companie. Venoma Holdings este detinuta de companiile de investitii Global Finance si GED Development, care au investit pana in prezent pe piata romaneasca in companii de IT, industria hoteliera, servicii de securitate sau piata imobiliara.
'Incepand cu perioada imediat urmatoare privatizarii am demarat un proces complex de fluidizare a productiei si de concentare pe activitatile de baza ale companiei. Eficienta crescuta obtinuta in urma acestor initiative este dovedita si de faptul ca, in mometul de fata, Sicomed isi desfasoara activitatea pe aproximativ 6 hectare de teren din cele 40 pe care le are la dispozitie', a declarat Klaas Postema, director general al Sicomed. Fostii actionari ai Sicomed au analizat la randul lor posibilitatea de a valorifica terenurile aflate in portofoliul producatorului de medicamente. La sfarsitul anului trecut, actionarii companiei au infiintat societatea Pallady Business Park, in care Sicomed era unic asociat, ce avea ca obiect de activitate promovarea si dezvoltarea proiectelor imobiliare.
Zona de est a Capitalei a fost ocolita pana in prezent de investitorii imobiliari, in ciuda proximitatii de autostrada Bucuresti-Constanta. Unul din motivele reticentei dezvoltatorilor de a investi in zona este caracterul puternic industrial al terenurilor, fapt ce ar putea genera costuri suplimentare pentru ecologizare si reintroducerea in circuitul comercial. Dupa preluarea pachetului majoritar, Zentiva va face o oferta publica pentru achizitia de pe Bursa a restului de actiuni Sicomed. Cehii sunt dispusi sa plateasca 200 de milioane de dolari pentru suta la suta din Sicomed.
Sursa: Ziarul Financiar, 3 octombrie 2005.
' -
Domeniile-tinta pentru investitii
Romania libera
___
Romania doreste investitii directe in special in domenii precum IT, componente auto, subansamble electronice, masini si aparate electrocasnice, rulmenti, mobila si industria lemnului, produse farmaceutice, realizarea de biocombustibili si, drept urmare, va promova masuri prin care capacitatea de absorbtie a acestor investitii sa se imbunatateasca, a stabilit Guvernul.
Ministrii au adoptat strategia privind politica industriala a Romaniei pana in 2008 si planul de actiune pentru 2005-2006. Documentele contin directiile de actiune pentru dezvoltarea industriei romanesti astfel incat aceasta sa devina compatibila cu structurile industriale din UE - consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, cresterea competitivitatii, sporirea rolului cercetarii (acestui sector i se va aloca 1% din PIB, pana in 2007), protectia mediului, imbunatatirea pregatirii profesionale, dezvoltarea pietei libere si concurentiale, sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii. Nu in ultimul rand, strategia pentru politica industriala prevede lichidarea societatilor neviabile din portofoliul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului si accelerarea privatizarii in industria de aparare.
Conform statisticilor guvernamentale, principala componenta a industriei romanesti este industria prelucratoare, care reprezenta in 2004 80% din volumul de activitate industriala. Segmentele de baza ale industriei prelucratoare sunt: metalurgie (27%), bunuri de consum (26%), chimie-petrochimie (20%), constructii de masini (11%) si electronica-electrotehnica (4%). In aceste sectoare sunt angajate circa 1,5 milioane de persoane. Din aceste date se constata o pondere relativ scazuta a sectoarelor care realizeaza produse cu valoarea adaugata mare, o pondere mare avand-o industriile consumatoare de resurse.
Sursa: Romania Libera, 3 octombrie 2005.
30.09.2005
-
Finlandezii de la Danske Capital joaca 17 mil. euro pe Bursa
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Fondul de investitii finlandez Danske Capital Trans-Balkan Fund a ajuns la o expunere de 16,7 milioane de euro pe actiuni cotate la Bursa de Valori Bucuresti, piata romaneasca fiind principala tinta de investitii a fondului. Acesta are o valoare totala de aproximativ 56 milioane de euro. 'Credem ca piata romaneasca este cea mai interesanta din regiune datorita marimii si a perspectivelor de crestere ale economiei romanesti. Romania va fi principalul pol de crestere din regiune', a declarat pentru ZF Jaakko Salmelin, analist de investitii in cadrul Danske Capital Finland.
Danske Capital este o divizie de administrare a investitiilor a celei mai mari banci daneze, Danske Bank. Cele mai importante actiuni pe care fondul, lansat in urma cu un an, le-a cumparat sunt cele ale Petrom, care valorau la finalul lunii trecute 3,2 mililoane de euro, urmate de cele ale BRD, cu o valoare de 2,8 milioane de euro. Petrom si BRD sunt cele mai mari companii cotate pe Bursa. Fondul mai detine actiuni Impact in valoare de 1,3 milioane de euro (reprezentand aproximativ 1,3% din capitalul companiei), actiuni Rompetrol Rafinare (Petromidia) in valoare de 1,2 milioane de euro, alaturi de alte participatii mai mici. Administratorii fondului spun ca mizeaza in continuare pe cresterea actiunilor romanesti chiar daca acestea pot parea scumpe in comparatie cu cele din regiune.
'Este adevarat ca actiunile romanesti au crescut foarte mult in ultimii ani, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca rezultatele financiare ale celor mai bune companii cresc si ele foarte repede. De exemplu in cazul BRD a fost o crestere de 97% a profitului net pe primul semestru si o crestere de 43% a portofoliului de credite. Chiar si tinand cont de inflatie, cotatia actiunilor va urma aceste cresteri, chiar daca pretul este peste media din regiune din punctul de vedere al indicatorilor de evaluare', crede Jaakko Salmelin. El nu a dorit sa precizeze care este randamentul obtinut de fond pe piata romaneasca, insa conform datelor publicate de societatea de administrare, fondul a avut o crestere de 38% in euro pe primele opt luni ale acestui an.
Actiunile romanesti reprezentau la finalul lunii august 24,9% din portofoliul fondului, locurile urmatoare fiind ocupate de Serbia si Muntenegru cu 14,7% si Bulgaria cu 13,4%. Fondul mai investeste in Austria, Ungaria, Turcia, Ucraina sau Slovenia. In ultimii ani pe piata romaneasca au intrat din ce in ce mai multe fonduri de investitii atrase de randamentul mare oferit de actiunile romanesti. Printre acestea se numara americanii de la Julius Baerm, elvetienii de la Hyposwiss Danube Tiger, estonienii de la Trigon Capital sau suedezii de la Gustavus Capital. In primele opt luni ale acestui an, valoarea investitiilor straine nete de la Bursa de Valori s-a ridicat la 55 milioane de euro.
Actiunile cotate la Bursa au continuat ieri tendinta de scadere accentuata pe care o inregistreaza de la inceputul saptamanii. Indicele BET al celor mai importante zece actiuni de pe piata a pierdut ieri aproape jumatate de procent. BET-FI, care ilustreaza evolutia SIF-urilor a continuat sa scada mai puternic decat piata, coborand cu 1,3%, SIF-urile fiind insa principalele castigatoare de anul acesta. In ultimele doua zile capitalizarea totala a pietei a scazut cu 570 milioane de euro pana la 14,3 miliarde de euro.
Scaderile au fost chiar mai puternice in prima parte a zilei, dar piata si-a mai revenit spre finalul sedintei de tranzactionare. Pe langa cresterile puternice inregistrate de la inceputul acestei luni, scaderile din ultimele zile s-ar putea datora, conform unora dintre brokeri, si incertitudinilor legate de modul in care vor fi impozitate castigurile pe Bursa anul viitor. In plus, se pare ca investitorii straini au fost in ultimele zile mai discreti la cumparare. Tendinta de pe piata a fost impusa si ieri de SIF Oltenia, SIF Moldova si Rompetrol Rafinare (Petromidia), actiuni care au insumat impreuna jumatate din valoarea tranzactiilor din piata.
Sursa : Ziarul Financiar, 30 septembrie 2005.
' -
Erste Bank, hotarata sa vina in Romania
Evenimentul Zilei EBS
___
Erste Bank va intra pe piata romaneasca, anul viitor, indiferent de rezultatul privatizarilor la Banca Comerciala Romana si CEC, fiind convinsa totodata ca va castiga una dintre cele doua licitatii, a declarat Hana Cyngonkova, purtatoarea de cuvant pentru Europa Centrala a bancii austriece.
„In caz contrar, vom intra pe piata romaneasca, anul viitor, printr-o investitie de la zero. Pot sa spun ca 100% Erste va fi prezenta in Romania”, a spus Cyngonkova.
Sursa: Evenimentul Zilei, 30 septembrie 2005. -
Pretul corect pentru BCR si CEC
Averea
___
Grupurile financiare care au strategii de expansiune in zona central si est-europeana si cele care au ratat pana acum cucerirea pietei din zona sunt cele care vor formula cele mai mari oferte de pret pentru Banca Comerciala Romana (BCR) si CEC, a declarat ieri pentru 'Averea' Michael Mauritz, oficial al Erste Bank.
Erste, care candideaza atat la cumpararea pachetului majoritar al BCR, cat si la preluarea CEC, va face afaceri in Romania anul viitor, chiar daca va trebui sa-si deschida propria banca aici, spune oficialul bancii.
Austriecii de la Erste au finalizat cercetarile in camera de date a Bancii Comerciale Romane (BCR) si studiaza datele financiare ale Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC), cele doua banci scoase la vanzare in acest an de statul roman.
Pentru analistii de la Erste Bank nu a fost o surpriza anuntul oficialilor privatizarii.
'E firesc sa fie asa, cred ca toti competitorii sunt de acord cu importanta pretului in competitia pentru BCR. Noi estimam ca raportul dintre pret si planul de afaceri pentru dezvoltarea bancii va fi de 9 la 1.
In cazul CEC-ului, strategia de dezvoltare pe care o va prezenta fiecare banca in parte, credem ca va cantari ceva mai mult, reprezentand cam 30% din sanse, restul de 70% fiind date de suma oferita pe actiunile bancii de economii', a adaugat oficialul bancii austriece.
Cu toate ca pretul e considerat 'cheia succesului' pentru cumpararea BCR si CEC, suma pusa in joc de bancile aflate in competitie va depinde strict de planul de afaceri. 'In cazul BCR, pretul nu va depinde de valoarea contabila a actiunilor, ci de estimarile de profit pe care si le va face fiecare banca in parte.
Daca un grup financiar va considera ca in urmatorii ani va obtine un profit consistent din gestionarea BCR, atunci un pret care va depasi de patru ori, de pilda, valoarea actiunilor vandute va fi ieftin', spune Mauritz. El spune ca nu batalia intre multi candidati va inflama pretul la care se va vinde BCR, ci estimarea de profit a fiecarui competitor.
'Cine sta pe scaunul cumparatorului pune in balanta doua lucruri: riscurile si oportunitatile. Cumparatorul stie de ce vrea sa achizitioneze o banca', a explicat Mauritz.
In cursa pentru cele doua banci 'alearga' trei categorii de grupuri financiare, spun oficialii Erste. Exista grupuri financiare care au o strategie regionala de dezvoltare, dupa cum sunt competitori care au scapat primul val de extindere europeana.
O a treia categorie e reprezentata in batalia pentru cele doua banci romanesti de grupuri financiare fara strategii punctuale regionale, a explicat Mauritz. El a lasat sa se inteleaga ca primele doua categorii vor plusa in oferta de pret pentru BCR si CEC, deoarece sunt cele mai motivate.
Grupul belgian KBC, austriecii de la Erste si Raiffeisen, ungurii de la OTP si italienii de la Intesa fac parte din categoria bancilor implicate in planuri de dezvoltare in regiune. Din categoria celor care vor aproape cu disperare sa prinda o afacere financiara in zona, fac parte nemtii de la Deutsche bank si portughezii de la BCP Millenium. Am spune noi, disperarea urca pretul.
Oficialul Erste Bank sa dea exemplul bancii ABN Amro pentru categoria bancilor fara planuri de expansiune in zona, fie si pentru ca bancherii olandezi au abandonat lupta pentru BCR.
'Actionarii unei banci care n-are strategii clare de dezvoltare in zona central si est europeana nu vor accepta ca grupul lor financiar sa plateasca bani multi pentru achizitia unei banci in regiune.
Iata de ce aceste banci nu credem ca vor intra in finala, din perspectiva pretului', a adaugat Mauritz.
Oficialii Erste bank nu sunt stanjeniti de noile reglementari impuse de banca centrala a Romaniei privind limitarea creditarii in valuta si nici de scaderea dobanzilor la depozite si credite, sub presiunea BNR.
'Am dat credite ieftine in franci elvetieni in Cehia, Croatia siin yeni in Austria. E ca si cand un parinte da unui copil de 18 ani o masina de curse. E clar ca va alerga cu 200 km la ora. Imprumuturile ieftine in valute sunt periculoase pentru ca exista un risc dublu, de marire a dobanzilor si de curs nefavorabil. Credem ca prudenta BNR a fost un gest intelept', a spus Mauritz.
In chestiunea castigului pe care bancile il obtin din diferenta intre dobanda la credit si cea la depozit, cu marja de 10% suntem inca un paradis bancar, cred austriecii. 'Noi am obtinut profit in Austria, in cea mai joasa marja de dobanda, de 1,5%.
Ne asteptam la reducerea diferentelor intre dobanzi si in Romania. In Ungaria marja este de 5,5%, in Cehia de 3,5%, iar in Germania si pe piata londoneza se lucraza cu o diferenta de 2% intre dobanda la credit si cea la depozit', a mai spus Mauritz.
Sursa: Averea, 30 septembrie 2005.'
29.09.2005
-
Oil Terminal risca sa fie executata silit pentru o datorie inventata
Ziua OIL
___
Compania Oil Terminal Constanta risca, incepand de astazi, sa fie scoasa la licitatie pentru o datorie care apartine, de fapt, RAFO Onesti, ca urmare a unei sentinte judecatoresti emise de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Ieri a expirat termenul la care compania ar fi trebuit sa plateasca Ministerului de Finante 1112 miliarde de lei, reprezentand TVA, taxe vamale si penalitati, in caz contrar fiind amenintata cu executarea silita.
In 2002, intre Oil Terminal Constanta si RAFO Onesti, firma lui Corneliu Iacobov, s-a incheiat un acord privind tranzitarea si stocarea a 1300 de milioane de tone de petrol brut. Produsul a ajuns in cele din urma in conductele RAFO, dar dupa ce a fost curatat de reziduuri si apa de catre cei de la Oil Terminal.
Trebuie mentionat clar faptul ca RAFO Onesti a fost singurul agent economic care a facut comanda de import, in timp ce compania constanteana a fost doar un intermediar, care a pus la dispozitie instalatiile necesare. Mai mult, firma lui Iacobov era singurul proprietar al titeiului si, implicit, singurul responsabil privind plata taxelor aferente importului.
Cu toate acestea, raspunderea a cazut pe capul celor de la Oil Terminal, din cauza unor lacune legislative, in primul rand a deciziei din 7 august 2002 a Ministerului Finantelor Publice care a emis un certificat prin care plata TVA-ului si a taxelor se suspenda pe o perioada de 60 de zile de la data inregistrarii declaratiei de import.
Profitand de aceasta norma, RAFO nu a platit debitele nici dupa incetarea celor 60 de zile. Avand numeroase relatii la nivelul fostei guvernari, Iacobov a fost lasat in pace pana in 2004, nici o institutie negrabindu-se sa recupereze suma datorata.
Oil Terminal nu a achitat nici un leu, considerand, pe buna dreptate, ca decizia instantei este absurda, arbitrara si fara nici o legatura cu realitatea. Nu a mai contat nici macar faptul ca, intre timp, RAFO Onesti a recunoscut creanta de peste o mie de miliarde, deculpabilizand astfel compania constanteana.
'Acarul Paun' a fost somat sa isi achite 'datoria' catre stat, pana pe data de 29 septembrie, asa ca de astazi, la cererea Ministerului de Finante, orice executor judecatoresc poate proceda la aplicarea sentintei Inaltei Curti de de Casatie si Justitie.
Sursa: Ziua, 29 septembrie 2005.' -
Omniasig cere reluarea privatizarii Astra. Demersul este un abuz, spune Astra
ZF RO - FONDURI MUTUALE
___
Compania Omniasig solicita Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa reia procedura de privatizare a Astra, ca urmare a neindeplinirii de catre cumparator, societatea Nova Trade, a obligatiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare a actiunilor asiguratorului. Reprezentantii Astra afirma insa ca tema ca legea a fost respectata si ca actiunea Omniasig este abuziva si nu are temei legal.
Omniasig, companie membra a grupului austriac Wiener Stadtische, a depus luni, la Tribunalul Bucuresti, sectia a VI-a Comerciala, o cerere de chemare in judecata a AVAS, Astra si Nova Trade, conform unui comunicat al companiei trimis Mediafax. Fosta Autoritate pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a vandut, in luna iulie 2002, societatii Nova Trade, pentru suma de 2,5 milioane de dolari, pachetul de 75,67% din actiunile societatii de asigurare Astra. Potrivit contractului de privatizare, Nova Trade s-a angajat sa realizeze investitii, inclusiv majorarea capitalului social, in suma de 43 mil. dolari. Conform Omniasig, contractul s-a incheiat cu incalcarea conditiilor referitoare la obligativitatea majorarii capitalului social de catre cumparator numai prin aport in numerar, conditii impuse participantilor la procesul de privatizare prin caietul de sarcini. 'Consiliul de administratie al Astra a hotarat majorarea capitalului social al societatii prin aport in natura, respectiv un imobil, uzand de “facilitatea” oferita de APAPS', au spus reprezentantii companiei.
Conform contractului de privatizare, cumparatorul de actiuni Nova Trade se obliga sa efectueze in societate, din surse proprii sau atrase, pe o perioada de sase ani, investitii constand in aport in capital, in numerar si/sau natura, in valoare de aproximativ 43 mil. dolari. In replica la afirmatiile facute de Omniasig, compania Astra spune ca metoda de privatizare aleasa de fosta APAPS a fost cea a negocierii directe si nu a licitatiei, motiv pentru care nu a fost intocmit un caiet de sarcini pe care potentialii investitori aveau obligatia sa il respecte, ci un dosar de prezentare in baza caruia potentialii cumparatori si-au formulat oferta de cumparare. Reprezentantii Astra Asigurari spun ca demersul Omniasig este abuziv si anticoncurential.
'Actiunea Omniasig este o campanie pe o tema deja epuizata prin trecerea unei perioade indelungate de la privatizarea societatii, al carei scop vadit este eliminarea unui concurent puternic de pe piata asigurarilor', au declarat ei. Reprezentantii Astra au mai adaugat ca privatizarea a fost facuta cu respectarea legislatiei in vigoare si ca afirmatiile Omniasig referitoare la nulitatea hotararii privind majorarea capitalului social sunt neintemeiate, avand in vedere ca la data adoptarii de catre Consiliul de Administratie al SC ASTRA SA a hotararii de majorare a capitalului social (atat in natura, cat si in numerar) ca efect al realizarii obligatiilor de investitii asumate prin contractul de privatizare de catre SC NOVA TRADE SA, art.16 alin.4 din Legea nr.32/2000 era nemodificat, dispunand varsarea capitalului social integral in forma baneasca numai la constituirea societatilor de asigurare.
Majorarea de capital a fost contestata in justitie si de SIF-uri, care sunt actionari ai Astra, iar acestea au castigat procesul in primele doua instante. Dosarul se afla acum la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a dispus ieri in cadrul ultimei infatisari un nou termen de judecata.
Sursa : Ziarul Financiar, 29 septembrie 2005.
' -
Actionarii societatilor de asigurari aflate sub supraveghere financiara nu mai pot incasa dividende
Curentul
___
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor a hotarat, la data de 20 septembrie 2005, adoptarea normelor privind drepturile, obligatiile si competentele administratorului special desemnat sa administreze societatile de asigurari aflate in stare de faliment sau situatie financiara dificila.
Din momentul numirii acestuia, sunt suspendate toate atributiile actionarilor semnificativi si cele ale persoanelor semnificative din societate, activitatea, atributiile si competentele Consiliului de Administratie, precum si dreptul acestora la remuneratie. Tot din acel moment, se suspenda si dreptul de vot al actionarilor in privinta numirii si/sau a revocarii Consiliului de Administratie, dar si dreptul actionarilor la dividende. Suspendarea opereaza si isi produce efectele pe toata durata procedurii de redresare financiara prin administrare speciala.
De la data desemnarii, administratorul special trebuie sa examineze activitatea societatii si sa intocmeasca, in termen de 10 zile, un raport amanuntit cu privire la situatia financiara a acesteia, in care trebuie precizate inclusiv cauzele care au condus la declansarea crizei, dar si persoanele vinovate. Raportul va preciza si posibilitatile reale de redresare financiara a societatii sau, dupa caz, motivele care impiedica atingerea scopului acestei proceduri. Normele au fost publicate in 'Monitorul Oficial' nr. 866 din 26/09/2005.
Sursa: Curentul, 29 septembrie 2005.'
Pagina